10,156 matches
-
germanului Martin 47, lucrare care i‑a adus o faimă imensă; o gra‑ vură, unde era înfățișată scena în care diavolii îl ispitesc pe sfântul Antonie cel Mare; Michelangelo a copiat‑o în peniță într‑o manieră necunoscută până atunci, pictând‑o apoi în culori, ajungând până acolo încât, pentru a imita 47 Martin Schongauer (1456‑1491) - pictor remarcabil în gravură. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 87 câteva chipuri ciudate de diavoli, se ducea să cumpere pești cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
însemnat un lucru deose‑ bit și cel care a aflat‑o a fost Giovanni da Bruggia 48 din Flandra care i‑a trimis un tablou regelui Alfonso la Napoli, după care au urmat și alte lucrări. Acest mod de a picta dă mai multă viață culorilor, fiindcă uleiul are în el însușirea de a face coloritul mai dulce, mai gingaș, îngăduind o manieră mai unitară și mai nuanțată decât celelalte moduri de a picta; când se lucrează cu ulei proas‑ păt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și alte lucrări. Acest mod de a picta dă mai multă viață culorilor, fiindcă uleiul are în el însușirea de a face coloritul mai dulce, mai gingaș, îngăduind o manieră mai unitară și mai nuanțată decât celelalte moduri de a picta; când se lucrează cu ulei proas‑ păt culorile se amestecă mult mai ușor. Tot datorită uleiului, artiștii dau mai multă grație și forță personajelor pictate în așa fel încât deseori ni se pare că acestea sunt lucrate în relief și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai gingaș, îngăduind o manieră mai unitară și mai nuanțată decât celelalte moduri de a picta; când se lucrează cu ulei proas‑ păt culorile se amestecă mult mai ușor. Tot datorită uleiului, artiștii dau mai multă grație și forță personajelor pictate în așa fel încât deseori ni se pare că acestea sunt lucrate în relief și că ies din tablou, îndeosebi atunci când sunt desenate frumos, cu inventivitate și sunt lucrate într‑o manieră îngrijită. Pen‑ tru a lucra în acest mod
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
amestec, bătându‑l cu palma până când se întinde la fel de bine peste tot, operațiune pe care mulți o numesc imprimatură 50. După ce masticul a fost întins pe tot tabloul, se așează deasupra cartonul făcut mai înainte, cu figurile care vor fi pictate, punând însă sub el un altul, care are partea de deasupra masticului vopsită în negru. Ambele se prind cu niște cuișoare, iar cu un vârf de fier sau de fildeș sau chiar de lemn se conturează desenul de pe carton, iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de fier sau de fildeș sau chiar de lemn se conturează desenul de pe carton, iar figurile rămân întipărite pe lemn. După uscarea masticului artistul poate schi‑ ța tabloul cu ajutorul cartonului, iar când această operațiune este terminată, artistul poate termina de pictat tabloul în culori. 48 Giovanni da Bruggia (1390‑1441) - pictor care a descoperit pictura în ulei. 49 Ceruza - carbonat natural de plumb, alb sau cenușiu cu luciu diamantin, folosit pentru prepararea vopselelor. 50 Imprimatură - desen imprimat. Cap. iii. fiGura lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nisip fin, pulbere de marmură, var și apă. Tencu‑ iala caracteristică tehnicii al fresco, este formată din două straturi: fresca neagră, primul strat și fresca albă, care se așează peste primul. De fapt, fresca albă este stratul pe care se pictează 54. ‑ Culoarea, care se așează în mod obligatoriu pe tencuiala încă udă, este o vopsea minerală rezistentă la var. Executarea unei fresce este foarte dificilă, iar principala dificultate în teh‑ nica picturii în frescă, este necesitatea de a așterne cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cobalt („albastru regal”), adică silicatul de potasiu și co‑ balt, își pierde luciul prin uscare; de aceea în cazul frescelor lui Michelangelo acesta este mai puțin strălucitor decât culoarea roșie sau verde. Este recunos‑ cut faptul că un artist care pictează o frescă trebuie să facă în decurs de o zi, o muncă pentru care unui sculptor îi trebuie o lună; dacă nu se respectă aces‑ te reguli, cu timpul corecturile, petele, îmbinările, culorile aplicate mai târziu devin vizibile. Ceea ce s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frescă trebuie să facă în decurs de o zi, o muncă pentru care unui sculptor îi trebuie o lună; dacă nu se respectă aces‑ te reguli, cu timpul corecturile, petele, îmbinările, culorile aplicate mai târziu devin vizibile. Ceea ce s‑a pictat în tehnica frescei se păstrează, iar culorile adăugate pe primul strat uscat, se pot spăla cu un burete umed55. Raportându‑ne la tehnica frescei, se poate urmări modul lui Michelangelo de a o aplica în capela Paulină; cu toate că la început
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Michelangelo. Aceste fresce cărora artistul le‑a consacrat cca. opt‑nouă ani au renumele de a fi fost unele dintre cele mai de seamă din toată creația sa. Deși bătrân și după accidentul pe care l‑a suferit căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu va avea o părere prea bună, el spunea: pictura și mai ales fresca nu mai sunt la îndemâna bătrânilor! Astfel putem înțelege observația lui Mario de Micheli valabilă pentru în‑ treaga opera a marelui artist și anume: Michelangelo sculptează și pictează numai omul... peisajul nu‑l interesează. El e creator de caractere mari, de personaje puternice, în care gama intensă a sentimentelor este împinsă până la tensiunea lor cea mai ridicată. 56 Mario de Micheli (Genova 1914 ‑ Milano 2004) - scriitor și critic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o șambrană 74 care la partea superioară se răsucește întru‑un mod neaștep‑ tat, lăsând loc unor console pe care se sprijină un ușor antablament. Ferestre‑ le din zona superioară au ancadramente mărginite lateral de baluștri suprapuși asemănători cu baluștrii pictați pe bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să înalțe statutul de artist de la acel simplu meșteșugar la cel de geniu creator. Unul dintre primii săi biografi descrie modul în care s‑a pe‑ trecut această schimbare, relatând cum împăratul roman Carol al V‑lea, în timp ce artistul îi picta portretul, s‑a aplecat să‑i dea artistului o pensulă căzu‑ tă jos, care ar fi rostit totodată cuvintele prin care spunea că Tiziano este demn să fie slujit de un Cezar; suntem în posesia mai multor principate, dar avem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
central, pe suprafețele din‑ tre bolțile mai mici se găsesc douăsprezece figuri grandioase: profeți și sibile. Între acestea pe spațiile triunghiulare ale bolților sunt pictate figuri ale stră‑ moșilor Mântuitorului, iar pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a durat crearea acestei fantastice opere, Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de unchiul papei Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
puțin doar o dată pe zi când întrerupea munca și fiind foarte discret. După cei patru ani de efort supraomenesc, Michelangelo era complet epu‑ izat. De altfel, Vasari povestește că efortul de a privi în sus ani de zile cât a pictat capela Sixtină i‑a slăbit într‑atât vederea, încât multe luni după terminarea lucrării el nu putea privi un desen sau citi o scrisoare, fără să le ridice deasupra capului. Aminteam mai sus de unele inconveniente: chiar de la începutul lucrării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiectat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răspuns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această operă magnifică o chintesență a valorilor umane; de aceea s‑a spus despre Michelangelo că ar fi creat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
contemporanilor și nu numai, putem spune că Raffaelo este pictorul Madonelor atât de celebre încât e greu de spus dacă ele sunt niște picturi. După câțiva ani petrecuți la Florența, Raffaelo a plecat la Roma (1508) timp în care Michelangelo picta capela Sixtină. Aici, papa Iuliu al II‑lea îi încredințează decorarea câtorva încăperi de la Vatican camere denumite stanze. A realizat astfel o serie de fresce cu mare măiestrie. Ceea ce nu a găsit generația precedentă se vede că a găsit Raffaelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în cazul subiectelor mitologice. De remarcat este impactul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în cazul subiectelor mitologice. De remarcat este impactul vizual al tablourilor care a fost intensificat printr‑o paletă coloristică bogată și strălucitoare. Acest colorit splendid
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cât și pe acelea ale artei. Artistul părăsește Germania datorită izbucnirii unei epidemii de ciumă dar și din dorința de a‑și mări orizontul artistic. Destul de familiarizat cu ideile lui Leonardo, a studiat gravurile pe cupru ale lui Mantegna. A pictat în acuarelă într‑un stil surprinzător de modern. Înzestrat cu un talent excepțional atât pen‑ tru pictură cât și pentru desen, proiectele sale surprind orice detaliu și se nu‑ mără printre cele mai remarcabile ale timpului său. În privința picturilor reli
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și de sărăcie, Rembrandt nu a fost geniul solitar și de neînțeles al epocii sale. 33 Agostino Carracci (1557‑1602) - pictor și artist grafic italian. 34 Jacques Élie Faure - istoric de artă și eseist de origine franceză. În atelierul său pictează numeroase tablouri dintre care, de departe se re‑ marcă tabloul care reprezintă Întoarcerea fiului risipitor: este unul dintre ulti‑ mele tablouri realizate de maestru și poate opera cea mai cunoscută dintre cele expuse la Ermitaj fiind rezultatul final al unui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
poate mai important este faptul că, din moment ce relațiile psihologice pe care arta este chemată să le reprezinte sunt aspirații motivate, imaginile trebuie și ele să redea acțiunea unor forțe direcționate. Aceasta este problema de bază. Formele desenate pe hârtie sau pictate pe pânză, ca și cele realizate din diferite materiale în sculptură și construcții, sunt în și prin sine nu numai imobile din punct de vedere fizic, dar și statice, nefiind animate de forțe însuflețitoare. O minge de lut nu se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Originar, imaginile erau pur și simplu adăugate lumii ca o înfrumusețare sau drept comentariu, așa cum sunt graffitiurile de pe ziduri. Despre astfel de adaosuri nu putem însă spune că ar fi compuse; ele nu se supun decât centricității proprii. Un animal pictat pe peretele unei peșteri preistorice nu se află în nici un fel de raportare față de ceea ce ocupă spațiul înconjurător, deși, într-un sens pur vizual, artistul paleolitic poate arăta o oarecare sensibilitate în distribuirea formelor pe o suprafață. În pofida tuturor intersectărilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Tondourile deveniseră la modă, mai ales la Florența, într-o vreme în care arta nu mai era exclusiv comandată pentru anumite ambianțe decorative, operele deplasându-se oriunde dorea clientul să le așeze. În timpul Renașterii, așa numitele deschi da parto, tăblițe pictate pe ambele părți cu imagini religioase, au dobândit o formă circulară. Nașterea Domnului de Masaccio (Berlin) și Adorația magilor a lui Botticelli (Londra) au fost probabil gândite inițial ca deschi da parto. Tot proiectate pentru uz mobil au fost și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]