6,691 matches
-
nici atât. Când am ajuns la mal, am pornit-o pe ulița prăfoasă direct spre cafenea. Trecuse de amiază, soarele ardea ca un disc de sare chiar deasupra caselor mici și pământii, toropind câinii, pisicile și duzii albiți de praf. Văzîndu-mă, pescarii s-au aplecat asupra ceștilor de aramă, preocupați, brusc, de cafeaua răcită din ele. Totul era ca de obicei. Bătrânul arțar plin de omizi, mesele, tăcerea. M-am înfipt lângă masa la care se găsea Profetul. ― Unde e doctorul? Câțiva
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fi fost cu două capete mai înalt decât mine și, masiv cum era, m-ar fi putut doborî cu un singur pumn. ― Unde este...? am mai îndrăznit o dată, cu glasul ceva mai slab. Îmi venea să plâng de neputință. În fața pescarilor mă părăsea mereu curajul și oricât aș fi dorit să-i înfrunt, simțeam cum se șubrezeau resorturile voinței mele. Tăcerea lor mă strivea. Ca și cum mi-ar fi ghicit gândurile, unul dintre pescari luă în palmă o omidă care căzuse pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
slab. Îmi venea să plâng de neputință. În fața pescarilor mă părăsea mereu curajul și oricât aș fi dorit să-i înfrunt, simțeam cum se șubrezeau resorturile voinței mele. Tăcerea lor mă strivea. Ca și cum mi-ar fi ghicit gândurile, unul dintre pescari luă în palmă o omidă care căzuse pe masa lui, o examină câteva clipe cu scârbă și apoi o strivi cu unghia de piciorul mesei. Am plecat abătut spre casa Martei. În odaia întunecoasă, mirosind a busuioc, am remarcat pentru
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și a băut toată noaptea. Dimineața, abia se mai ținea pe picioare. S-a îndreptat, clătinîndu-se, spre pădurea de sălcii și a gonit de-acolo, el care nu suporta vânătorile de acest fel, doi cerbi în mlaștină. Ca de obicei, pescarii se strânseseră la marginea cătunului și se uitau. Au văzut cum a fost împușcat primul cerb. Apoi al doilea. Dar Dinu își pierduse parcă mințile. Din pricina beției? A fricii? Era disperat? Nu știu. A mai hăituit doi cerbi. Noroiul se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
al doilea. Dar Dinu își pierduse parcă mințile. Din pricina beției? A fricii? Era disperat? Nu știu. A mai hăituit doi cerbi. Noroiul se umpluse de sânge. Când Dinu a gonit alți doi cerbi din pădure, Profetul s-a desprins dintre pescarii care urmăreau nemișcați, tăcuți, masacrul, a înaintat cu pași grei, l-a luat în brațe ca pe un bolovan și l-a aruncat în mlaștină. Dinu a început să țipe. Făcea semne disperate, ruga, implora, plângea să fie scos, se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în brațe ca pe un bolovan și l-a aruncat în mlaștină. Dinu a început să țipe. Făcea semne disperate, ruga, implora, plângea să fie scos, se zbătea, dar zbătîndu-se nu făcea decât să se afunde și mai rău în vreme ce pescarii stăteau la fel de tăcuți, în același loc, fără să schițeze nici un gest. În cele din urmă noroiul l-a înghițit. Atunci pescarii s-au întors la cafenea și au continuat să-și bea cafeaua răcită. " Și-a făcut-o cu mâna
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
implora, plângea să fie scos, se zbătea, dar zbătîndu-se nu făcea decât să se afunde și mai rău în vreme ce pescarii stăteau la fel de tăcuți, în același loc, fără să schițeze nici un gest. În cele din urmă noroiul l-a înghițit. Atunci pescarii s-au întors la cafenea și au continuat să-și bea cafeaua răcită. " Și-a făcut-o cu mâna lui", mai zise Marta și tăcu. Îmi relatase totul, la fel cum îmi relatase moartea bărbatului ei, cu o simplitate rece
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ajungi un nimic. Nu ești decât un bufon al minciunii, căruia i se aruncă fărâmituri de la marele ospăț al vieții, la care alții, mai dotați, cu un egoism mai viguros sau cu ambiții mai îndrăznețe, își satisfac toate poftele. În fața pescarilor mă purtam ca o zdreanță. Și nici măcar pe Mopsul nu îndrăzneam să-l trimit în fundul iadului. Singurii pe care reușisem să-i înfrunt fuseseră cei care se arătaseră binevoitori cu mine. În fața lor, da, fusesem tare. În rest? Când Moașa
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
meu. Apoi s-au pornit să mă gonească spre cătun. Balta secase. Când am ajuns la casa Martei, am încercat să intru, să mă ascund. Dar portița era încuiată. N-am avut încotro și am mers mai departe. La cafenea, pescarii m-au privit indiferenți, în vreme ce din arțarul care își arunca umbra peste mese ciorile țipau ca papagalii: "E un cerb! E un cerb!'" Când am încercat s-o iau spre pădurea de sălcii, cineva mi-a strigat: Nu pe-acolo
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aceea se legau ultimele și șingurele speranțe de a afla ceva despre dispărută. În virtutea atribuțiilor de serviciu, a reținut atențiAșacest anunț mai ales că se rșeferea la o dispariție din Vrancea. În dimineața zilei de 13 mai o echipă de pescari cu cele necesare practicării meseriei lor, într-o barcă pătrund dis-dedimineață pe canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Cernavodă. Între stația C.F.R. Și ecluza Cernavodă aruncă năvodul în apă, apoi după ce au constatat că au capturat ceva pește au extras năvodul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
încadrările necugetate, sunt în măsură să pomenesc, că odată, trecând pe la județ ul Vrancea, ministrul deț interne de pe atunci, Cornel Onescu, care la terminarea programului m-a solicitat să merg cu el în munții Vrancei la pescuit păstrăv, eu nșefiind pescar, l-am dus la păstrăvărie (crescătorie) dar n-a vrut acolo ci la apă curgătoare și atunci am mers în susul apei Putna spre o cascadă și a avut succes, se vedea că era un bun pescar, sfătuindu-ma să practic
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pescuit păstrăv, eu nșefiind pescar, l-am dus la păstrăvărie (crescătorie) dar n-a vrut acolo ci la apă curgătoare și atunci am mers în susul apei Putna spre o cascadă și a avut succes, se vedea că era un bun pescar, sfătuindu-ma să practic și eu acest sport la care am raportat că nu am chemare și nici răbdare. Venind vorba despre cadre și muncă, i-am raportat căș aveam încă neajunsuri, unii lucrători slab pregătiți și fără perspeectivă, propunându
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
insulei, urmat de drumeție cu profesorul pentru punerea în practică, live, a cunoștințelor teoretice acumulate, vizită de documentare la făbricuța locală de alge, popas de studiu antropologic în casa unui localnic pentru a se informa asupra condițiilor de viață ale pescarilor din zilele noastre, seară tematică despre istoricul insulei, prima atestare a sa în literatură, urmată de dezbateri, atelier cu un nutriționist despre binefacerile tradiției culinare ale insulei etc. A, da, ca să nu credeți că exagerez: existau prevăzute, totuși, două ore
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
este construit pe ideea luării în derâdere a împărăției morților. Cum în Infern foametea face ravagii, Emma e nevoit să-și cerșească hrana zilnică și, în acest scop, așezat la răspântia a șase drumuri, pândește trecerea pe acolo a vreunui pescar pe care l-ar putea înfuleca, după ce l-ar azvârli în Infern cu o lovitură de măciucă. Atunci când apare Asahina, acesta nu-l cruță pe Emma de un comentariu batjocoritor la adresa înfățișării jalnice a regelui subpământean, iar Emma încearcă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
îndelete, tot necazul. Renunțase la tabieturile lui de mare boier, demisionase din funcția de la curte și acceptase de bună voie surghiunul, preferând să stea cât mai departe de Nicolae Mavrogheni, domnitorul țării Românești. „Biata țară! A ajuns pe mâna unui pescar analfabet din Paros. Un prost care abia silabisește limba românească și nu pricepe o boabă din nici o limbă, nici măcar din cea natală. Habar n-are de rânduielile Fanarului și nici de cele ale Porții. Cât despre armată, ei bine, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cheremul unui bosniac, Pasvan Oglu, pus pe jafuri, chefuri și căpătuială rapidă, și a sporit-o doar cu bandiți albanezi, cârjalii sau dezertori din oastea sultanului.” La scurt timp după acea întâlnire, Ienăchiță reușise să obțină înlăturarea și pedepsirea năstrușnicului pescar de către Înalta Poartă și revenise în țară. Domnița Ecaterina, soția poetului, femeie cultivată și rafinată, apreciase mult căldura acelei prietenii înfiripate la Rusciuk. De aceea, în casa de pe Podul Mogoșoaiei prințul se bucura întotdeauna de o deosebită atenție, continuând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să fac așa ceva, spuse sincer doamna Reilly. — Mie-mi place. Cân’ eram mică, mă punea maică-mea să i le desfac. Avea o tarabă mică cu fructe de mare, chiar în fața pieții Lautenschlaeger. Săraca maică-mea! Le lua direct de la pescari. Nu știa aproape deloc englezește. Și mă punea pe mine, o puștoaică, să-i deschid scoicile. Nu mergeam la școală. Nici gând, fetițo. Stăteam to’ timpu’ acolo și loveam în scoici pe o banchetă. Din cân’ în cân’, mama începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
împuți, canalele Egiptului vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor veșteji. 7. Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și cei ce întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9. Cei ce lucrează inul dărăcit, și cei ce țes țesături albe vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
c) Tăcerea și teama vitejilor : „Nime-n lume se afla,/ Toți se tem ca și de drac”. d) Apariția adevăratului erou : „Numai Gruia lui Novac/ La-mpă- ratul se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de pescari”, la un sobor de năvodari, în jurul unei „mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică ?) fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca și de drac”. d) Apariția adevăratului erou : „Numai Gruia lui Novac/ La-mpă- ratul se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de pescari”, la un sobor de năvodari, în jurul unei „mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică ?) fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult decât atât, celor „cinzăj’ de năvodari,/ Tot feciori de boieri mari”, le e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o bate foarte tare Ca să spuie Toate meșteșugurile [și numele] sale (41, p. 459). în mitologia populară românească, și Sf. Haralambie prinde de păr și leagă cu lanțul un demon feminin, personificând Ciuma sau Holera. În colindele și baladele „de pescari”, eroul (de regulă, Antofiță) prinde puiul de Iudă (Vidră) și apoi îl leagă („Cu trei ștreanguri de mătase/ Dă mi-l tăiase la oase”) și-l bate („Tot cu fieru plugului/ Pe fața obrazului/ Cu sfârcu zgârbaciului”), pentru a afla
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magicianului. Amândoi posedă, ca și vânătorul, o „știință a mrejelor și a momelilor”. Chiar Ficino folosește termenul latin rete („plasă, rețea”) pentru a defini relațiile magico-erotice. Este un cuvânt care desemnează mai ales plasa propriu- zisă, a vânătorului sau a pescarului, dar și „mreaja [vraja] dragostei”. Retibus amoris exire („a se elibera din mreaja dragostei”), spunea Propertius în secolul I î.e.n. „La drept vor- bind - comentează Culianu -, îndrăgostitul și magicianul fac amândoi același lucru : își aruncă «plasele» ca să pună mâna pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de-a lungul coastei din provincia Rikuzen. Plecară din vale dis-de-dimineață, iar când ajunseră pe înserat până aproape de ocean, zăpada ce cădea din cerul plumburiu începu să le biciuiască obrajii. Traseră la un han din Mizuhama, un sat posomorât de pescari. Toată noaptea se auzi vuietul mării, iar tinerii pe care-i luase cu el îl priveau acum triști. După spusele pescarilor, oamenii de clacă se adunaseră deja și începuseră să taie copacii de pe dealurile din împrejurimile munților Ogatsu. Dimineață următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cădea din cerul plumburiu începu să le biciuiască obrajii. Traseră la un han din Mizuhama, un sat posomorât de pescari. Toată noaptea se auzi vuietul mării, iar tinerii pe care-i luase cu el îl priveau acum triști. După spusele pescarilor, oamenii de clacă se adunaseră deja și începuseră să taie copacii de pe dealurile din împrejurimile munților Ogatsu. Dimineață următoare părăsiră Mizuhama. De senin, era senin, dar bătea un vânt puternic, iar în largul de gheață al oceanului valurile se învolburau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
plutit neajutorați pe marea cuprinsă de întuneric până când s-a crăpat de ziuă. O dată cu revărsatul lin al zorilor atât de deosebit de ziua de dinainte, insula Kuchinoshima se zări în sfârșit dincolo de marea ce sclipea în razele soarelui de dimineață. Niște pescari japonezi ne-au sărit de îndată în ajutor vâslind într-o barcă mică. Acum mă aflu în coliba acelor pescari. M-au luat drept un negustor în drum spre Bōnotsu și mi-au dat de mâncare și de îmbrăcat. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]