6,053 matches
-
scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
Ce centru, frățică, ăsta a venit să vadă cum arată un bar într-un cavou... Ce centru?! Octav: O.K., dă-i drumu'! Nae: (va vorbi, ca și turistul, în engleză și română atât cît să permită fluența dialogului și perceperea lui) Da, aici e barul de care ți-am vorbit... Tomy: Da..., original... da... foarte interesant... Octav: O, da, sigur... la noi sînt foarte multe lucruri originale... Tomy: Și se cîștigă bine? Nae: Întreabă dacă se cîștigă bine... Octav: Da
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
agentului prin folosirea unei prepoziții specifice (în hindi) sau nespecifice (în marathi), dezvoltându-se structura ergativă la perfect. Numai câteva limbi moderne indo-europene au păstrat marcarea oblică a agentului (jaisalmeri, rajasthani de vest). Așezarea agentului în poziție inițială este anterioară perceperii lui ca subiect semantic. Evoluția limbilor din est și a celor din vest a urmat aceeași logică, dar, la un moment dat, opțiunile au fost diferite: bengali: ciclul nominativ − preergativ − nominativ; hindi: ciclul: nominativ − ergativ. Ideea studiului din 2006 reia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
statului Moldova”. Către anul 1359 - afirmă autorul - statul medieval moldovenesc a devenit independent. Se operează în continuare cu noțiunea de popor moldovenesc ca etnie aparte, deosebit în raport cu vecinii, în care pot fi subînțeleși românii: „E necesar de menționat că, în pofida perceperii multor trăsături ale culturii popoarelor învecinate, cultura moldovenească posedă trăsături specifice proprii numai ei, cu o variată gamă de forme, stiluri originale, ce s-au manifestat în diferitele ei sfere”. Problema a căpătat „noi dimensiuni” într-o lucrare în care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului de către învățător. Convingerea lui este că prin intermediul limbajului le reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
micii școlarități devine una dintre etapele de condiționare complexă a dezvoltării caracterului și a personalității copilului. Teama și iubirea de Dumnezeu sunt primele aspecte care le ia sentimentul religios al copilului. Ei iubesc în special ceea ce corespunde orizontului lor de percepere: Copilul Iisus, Sfânta Fecioară Maria, ca Mamă a Domnului Iisus Hristos, îngerii. La această vârstă copilul este capabil să memoreze povestiri și istorioare. Ținând cont de acest lucru, ei pot fi învățați diferite rugăciuni, poezii și povestiri religioase adecvate vârstei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sociologică mai mult pe linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii, a căror distanță profesională și socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
jumătatea drumului” în explicație. O a doua perspectivă care pune în evidență sursele profunde ale gândirii temporalității este cea sociologică. Sociologul pornește de la analiza proceselor sociale caracteristice unei colectivități și caută să detașeze de aici consecințele asupra modalităților culturale de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectivă (timpul social de care vorbesc unii filosofi) sau sunt doar tipuride trăiri psihologice ale temporalității. De asemenea, ne putem întreba dacă acestea sunt doar tipuri de trăiri individuale (percepții individuale ale temporalității) sau sunt totodată și tipuri colective de percepere a timpului, fixate în forme culturale. Analiza lui Georges Gurvitch nu răspunde la aceste întrebări. Ea este destul de puțin elaborată, fiind mai mult rodul speculării asupra unui proces intuitiv. Este însă mai presus de orice îndoială faptul că nu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
început, „timpul acela”, calitativ, discontinuu, complet atemporal și, din cauza aceasta, ușor de proiectat în sacralitate. Originile se pierd în „negura anilor” nu întrucât comunitățile nu erau capabile să țină socoteala anilor, ci pentru că nu aveau nici un motiv să o facă. Perceperea temporalității în societățile dinamice. Conceptul de societate dinamică este în sine destul de vag. El trebuie înțeles doar prin opoziție strictă cu cel de societate statică. O societate dinamică este deci acea societate care se modifică semnificativ în timp. Trecutul este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în jurul ideilor de progres și evoluțietc "Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție" Dacă ideea de istorie este mai veche, cea de progres și, în special, cea de evoluție sunt mult mai noi. Ideea de istorie a fost generată de perceperea variațiilor semnificative în timp a comunităților umane. Chiar comunitățile stabile (statice) au avut o origine. Din această cauză se pare că nu există comunitate umană care să nu aibă conștiința cel puțin a originii sale. Miturile originii, atât de frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al raționalității. Colectivitatea percepe totalitatea condițiilor în care își desfășoară activitatea și, prin experiența ei practică, resimte concordanța sau discordanța acestora cu formele de organizare socială. Neconcordanța între formele de organizare și condiții se resimte ca„dificultate” a activității sociale. Perceperea neconcordanței declanșează un proces de elaborare a unor alternative de organizare și, totodată, o activitate de transformare socială ce are ca rezultat instituirea unei noi forme de organizare socială. Istoria societății umane se aseamănă, din multe puncte de vedere, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modifice raporturile existente În societate. Dacă impozitele sunt considerate, În concepția clasică, un „rău necesar”, atunci asigurarea neutralității impunerii este soluția de compromis. Ca urmare, se admite că acoperirea cheltuielilor publice trebuie efectuată prin prelevarea de impozite, dar așezarea și perceperea acestora trebuie astfel concepute Încât raporturile de forțe dintre indivizi să rămână aceleași ca Înainte de impozitare. Unul din adepții teoriei, J. R. McCulloch, afirma că „nici un impozit pe venituri nu poate fi echitabil dacă nu lasă indivizii relativ În aceeași
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
indivizi să rămână aceleași ca Înainte de impozitare. Unul din adepții teoriei, J. R. McCulloch, afirma că „nici un impozit pe venituri nu poate fi echitabil dacă nu lasă indivizii relativ În aceeași situație ca aceea În care ei se găseau Înainte de perceperea sa”16. Este avută În vedere preocuparea de a nu conduce prin impozite la schimbarea poziției deținute de contribuabili În societate, În primul rând la a nu modifica raportul dintre mărimea avuției fiecărui contribuabil, raport existent Înainte de aplicarea impozitelor. Aceasta
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aveau un caracter artizanal, iar În raporturile de schimb se utilizau diverse etaloane monetare. Fiecare entitate administrativ-politică care dispunea de o conducere și administrare proprii, precum și provinciile și colectivitățile locale care o formau, aveau propriile taxe fiscale și reguli de percepere. Prelevările la dispoziția autorităților publice sub forme ale obligațiilor În natură sau În bani, ca și cuantumul lor, oscilau permanent și de regulă nu erau cunoscute de populație dinainte”27. 27 Corduneanu C., Sistemul fiscal În știința finanțelor, Ed. Codecs
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiziocrați, s-a Întemeiat pe concepția lor privind productivitatea unică a solului, respectiv a agriculturii, ca unică ramură creatoare de bogăție, iar pe baza acestei concepții, fiziocrații au elaborat o teorie a claselor sociale, care a influențat profund modul de percepere a obligațiilor fiscale către stat. În concordanță cu abordarea fiziocrată și plecând de la ramura de producție În care se desfășoară diferite activități, Quesnay distinge trei clase sociale, Începând cu clasa proprietarilor, cea mai importantă din societate, având ca pilon principal
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitelor, Wagner se pronunță pentru caracterul general al impozitului și pentru uniformitatea impunerii, completând maximele fiscale ale lui Adam Smith. Ultima grupă, a principiilor de administrație fiscală, viza fixitatea impunerii, practicarea regulii comodității la Încasarea impozitelor, precum și reducerea cheltuielilor de percepere a acestora. Dincolo de polemicile și nuanțele de interpretare, concepțiile clasice au pus bazele științifice ale abordărilor moderne În toate domeniile vieții economice și sociale. În acest sens, În cazul prelevărilor fiscale, afirmația anterioară este susținută de Karl Heinrich Rau44 care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prisma asamblării elementelor specifice impozitelor, astfel: „sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) Între care se manifestă relații care apar ca urmare a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, În scopul realizării obiectivelor sistemului”. Această 64 Condor I., Drept financiar, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1994, p.122 65 Hoanță N., op. cit., p. 169 66 Corduneanu C., op. cit., p. 22
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozabile, și continuând cu procedeele de determinare a cuantumului impozitelor și cele speciale de modificare sau stingere a debitelor din impozite și taxe, etc. Prin urmare, complexitatea proceselor generate de prezența impozitelor, cu diversele forme și tehnici de stabilire și percepere, respectiv de gestionare a acestora, concepute În contextul deciziilor de politică fiscală, creează premisele abordării lor Într-o viziune sistemică, deși În teoria fiscală, conceptul de „sistem” a fost utilizat mai mult figurativ, fără a se Încerca o tratare a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
concretizează prelevările de tipul impozitelor poate fi concepută ca un sistem ce Înglobează și concepte, principii, metode și o multitudine de elemente tehnice (materie impozabilă, cote, subiecți, surse) Între care se manifestă conexiuni apărute pe fundalul proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor 70. Totodată, este de remarcat faptul că fluxurile financiare corespunzătoare prelevărilor fiscale, prelungite prin cele de finanțare a cheltuielilor publice, provin dintr-un ansamblu numeros și variat de impozite a căror structură a evoluat În timp și spațiu până la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu obiectivele de politică fiscală, pe care le Înaintează organelor cu funcție legislativă. Reglarea se face În acest caz prin modificarea unuia sau mai multor componente ale sistemului fiscal și a unor aspecte care țin de tehnica de așezare și percepere a impozitului. Exemple de asemenea decizii reprezintă cele privind reducerea nivelului cotelor de impozitare, acordarea sau eliminarea unor deduceri și exonerări, cele privind recuperarea arieratelor bugetare etc. Modul În care se aplică În practică aceste decizii de reglare revine Însă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și prin aplicarea, Într-o primă etapă, a variantei impozitelor de repartiție stabilite, fără nici o fundamentare economică, iar mai apoi a impozitelor de tip real, stabilite după criterii empirice, ca și existența inechității flagrante izvorâte din acordarea de privilegii sau perceperea lor prin intermediul persoanelor 86 Însărcinate cu administrarea unei localități, respectiv prin contribuabili locali și, mai târziu, prin concesionari fiscali 79. Începând cu secolele al XVI-lea și al XVII-lea, În Europa de Vest se produc transformări economice și mișcări sociale profunde
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mult teren și burghezia preia puterea din mâna monarhiei și a nobilimii, are loc un proces de reașezare a sistemelor fiscale, În conformitate cu cerințele tranziției de la feudalism la capitalism. Astfel, se iau măsuri care urmăreau limitarea drepturilor suveranului În instituirea și perceperea de impozite, ca și În cheltuirea acestora, organizarea gospodăririi financiare a statului realizându-se după reguli precise și fiind supusă controlului parlamentar. De asemenea, sunt Înlăturate inechitățile fiscale prin eliminarea privilegiilor fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul, la baza
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]