5,976 matches
-
au fost date acestei episcopii încă de bunicul său, Alexandru cel Bun (1400-1432), printre care și "„a 29-a biserică, la Calafendești, cu popă”". Recensământul lui Rumeanțev (1772-1773) și apoi recensământul guvernatorului militar Spleny (1775) au înregistrat prezența a trei popi în satul Calafindești din Ocolul Vicovilor. Dintr-un document de danie din 22 iunie 1778 aflăm că unul dintre cei trei preoți, Vasile, și jupâneasa lui, Sanda, au dăruit Mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Solotrucu din Vama, zestrea Sandei, fata
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
în prezent fiind prea deteriorată pentru a putea fi citită. Inscripția în slavonă precizează numele, probabil, a celor care au fost primii ctitori ai bisericii: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt, Amin. Au făcut biserica popa Arion și cumnatul Ion și Arion, pomenește Doamne, de la facerea lumii..."" ... ""pomeni gospod dușe raba bojie Dobra, Ion, Coman, Oprea"". Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului în pronaos, naos și absida altarului, a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. În urma
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv[a] is costia fi[i]ndu și cu blagoslovenia priaosfinți[i] sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], Ionu sin Ionu Oșovei cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], popa Negoiță dinu satul Turcești, Preduța, Pătru Oșovei, Barbu bratu, Floria Cojanu și toți titorași[i] sf[i]ntei
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], Ionu sin Ionu Oșovei cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], popa Negoiță dinu satul Turcești, Preduța, Pătru Oșovei, Barbu bratu, Floria Cojanu și toți titorași[i] sf[i]ntei biseriții; ce s-au lotu sev[â]rșire cu tote lucru[ri]le ei; cu liatu 1847 luna lui noemvre 8 zile
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
galben pe fond albastru, într-un câmp de 75x125 cm. Inscripție pe peretele de la est al pridvorului, în partea din dreapta; literă de 2,5 cm, într-un câmp de 11/38 cm: Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i cu învățetura / ctitorilo(r) ... Inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
Aici lângă acestu părete să odihnesc / oasele robului lui D(u)mnezeu, Andrei, ca/rele au răposat la ap(rilie) în 17 zile, 1790, fiind / în vârstă de ani 15; și alături / să odihnescu oasele maică-sa Ilinca / ereița, soțiia popei lui Ioanu, care / au răposat la mart(ie) în 2 zile, 1792./ Iar supt piiatră să odihnesc o(a)sele sfi(nției) <sale> / robului lui D(u)mnezeu, Macarie er(o)monah, / tatăl popi(i) lui Ioanu, carii dinătru început
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
oasele maică-sa Ilinca / ereița, soțiia popei lui Ioanu, care / au răposat la mart(ie) în 2 zile, 1792./ Iar supt piiatră să odihnesc o(a)sele sfi(nției) <sale> / robului lui D(u)mnezeu, Macarie er(o)monah, / tatăl popi(i) lui Ioanu, carii dinătru început / a fost ostenitoriu la zidirea și înfru(mu)/sețarea aceștii beserici; și care du/pă ce s-au sfințitu sfânta beserică / s-au pristăvit și sfi(nțiia) <sa>, la noe(mvrie) în 25 d
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar cea a pridvorului în anul 1906. Singurele date pe care le avem sunt cele prezentate în documentul prezentat mai sus și se referă la pictura pridvorului realizată în anul 1906, când se amintește de popa Ion și popa Tudor și Gheorghe - zigravii, coordonați de ctitori (Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i, cu învățetura / ctitorilo(r)...). (inscripție care a fost datată după
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
XVIII-lea, iar cea a pridvorului în anul 1906. Singurele date pe care le avem sunt cele prezentate în documentul prezentat mai sus și se referă la pictura pridvorului realizată în anul 1906, când se amintește de popa Ion și popa Tudor și Gheorghe - zigravii, coordonați de ctitori (Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i, cu învățetura / ctitorilo(r)...). (inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cele prezentate în documentul prezentat mai sus și se referă la pictura pridvorului realizată în anul 1906, când se amintește de popa Ion și popa Tudor și Gheorghe - zigravii, coordonați de ctitori (Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i, cu învățetura / ctitorilo(r)...). (inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa Andrei cu enoriașii în anul 7285 dechemvrie 6”", adică anul 1776 al erei noastre. Popa Andrei se regăsește în pisania nedatată de pe tâmpla iconostasului: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, unde să prăznuiaște hramul Sfântului Erarh Nicolae, s-au făcut din
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
enoriașii în anul 7285 dechemvrie 6”", adică anul 1776 al erei noastre. Popa Andrei se regăsește în pisania nedatată de pe tâmpla iconostasului: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, unde să prăznuiaște hramul Sfântului Erarh Nicolae, s-au făcut din temelie de popa Andrei Roșăscu, diaconu Ioan, diaconu Nicolae, ... Pătru ereu, Matei, Pătru, Costadin ereu, ... Ion, Andreea diaconia[sa], Georgh.., Andreiu, popa Dumitru, Petiia, Gheorghe, ..., Ion, Ilinca, Dumitru ereu, Pătru, Vlăduț, Nicolae, Pătru, ... Ioana Constandin, Ioan”". Ridicarea și consacrarea bisericii s-a făcut
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
de pe tâmpla iconostasului: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, unde să prăznuiaște hramul Sfântului Erarh Nicolae, s-au făcut din temelie de popa Andrei Roșăscu, diaconu Ioan, diaconu Nicolae, ... Pătru ereu, Matei, Pătru, Costadin ereu, ... Ion, Andreea diaconia[sa], Georgh.., Andreiu, popa Dumitru, Petiia, Gheorghe, ..., Ion, Ilinca, Dumitru ereu, Pătru, Vlăduț, Nicolae, Pătru, ... Ioana Constandin, Ioan”". Ridicarea și consacrarea bisericii s-a făcut în ultimele decenii ale secolui 18, cel mai probabil în anul 1776, ctitorul principal fiind preotul Andrei Roșăscu, ajutat
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
ortodoxe din Bărăi la grecocatolicism în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. În anul 1733, în conscripția ordonată de episcopul Ioan Inochentie Micu Klein, în Bărăi (scris românește: Barei), sat pur românesc (Purus Val[achicus]) erau doi preoți uniți: popa Iuon și popa Gheorghe. Tot atunci, sunt conscrise: o biserică, o casă parohială, 30 de familii unite, teren al bisericii arător de 20 de cable și fânaț de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
la grecocatolicism în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. În anul 1733, în conscripția ordonată de episcopul Ioan Inochentie Micu Klein, în Bărăi (scris românește: Barei), sat pur românesc (Purus Val[achicus]) erau doi preoți uniți: popa Iuon și popa Gheorghe. Tot atunci, sunt conscrise: o biserică, o casă parohială, 30 de familii unite, teren al bisericii arător de 20 de cable și fânaț de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
cu săvârșirea Duhului sfânt s-au plătit această Sfăntă besearecă de robul lui Dumnezeu Hancu Constantin și fămeaea sa Sâia și feciorii lor Ion, Loghin, Vasilie, Gheorghe, Cătălina să le fie pomenire lor și la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion și dascăl Vasilie frați fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie de la Feisa, Sfârșit-au și lui Dumnezeu Laudă - 1789"" Aspectul bisericii era determinat de către forma planului. Acesta era dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Biserica nu avea
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
artistice clujene, unde artă baroca pătrunsese puternic încă de pe la începutul secolului al XVIII-lea. În satul Bica a realizat pictură murala a altarului și a naosului, la nouă ani dupa edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătură în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Mărie: Mărie, Oana, Gavrilă, Ilie, Mărie, Onu, Mărie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești este de aceeași mâna. În absida altarului astăzi pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată de câțiva săteni pentru biserică; însemnare cu caractere latine, datată 5 iuliu 1901, autor Alexandru
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată de câțiva săteni pentru biserică; însemnare cu caractere latine, datată 5 iuliu 1901, autor Alexandru Pop, arătând că Evanghelia a fost dată bisericii greco-catolice din Osoiu
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote: de 20 de kg, și 30 de kg, turnate în 1700 în Sibiu. Icoane: trei bucăți pe lemn datate 1786: Deisis, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae. Cărți: la sfârșitul secolului al XVIII-lea biserica
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
preotului Greble Teodor ca urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu, 1841, Octoih mare, Sibiu, 1751, Triod, Sibiu, 1751, Strastnic, Sibiu, 1751, Molitvelnic, Sibiu, 1776
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
sunt surprinse eforturile de întreținere ale lăcașului din ultima parte a secolului 20: "„În 1974 luna sept[embrie] ziua 7 a fost făcută electrificarea bisericii de către Măndică Alex[andru], Ciceron C[onstan]tin și Nicolăescu C[onstan]tin. Preot fiind Popa George. În 1996 s-a renovat pictura cu ajutorul credincioșilor de către pictorul Paraschiva M. Gheorghe, ajutor Mândoiu Ștefan, preot fiind Popa George. Sfințirea s-a făcut în anul 1997 luna oct[ombrie] ziua 4, de p[rea] s[fințitul] arhiereu vicar
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
a fost făcută electrificarea bisericii de către Măndică Alex[andru], Ciceron C[onstan]tin și Nicolăescu C[onstan]tin. Preot fiind Popa George. În 1996 s-a renovat pictura cu ajutorul credincioșilor de către pictorul Paraschiva M. Gheorghe, ajutor Mândoiu Ștefan, preot fiind Popa George. Sfințirea s-a făcut în anul 1997 luna oct[ombrie] ziua 4, de p[rea] s[fințitul] arhiereu vicar Irineu Slătineanu, protoereu fiind pr[eotul] Ioan Florescu.”". Înoirile din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a pomeni aceste nu[me]. + Odihnescuse oasele răposaților robilor ... aceștia: erei Stoica b, Voica, Anghel, Ca[l]ina, Gavril, Ioan, ... ..35, Ion, Gligore, Costandin, Călina, Cărst... Stoica, Rucsandra, Iuna, Ana, Opriș, ... Ana, Ion, Lazăr, Lica, Mihail
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
renumiți că Monica Ghiuță, Eugen Cristea. A prezentat Callatis Junior-Mangalia 2009 și a cântat pe scena festivalului Callatis Mangalia în 2008 și în 2010. În anul 2008 a semnat un contract cu casa de productie CÂT MUSIC București, producător Dan Popi, manager Coști Ioniță. Primul videoclip a fost realizat în regia lui Florin Botea în anul 2008 la piesă "Down the earth", piesa care s-a difuzat la radio,TV, intrând în topurile de specialitate. Al doilea videoclip a fost filmat
Dya () [Corola-website/Science/316499_a_317828]