9,085 matches
-
de la toate dar mai ales de la mâncare unde se duceau banii în întregime. De aceea și îmbolnăvirile, dar mai cu seamă numărul mare al deceselor, că ajungea u rar la medic, iar unitățile sanitare erau rare și la mari depărtări. Patronii belgieni, de care aparțineau minele, chiar români de ar fi fost, se gândeau la propriil e profituri, nu-i interesa pe ei viața de mizerie a minerului ori a familiei lui. O parte a profiturilor obținute ei o investeau în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu un strat mult mai gras de cărbune și la adâncime mică. Pe de altă parte, pentru că multe exploatări începuseră să m eargă în pierderi unele din ele se închideau sau se aștepta a fi „dezafectate”, măsuri care nu pe patron îl îngrijo ra cât mai ales pe omul din catacombe, care își pierdea locul de muncă, de unde, de bine de rău, îi ieșea banul pe care îl cheltuia imediat ce îl încasa, fie la cârciumă, fie îl preda în mâna soției
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
resturile de mâncare, firmiturile de la pâine, minerul le lasă hrană la șobolani. Cât privește pericolul care provenea de la existența gazelor în mină, treaba o rezolva inginerul care r ăspundea de întreaga galerie. În urma unor accidente, la propunerea inginerului de mină, patronul belgian Râșcov a asigurat schimbarea lămpilor de carbid cu o invenție nouă, fabricând sau procurând lămpi care dețineau în jurul flăcării o sită prin care gazele nu puteau trece s ă producă explozii. Patronul unde lucra tata, în afară de minele de cărbune
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
unor accidente, la propunerea inginerului de mină, patronul belgian Râșcov a asigurat schimbarea lămpilor de carbid cu o invenție nouă, fabricând sau procurând lămpi care dețineau în jurul flăcării o sită prin care gazele nu puteau trece s ă producă explozii. Patronul unde lucra tata, în afară de minele de cărbune Asău, Lumina, Rafira, mai deținea și o mare suprafață de teren lângă calea ferată, cam la doi kilometri de gara CFR Comănești. Această suprafață era împrejmuită cu gard, iar deasupra gardului erau întinse
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
funcționar la biroul de contabil itate, care se găsea tot acolo în curtea minei, am aflat, chiar atunci, lucruri interesante despre descoperirea stratului de cărbune în zonă și înființarea minelor. — Prima descoperire a stratului de cărbune prin sondaj, executat de patronii belgieni, este puțul adânc de 200-300 m. în inima munților, care a luat denumirea de Livadă și a dat și numele minei înființate, îmi spune cumnatul. Pentru transportul cărbunelui, patronii belgieni au înființat o cale ferată mică, care pornea de la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Prima descoperire a stratului de cărbune prin sondaj, executat de patronii belgieni, este puțul adânc de 200-300 m. în inima munților, care a luat denumirea de Livadă și a dat și numele minei înființate, îmi spune cumnatul. Pentru transportul cărbunelui, patronii belgieni au înființat o cale ferată mică, care pornea de la curtea fabricii de cherestea - așezată lângă calea ferată normală, chiar alături de gara CFR Comănești - de unde cărbunele era încărcat în vagoanele de marfă ale CFR-ului. Distanța parcursă, de aproximativ 12
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
turbină care producea curentul electric necesar funcționării atât a minei cât și a atelierului. Dar pentru că stratul de cărbune la mina Leorda era din ce în ce mai subțire - ajunsese la 40 cm. - și cheltuielile de exploatare depășeau veniturile realizate, ce s-a gândit patronul?, a închis mina Leorda, iar capitalul l-a investit în sondarea unui puț la o distanță paralelă cu mina Asău și cam la aceeași depărtare de localitate numind-o Lumina. Aici, minerii se deplasau pe jos să ajungă la m
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din trenul despre care vorbeam puteau să vadă departe, inclusiv satul și așezarea minei, de aceea îi și acordase minei denumirea de Lumina. Descoperit, stratul de cărbune, mai gros și la o adâncime mai mică decât de la minele din jur, patronii societății miniere erau mulțumiți. Exploatarea ei și închiderea celei de la Leorda le creșteau profitur ile, ceea ce i-a făcut să înceapă lucrările pentru deschiderea unei noi mine, numai doar la un kilometru distanță de comună prin săparea unei galerii orizontale
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe acesta nimeni nu-l mai aducea acasă, cu traista. Minerii o duceau greu nu numai cu încălzitul s obei din casă . ci cu toate. Cei de la Lopaș erau la mare distanță de localitatea Lăloaia sau Comănești, de unde prov eneau. Patronul nu le oferea decât barăci construite din lemn, în care minerii locuiau în condiții deosebit de mizerabile. Doar duminica, prin rotație, veneau acasă, de unde își mai luau ceva alimente pentru o săptămână-două. În rest, erau vânduți minei și patronului! La Asău
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
prov eneau. Patronul nu le oferea decât barăci construite din lemn, în care minerii locuiau în condiții deosebit de mizerabile. Doar duminica, prin rotație, veneau acasă, de unde își mai luau ceva alimente pentru o săptămână-două. În rest, erau vânduți minei și patronului! La Asău, mina era mult mai aproape de sat, cam la 2 3 kilometri. În procesul de exploatare a cărbunelu i, aici, o dată cu scoaterea cu liftul a cărbunelui, scoteau și pământul care provenea de la înaintarea galeriei principale și din galeriile unde
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
zică un mulțumesc, măcar. Ea avea alte preocupări, care oricât le ai ascunde devin cunoscute. În loc să se ocupe de familie, de menajul ei, ea ț inea ore de secretară la o școală de șoferi undeva în Sărărie și de prietenă patronului, o persoană tuciurie la înfăți șare. Apoi a devenit și prietenă cu instructorul școlii care și el a ajuns patronul altei școli de șoferi. Slab în decizii, am acceptat, iar autoturismul meu Dacia 1300 a ajuns mașină de deservire a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de menajul ei, ea ț inea ore de secretară la o școală de șoferi undeva în Sărărie și de prietenă patronului, o persoană tuciurie la înfăți șare. Apoi a devenit și prietenă cu instructorul școlii care și el a ajuns patronul altei școli de șoferi. Slab în decizii, am acceptat, iar autoturismul meu Dacia 1300 a ajuns mașină de deservire a școlii, după care ea l a vândut, fără ca mie să-mi revină vreun leu. Mă întorc puțin în urmă cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
primarul satului, cu soția și copiii săi. Lucru care duce, în mod inevitabil, la o masă dată de familia primarului, la care suntem, la rîndul nostru, invitați. Familia Ch. este cît se poate de originală. Monsieur Ch. este, de fapt, patronul unui foarte modern Autoservice care străjuiește șoseaua pe care se scurg, în flux neîntrerupt, toate mașinile ce vin din Sud spre Grenoble, Annecy, Chambery sau chiar Paris. Primăria se deschide rar, în general numai pentru unirea a doi tineri în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vegheze asupra mea și mai ales să mă ghideze prin regiune. Într-o duminică, mi-a propus să mă ia cu mașina și să vedem împreună deschiderea sezonului de vînătoare, undeva, aproape de Lille, pe un cîmp din fața bisericii Sfîntul Hubert, patronul vînătorilor. Cum nu văzusem niciodată așa ceva, am acceptat cu entuziasm. Așa că, dis de dimineță, ne-am pornit spre evenimentul cu pricina, pentru a găsi un loc destul de bun, cu o vedere de ansamblu asupra ceremoniei. După slujba de duminică în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
clasei muncitoare, în general. Scopul lui era războiul împotriva țărilor socialiste, în primul rând, dar și dominația mondială într-o lume a capitalului nemilos și a muncitorului îngenuncheat. În caricaturi era reprezentat, de cele mai multe ori, fie sub figura hidoasă a patronului cu joben cu simbolul dolarului pe el și cu piciorul pe grumazul muncitorului -, fie sub cea a unui militar, de preferință ofițer, la fel de hidos, în uniformă, care mitralia fără milă muncitori bărbați, femei, copii etc. Nu se poate spune că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de nuntă. La o mare și responsabilă nuntă a sa, a noastră. E doar 21-22 decembrie... Liviu Antonesei, redactorul de carte la ,,Călătorul profund”, apreciază firma sponsor al volumul de poezie semnat de Alexandru Malin Tăcu (Editură „Entuziast”, instrumentata de patronul Ioan Petriman și Înființată special pentru a edita cartea), făcând dovadă că ,,oamenii de acolo au Înțeles că o lume normală nu se face numai cu bani și cu fotbal, ci și cu poezie, măcar cu puțină poezie”, față de faptul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
talentați, din modestele ei venituri oferind premii la Concursul revistei ,,Cronică” ,,Autori: copiii”, mici burse unor școlari de excepție. Președinte al fundației este Alină Tăcu, sora lui Malin, profesoara de engleză, ea Însăși autoare a doua plachete de versuri. Între patronii spirituali ai fundației Îi găsim, de pildă, pe Neculai Brăescu, președinte al Înaltei Curți de Casație, tenor vestit cu apariții la ,,Scală” din Milano, acad. Miltiade Filipescu, Emil Gh. Palade, Alexandru Malin Tăcu, Sorana Țopa, fostă actrița la Teatrul Național
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
imaginea unei școli ce-și urmează imperturbabil destinul, destin zămislit cu trudă și dragoste, de-a lungul anilor, de către cei care au „sfințit” acest lăcaș. Dedicăm această ediție unei mari aniversări a acestui an: 510 ani de la stingerea marelui Ștefan patronul spiritual al școlii noastre.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Sorin Popoiu, Greta-Doina Ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107365]
-
ci și datorită temerilor cauzate de boală. Factorii principali care împiedică norma întreagă pentru bolnavii cu SM sunt mobilitatea redusă, necoordonarea, disfuncția vezicii, oboseala, deficitele 216 vizuale, tulburările de percepție și comunicare, dificultățile de transport, depresia, anticiparea invalidității și temerile patronilor. Probleme ocupaționale ale bolnavilor cu SM trebuie puse devreme (mai ales că bolnavii sunt tineri), deoarece este mai ușor pentru oameni să-și mențină, decât să-și reia ocupația sau chiar să și-o schimbe. Echipa interdisciplinară care se ocupă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o schimbe. Echipa interdisciplinară care se ocupă de reeducarea bolnavului ajută la evaluarea abilității persoanei bolnave de a-și continua activitatea în domeniul său, sau de a se planifica pentru un transfer spre o altă ocupație. Echipa poate să ajute patronii să înțeleagă capacitățile pacienților cu SM. În mod ideal, meseriile trebuie să fie accesibile, orientate mai degrabă spre performanțe de calitate, decât spre performanțe de timp. Stressul trebuie să fie redus, activitatea să permită perioade de odihnă programate, mediul răcoros
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
era singurul client. Lumina lămpii din tavan, reflectându-se în geamuri, le făcea atât de opace încât îți putea provoca un acces de claustrofobie. Într-un colț al sălii, vestigiu al vremurilor când se dansa pe peronul gării, o pianină. Patronul îl întâmpină cu un zâmbet larg: "Sunteți prietenul lui Nicolae, n-o să întârzie." Locotenentul se așeză și ceru o țuică să se încălzească. Abia dăduse comanda, că Nicolae împinse la rândul lui ușa restaurantului. Din politețe, învățătorul venise și el
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu un zâmbet larg: "Sunteți prietenul lui Nicolae, n-o să întârzie." Locotenentul se așeză și ceru o țuică să se încălzească. Abia dăduse comanda, că Nicolae împinse la rândul lui ușa restaurantului. Din politețe, învățătorul venise și el mai devreme. Patronul îi luă umbrela, pe care nu mai izbutea s-o închidă din cauza unei vergele rupte, și reuși să domesticească mecanismul recalcitrant. "Uf! Mulțumesc, Grig. Locotenentul a cerut ceva?" "O țuică." " Atunci o să iau și eu una", spuse învățătorul, scuturându-și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
O țuică." " Atunci o să iau și eu una", spuse învățătorul, scuturându-și mânecile de apă și lăsându-și jos gulerul hainei. În fine, veni să se așeze lângă locotenent: Când e vorba să repare ceva stricat, Grigore n-are pereche." Patronul aduse numaidecât țuicile și, din proprie inițiativă, un castron cu icre negre. Vezi, Filip, la Bugaz, se merge cu picioarele goale, dar se mănâncă icre negre. Perfect adevărat, interveni Grigore. Prețul unei perechi de pantofi este exact cât al unui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la sine, Grig, zise învățătorul, dar după ele? "Mă duc să văd ce bucătărește Panaiota", zise Grigore și o luă spre bucătărie să se informeze. Să nu ceri meniul, Filip, aici mănânci ce ți se dă, adică ce mănâncă și patronii. Și plătești la sfârșitul lunii sau când poți... El e un flăcău de pe-aici, Panaiota e din Creta. A venit să se trateze la sanatoriu. Tratamentul, de care încă mai are nevoie, a ținut-o pe loc și, în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ai primi în salonul tău!" Povesti cum îl cunoscuse mai întâi pe învățător ("apostol laic al învățământului și amic al poporului, care încasează stoic loviturile pe care i le aplică acest bun popor, pradă delirului bahic"), și, prin el, pe patronii restaurantului gării ("ea e o cretană, căreia îi e dor de țara ei și cântă de-ți vâră Minotaurul în cap"). Și apoi, întâlnirea cu șeful de gară, pe care considerațiile lui Schopenhauer despre muzică îl lăsaseră cu gura căscată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]