8,290 matches
-
ale romanului ("Prima zi a creației", "Și ultima zi") tot lui Kostoglotov îi sunt consacrate și surprind acțiunile și bogăția trăirilor sale în ziua externării. Alte capitole urmăresc îndeaproape relația lui Kostoglotov cu diferite alte personaje din roman: Zoia ("Toate patimile se întorc", "Și fie ca-n pragul mormântului...") Vera Gangart ("Rădăcina de Issîk-Kuli", " În timpul perfuziei") ori Șulubin ("Idolii pieței"). Succesiunea capitolelor dezvăluie o remarcabilă coerență, vizibilă și în titlurile sugestive. Așa se explică faptul că un capitol precum "Grijile bolnavilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nivelul titlurilor de capitole, prin preluarea unor cuvinte. Spaima lui Rusanov, cauzată de întoarcerea din lagăr a celor trimiși acolo de mărturia falsă, depusă de el, se leagă de capitolul anterior doar la nivel de titlu. Mai precis, capitolul " Toate patimile se întorc" (în care se conturează pasiunea lui Kostoglotov pentru Zoia) este urmat de capitolul "Umbrele de asemenea" (consacrat spaimei lui Rusanov la vestea că deținuții urmează să fie eliberați din lagăre, iar el însuși trimisese acolo pe cineva, printr-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și piețele sunt active; și astfel, călătoria se împlinește fără întrerupere, până când vor ajunge în orașul ales ca sediu al comandantului, iar aici armatelor obosite li se îngăduie odihna. Tăria, pe care trebuie să o aibă slujitorul lui Dumnezeu împotriva patimilor și seducțiilor lumii, i-au oferit sfântului nostru ocazia de a o preamări pe cea a soldatului în timp de război și de a aproba războiul, care se face după dreptate: Tăria este, așadar, mai mare decât celelalte virtuți, însă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
339-397) și ale lui Vasile cel Mare (329-379). De o anumită valoare istorică, datorită consistenței faptelor narate, sunt și Acta S. Sebastiani, Gordius, Ferreolus, Victor, Alexander, Felicianus și Longinus și ale celor 40 de martiri din Sebaste (Armenia). Din aceste Patimi aflăm că informațiile primitive erau mult mai ample, iar hagiografii au putut trece la reconstruirea acestor izvoare bazându-se numai pe procesul și martiriul lor. 4.2.1. Actele sfântului Maximilianus Relatarea din Actele sfântului Maximillianusne descrie refuzul recrutului de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu este. Dacă este un delict, de ce nu-i ucideți pe toți cei care se mărturisesc astfel? Dacă nu este un delict, atunci de ce îi persecutați pe inocenți?. În fragmentele martirice citate asistăm la transparența scriitorilor creștini care, în redactarea Patimilor diferiților martiri, nu și-au ascuns scopul inițiativei de a crea o epopee creștină pe durata marii persecuții. Soldații martiri au fost glorificați asemenea unor cavaleri fără pată și neînfricați, apărători ai credinței împotriva celor păgâni. Cu această ocazie, fantezia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
măsură de îndârjit împotriva creștinilor, sperând că prin nenorocirile lor, îi va provoca cea mai mare suferință lui Constantin; crezând totodată că, Bisericile creștinilor doresc și urmăresc un singur lucru, și anume să-l aibă numai pe el ca împărat. Patimile geloziei, urii și invidiei, nutrite până la exasperare i-au intensificat creativitatea în inventarea răului care, accentuându-se neostoit, l-au făcut să lase deoparte acțiunile de ranchiună împingându-l la acte inumane, inspirate de propria-i natură brutală. Persecuția liciniană
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Maniu, Carol a revenit în țară din exilul hotărât la 4 ianuarie 1926 de tandemul Ionel Brătianu - Ferdinand pentru a lua locul fiului său Mihai. În fond, actul a însemnat înscăunarea unui aventurier, ce se făcuse remarcat mai mult prin patimi și porniri imorale, dar cu pretenții monarhice exagerate în stilul său de viață. Iuliu Maniu sau „Sfinxul de la Bădăcin”, grijuliu cu aplicarea „legalității” pentru zisa Restaurație și pentru că „jurase credință” minorului rege Mihai, atitudini ce “îmbrăca forme de-a dreptul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ca România erau obligate „să se descurce singure cu vecinii lor”, întrucât democrațiile așa-zis occidentale, în frunte cu Anglia, le tratau lezându-le interesele lor. Conflictele și confruntările între statele și popoarele bătrânului continent, de multe ori întreținute cu patimă, s-au acutizat progresiv. România nu a reușit să se sustragă lor, să stea deoparte de „această lume dezlănțuită”. Din contră, ea „a fost o componentă a ei, ba chiar una existențială”. Slăbiciunile și scăderile guvernanților români s-au probat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și apărarea ființei statale, se va nărui aidoma unui castel de nisip. Practic, România ajunsese să fie, după cum spunea și Nicolae Iorga în cotidianul său, „Neamul Românesc”, „o țară pândită”, iar „de jur împrejurul nostru freamătă națiile de parcă le-ar îndemna o patimă a omorului și a morții, o sete de sânge cum nu s-a mai pomenit nici în vremurile cele mai sălbatice și mai crude”. România, mai rău ca niciodată, era forțată să opteze pentru una din cele trei alternative: 1
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și contrastul frapant al moralității personajelor. Dispunerea parataxică a celor două imagini creează un efect
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și contrastul frapant al moralității personajelor. Dispunerea parataxică a celor două imagini creează un efect
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și contrastul frapant al moralității personajelor. Dispunerea parataxică a celor două imagini creează un efect
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mai curge un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea nimeni. Parcă și respirațiile se opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frații. .' «Răsunet» pătrundea adânc în cugetul fiecăruia. Se simțeau, în adevăr, frați. La
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
o realitate socială deprimanta: "căci dacă n-ar fi visat, ar fi trebuit să vadă că tatăl ei e calic, măi calic că toată lumea; că mă-sa vitregă e bețiva, măi bețiva că toate femeile, și că nici în Vinerea Patimilor nu e treaza [...]". Starea lucrurilor guvernată de o viață săracă și instabilă de familie este motivul pentru care Ileana va adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
A murit Leninʺ titrează Cuvântul Țărănimii din 3 februarie 1924, unde citim: „Ajutat de o neva stă cuminte și cu pricepere pentru străduințele înalte ale soțului ei, nevastă sârguincioasă și cumpătată cum puține se mai găse sc astăzi, în mijlocul atâtor patimi și atâtor porniri sălbătăcite de război, Lenin a avut în creierul și pe umerii săi con duce rea cea mare și anevoioasă a unei republici sovietice rusești . Dar, „în vâltoarea marii revoluții, cuprins d e în grijorări și gânduri... era
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai înaltă cracă. Insă, uneori se mai întâmplă și scurtcircuite în sportul acesta, în relațiile cu „intelectualii" săi, acei pupincuriști ocazionali, un fel de hahalere, „mici de inimi, mari de patimi" cum zicea poetul. Când și-a exprimat opiniile personale, în totală contradicție față de cele exprimate, tot de el, în documentul acela măgăresc, de așa-zisă condamnare a comunismului, Băsescu și-a dat foc la valiză: i-au sărit în cap
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din rădăcină pe cele rele, plantează pe cele care încă nu sunt bune, îndepărtează răutatea, îndrumă spre virtute; nu numai că îndrumă, dar înrădăcinează și face să rămână pentru totdeauna virtuțile, deoarece este un leac duhovnicesc și tainic, distrugător de patimi”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariu la Psalmul 48, 1, P. G. LV, col. 513. footnote>. Sfinții ne învață cum să ne eliberăm de puterile răului, să ne întărim crezul care devine tot mai viu, devine viață, nu poate
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
priceperea, hrănesc sufletul, încălzesc inima și întăresc voința. Dacă în rugăciune vorbim noi cu Dumnezeu, prin scrierile sfinte, vorbește Dumnezeu cu noi și ne descoperă voia Sa. Cine își îndreaptă ochiul înțelegerii în mod limpede, sau mai bine zis fără patimă, potrivit rațiunii, spre „mult luminosul și sfințitul sfeșnic al învățăturii Predaniei Părinților”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Scrieri despre cele două voințe în Hristos, 18, traducere din grecește, introducere și note de Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. Părinți și scriitori bisericești
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
lumina Soarelui Dreptății; scapă totodată de vătămarea gândurilor rele și se bucură de tihnă și liniște multă ... Citirea este hrană duhovnicească; întărește cugetul, face puternic sufletul, îl face mai tare și mai înțelept, și nu-l lasă să alunece spre patimi rușinoase; îi dă aripi ușoare, și, ca să spun așa, îl mută în cer”<footnote Idem, Omilia 29, 2 la Facere, P. G. 53, col. 262. footnote>. Cuvintele dumnezeieștilor Părinți sunt „o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
cazul lui Lovinescu avem de-a face tot cu o structură dramatică "romanul-melodramă" impusă în mod involuntar de personalitatea psihică a autorului). Iar experiența aceasta (în care Lovinescu se va fi regăsit ușor) constă în alternarea unor trăiri contrastante (de "patimă și idealizare"), printr-o "afirmare de sentiment viu dezlănțuit", negat cu violență apoi sau anihilat chiar din fașă, de vreme ce "sentimentul inițial pare că se tăgăduiește prin chiar impetuozitatea lui"87. Sau, după cum afirmă criticul: "[...] de la început până la maturitate contrastul dintre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, inițial la Liège
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia, s-a găsit la un moment dat și fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, într-o primă fază la Liège, iar apoi, după 1900, la Bruxelles. Tânărul Butză era un neobosit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Și totuși...”. Străinul îl întrerupse cu un surâs, „Știu ce vrei să spui? Cum de am ajuns în starea aceasta, nu-i așa? Cărțile domnule, nu acelea de la bibliotecă, ehei, bine ar fi fost, ci cărțile de la Cazinou. Am prins patima asta care a devorat tot ce aveam, mi-a devorat familia, reputația și încetul cu încetul m-a devorat și pe mine. Ultima dată am jucat în tren și am pierdut chiar și cămașa de pe mine. Numai ceasul nu l-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai înaltă cracă. Însă, uneori se mai întâmplă și scurtcircuite în sportul acesta, în relațiile cu „intelectualii” săi, acei pupincuriști ocazionali, un fel de hahalere, „mici de inimi, mari de patimi” cum zicea poetul. Când și-a exprimat opiniile personale, în totală contradicție față de cele exprimate, tot de el, în documentul acela măgăresc, de așa-zisă condamnare a comunismului, Băsănău și-a dat foc la valiză: i- au sărit în cap
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
coordonare sintactică bazată pe succesiunea progresivă a termenilor, fapt ce asigură o trecere treptată de la o idee la alta. Efectul stilistic este generat de ambele forme ale gradației: - gradație ascendentă [climax]: o sete era de păcate, de doruri, deavânturi, de patimi,/o sete de lume, de soare. (L. Blaga); Aceleași, iarăși, nesfârșite ploi/aceleași ore, zile, săptămâni (H. Bădescu) - gradație descendentă [anticlimax]: Mă bate vremea, mă bate ziua, mă bate clipa. (T. Arghezi) Inversiunea poetică vizează modificarea expresivă a topicii obișnuite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]