12,874 matches
-
asupra întregului program trebuie să se folosească diverse tehnici de descriere a algoritmilor de prelucrare (diagrame, scheme logice, tabele de decizie ș.a.). Înaintea compilării programului trebuie să se verifice dacă există erori de logică, operațiune executată de două persoane foarte pricepute în programare. Se poate apela și la folosirea calculatoarelor pentru efectuarea acestor activități. Realizarea programelor se înfăptuiește prin apelarea la compilatoare adecvate, în ultimul timp folosindu-se compilatoare conversaționale sau inteligente. Pentru adevărații programatori ele nu sunt de un mare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al ridicolului, R., pe care stilul mușcător, sarcastic sau persiflant îl prinde, reușește mai bine în fabule, care au și o construcție ingenioasă. Vituperând multe din „rălele” ce dăunau vieții sociale a vremii, îi șfichiuie, bineînțeles, pe cei care nu pricep necesitatea Unirii. I se datorează și câteva epigrame. Că scriitorul s-a subordonat câteodată căuzașului o dovedesc pamfletele lui versificate, care au circulat pe foi volante sub titlul Plutarhul Moldovei și care i-au fost atribuite de Mihail Kogălniceanu. O
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
că intervențiile din volumul În răspăr - ca și cele din Deconstrucții populare (2002) - au apărut în cotidianul „Național”, ci și „lipsei de audiență a unui fel de a scrie mai specializat, care devine inutil câtă vreme nu-l mai poate pricepe aproape nimeni”. Fervoarea deconstructivistă e efectul unui scepticism față de un model cultural puternic. Semnificativ pentru aceasta e amplul eseu Scandalul Sokal, unde P. arbitrează, cu gravitate mimată și ironie subterană, părțile beligerante, pentru a mărturisi la sfârșit că nu citise
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
imaginează cincisprezece discursuri ale lașității și ale trădării, din care ideea turnului de fildeș iese zdrobită cu astfel de fraze: „refuzând să aleagă, el a și ales”; „tăcerea a ajutat ocupația și a devenit complice cu ea”. P. este foarte priceput în a pune gândul său tăios, ireconciliabil, în asemenea formule memorabile. Moraliștii sunt de regulă corupți de ambiguitățile limbajului. Răsfățul în paradox îi face inofensivi. Orice moralist este, în ultimă instanță, un manierist. P. apără și el ambiguitatea și se
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
1840-1841). Din perioada studiilor în străinătate, cât și în legătură cu unele probleme de învățământ, a rămas de la el o interesantă corespondență. Înregistrând cu admirație realizările tehnicii, le descrie cu precizie și pătrundere, fără stupefacția altor călători români care l-au precedat. Priceput în tehnică, P. este el însuși om cu idei și inițiative. Și-a brevetat, de altfel, o invenție, măruntă dar ingenioasă, numită „condei portăreț, fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, un predecesor al stiloului. Scrisorile profesorului sunt ceremonioase, pline
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
are o floare albă în fereastră; într-o zi, lângă ghiveci se așază o pasăre neagră. Pe hârtiile de pe masa lui încep să apară de la sine poezii. Devine celebru, și critici de seamă îi consacră articole din care el nu pricepe nimic. Bântuit de întrebări metafizice, scrie o carte pe care o crede răscolitoare, dar care îl consacră drept umorist: mai mare decât Mark Twain și Bernard Shaw. E vizitat de o femeie superbă, posibil simbol al frumuseții inaccesibile, dar scrierea
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
sunt potrivite. Indiviziitc "Indivizii" Științele politice au fost întotdeauna în avanpostul dezvoltării sondajelor de opinie publică și a altor forme de colectare de informații, examinând atitudinile și comportamentul individual prin realizarea de eșantioane aleatorii și chestionare detaliate. Am devenit foarte pricepuți în a înțelege ce cred indivizii și ce așteaptă aceștia de la sistemul politic, cum anume participă la guvernare și dacă sunt satisfăcuți de rezultate. De exemplu, există o imagine foarte populară a cetățeanului democratic ideal. Acesta este un individ care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să discernem tipare și ocurențe regulate în complexitatea comportamentului uman. Putem spune: „«Lașul» de două persoane este un joc, ceea ce explică de ce ambele părți anunță așa de hotărât că nu vor coopera, cu toate că apreciază rezultatul”. Sau, „persoana aceea este foarte pricepută la aplicarea «strategiei Nash mixte», pentru a-și reduce riscurile din rezultat”. Sau „acela este un joc de n persoane cu sumă zero, ceea ce explică de ce majoritățile ciclice sunt periculoase și rezultatele par instabile”. Există un număr mare de publicații
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
concluzii valide din datele disponibile. În ciuda faptului că tehnicile pot fi diferite, regulile de bază pentru colectarea de probe și logica prin care se structurează aceste probe ca să se genereze concluzii legitime rămân aceleași. Adesea, omul de știință devine foarte priceput în aplicarea unei anumite metode de probare. Aceasta constituie, de obicei, o funcție a stilului și priceperii personale. Testarea este o chestiune de măiestrie academică, la fel ca și modelarea. Dar este complet neindicat să se aleagă o temă de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sau, pur și simplu, slăbiciunea de caracter ce duce la „pierzanie” și, în anumite circumstanțe, chiar la crimă. Un dramaturg pe care succesul nu l-a ocolit a fost, în vremea lui, N. Meseriaș dibaci, cu intuiția efectului scenic, se pricepea să provoace publicului stări de implicare emoțională. Altfel, situațiile pe care le propune rămân insuficient motivate dramatic, când nu apar de-a dreptul trase de păr, iar personajele, împărțite net în bune și rele, nu au consistență. Dialogul, asumat melodramatic
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
simbolurilor, puritatea construcției. Majoritatea nuvelelor și povestirilor din acest volum sunt proiecții simbolice: obsesii, fantasme, neliniști, himere ale lumilor interioare. Un toast pentru Proteu figurează „o falie în timp”, o stare de somnie a conștiinței („Femeia îl privi mirată, apoi pricepu că el vorbea de dincolo de luciditate, aproape scufundat în somn”), care egalizează timpurile și reperele convenționale. O lume invizibilă își trimite din adâncuri insondabile (din trecut sau din viitor) mesagerii. Alte povestiri - Portret din linii și puncte, Premiul Kremer, Calendarul
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
tăcerea face oprire, oprirea face umilință și plângere, iar plângerea face frică, și frica face smerenie. Smerenia face socoteală de cele ce vor să fie, iar acea socoteală face dragoste, și dragostea face sufletele să vorbească cu îngerii. Atunci va pricepe omul că nu iaste departe de Dumnezeu...”, dar „depărtarea de lume”, moment de maximă altitudine spirituală, nu este propusă ca soluție unică și obligatorie. „Scara” care trebuia să ducă spre vederea „luminii de pe muntele Tabor” începe prin postularea opțiunii în afara
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
nivel de educație sub cel liceal declară că nu discută astfel de probleme pentru că nu au timp, au alte preocupări, de exemplu: „Crește buruiana și trebuie să o rup, asta facem noi aici” (femeie, 34 de ani) sau: „Nu se pricep la politică și nu prea știu ce e cu Uniunea asta Europeană” (femeie, 32 de ani). Dacă, în ceea ce privește binele așteptat de la integrarea în UE, acesta este privit mai degrabă ca fiind ceva abstract și vag, multe dintre „relele” concrete care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
33 de ani); „Vorbesc cu prietenii... Cu tineri... muzică, ce face în timpul liber, mai un banc...” (elevă, 16 de ani). Dacă problemele nu pot fi rezolvate prin discuții cu familia sau cu prietenii se apelează la „un om care se pricepe mai bine... Probabil cu unul care s-o confruntat cu așa ceva. Cel mai mult să vorbește cu primarul. Și acasă și la primărie” (poștaș, 45 de ani). Locurile unde se adună lumea să schimbe impresii sunt barul și biserica. La
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
efect retoric, multe dintre eseurile de față n-au scăpat de „capcanele” generalizării. Totuși, n-am vrea ca hiperbola să spună mai mult decât poate susține o simplă figură de stil. În prea multe cercuri de „savanți”, care nu mai pricep adevărul ca orizont, ci ca exactitate, Biblia însăși a ajuns să fie deconstruită pe temeiul neverosimilității sale empirice. Când sunt prost citite, textele lui Ieremia și Amos nu par decât o aglomerație de exagerări. Pesemne ideologii corectitudinii politice vor vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Un necurat!” striga lumea după ei. „Fugiți, la o parte, nu-i atingeți!” Cine oare dacă nu mustrările conștiinței ne-a învățat să înăbușim prin sofisticate tehnici exegetice magma fierbinte a unei atât de vulcanice disperări? Suntem chiar atât de pricepuți în a contextualiza istoric și cultural aceste texte-dinamită ale Scripturii? Mai suntem oare fideli, într-un asemenea acces de scepticism, acelui Dumnezeu care i-a inspirat pe proroci? Avem un popor care încă geme de sărăcie, neputință și ignoranță. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai ușor răscumpărate, frecvent, în consiliile parohiale de la orașe, cei instalați în posturi de decizie sunt nu atât tinerii educați, entuziaști și fideli Evangheliei, din biserica locală, cât mai ales „personalitățile” urbei, ortodocși din naștere, dar poate mai puțini creștini, pricepuți la traficul de influență și la necesarele inginerii financiare. Așa se explică modul în care, printr-o secretă alianță între preot și consiliul parohial, apar peste noapte stranii arhitecturi, netocmite zugrăveli, necioplite iconostase sau aiuritoare candelabre, fără ca vreunul dintre membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dușmani necondiționați ai „dreptei credințe” - s-ar cuveni abandonată 1. Studiul acestor discipline istorice merită făcut doar în condițiile unei neutralități epistemologice (nelipsite, desigur, de discernământ spiritual). Fără să avem o curiozitate genuină față de alteritatea religioasă sau culturală, nu vom pricepe nici drumul Sfântului Pavel în Areopag, nici parabola samariteanului milostiv 2. Metoda predăriitc "Metoda predării" Putem atinge acum chestiunea metodologiei în actul de predare. Monumente ale redundanței și cortine ale plictisului, prelegerile profesorale au rămas, poate tocmai de aceea, cursuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este proclamată înaintea spovedaniei durerii. Pentru că liderii morali ai suflării creștinești refuză mărturisirea, rănile de pe memoria noastră națională încă sângerează. Oricât de abuziv, agravant și iresponsabil, comportamentul guvernanților poate fi explicat prin apelul la năravurile tranziției. Mult mai greu poți pricepe refuzul dialogului public în cazul atâtor episcopi chemați să slujească Evanghelia. Graba cu care se vrea lichidată, în termeni retorici, problema relației cu fosta poliție politică arată puținătatea credinței celor care, devenind informatori ai Securității și colaboratori ai organelor „de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în acord cu problemele zilei - în care ne regăsim și astăzi -, nu e de mirare că revista a avut un enorm succes în cetate (primele două numere au fost retipărite la cerere). Tot ceea ce „gândiriștii” sau „neosămănătoriștii” interbelici nu puteau pricepe, Nae Ionescu și Gh. Racoveanu veneau să discute franc, deloc ostentativ. În esență, este vorba despre neschimbata problemă de orientare a Bisericii în cadrele modernității. Colaboratorii Predaniei știau ca înainte de a-și ascuți limba sau pana să-și ascută auzul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bunul samaritean s-au făcut pilde ale virtuții, de ce n-am crede că „tot omul care vine în lume” ar putea întrupa fapte vrednice de urmat? Ne-am putea gândi, desigur, la realizările extraordinare din istoria medicinei moderne pentru a pricepe cât din principiile acestei științe izvorăsc, știut sau neștiut, dintr-un etos constitutiv pentru tradiția Bisericii. În același fel, am putea reflecta asupra complicității generale a multor creștini - cu rare și fericite excepții - la nedreptatea socială care a fost sclavia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
privată în cadrul unei religii civice. Mărginită în aceste cadre, spovedania, de pildă, se centrează în jurul problemei lichidării acelui moi haïssable despre care vorbea Pascal; această înțelegere îngustă a mărturisirii păcatelor nu depășește limitele subiectivismului modern. Credinciosul nu știe și nu pricepe cum, la botez sau mărturisire, cerurile se bucură pentru întoarcerea unui singur păcătos (Luca 15, 7). La această confuzie contribuie nu doar imaturitatea noastră duhovnicească, ci și o educație religioasă bazată pe relația juridică, de tip feudal, cu Dumnezeu. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cine a fost atest Garnery, n-aș putea spune. Dar aș pune rămășag pe orice că a cunoscut îndeaproape subiectul, din proprie experiență sau că a fost, în orice caz, strașnic îndrumat de vreun încercat vînător de balene. Francezii se pricep ca nimeni alții să redea acțiunea în pictura lor. Duceți-vă să priviți toate tablourile din Europa și nu veți vedea nicăieri o asemenea colecție de scene vii și emoționante, ca aceea din triumfala galerie de la Versailles, unde privitorul își
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încercat, în zadar, să-și aducă în față ambele urechi. Ă Ei bine, bucătare, vezi tu? biftecul ăsta de balenă al tău era așa de îngrozitor, că l-am făcut să dispară din ochii mei cît am putut mai repede - pricepi, nu-i așa? Foarte bine! Pe viitor, uite ce să faci ca să nu mai strici, ținîndu-l prea mult pe foc, biftecul pe care-o să mi-l prepari pentru masa mea specială, de la cabestan. îl iei cu o mînă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe foc, biftecul pe care-o să mi-l prepari pentru masa mea specială, de la cabestan. îl iei cu o mînă și-i arăți un tăciune aprins pe care-l ții în cealaltă, apoi mi-l servești într-o farfurie, pricepi? Iar mîine, cînd o să tăiem balena, ai grijă să fii pe-aproape ca să primești vîrfurile aripioarelor ei - pune-le la saramură! Cît despre capetele cozii, marinează-le, bucătare! Și acum, poți pleca! Dar abia făcuse trei pași moș Țigău, că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]