7,041 matches
-
că unii dintre noi au făcut viața altora un coșmar și că aceștia erau indivizi de diverse chipuri: colegul meu urmăritor și amenințător pe față, activista de partid de la sectorul III care dădea cu degetul plin de praf pe obrazul profesoarelor care nu îl ștergeau, colegul care mânca rahat gratuit, ca o meliță, la orice ședință, fără să i-o ceară nimeni, medicul care făcea exces la controale ginecologice forțate și care chema procuratura la fundul femeilor, chiar și atunci când procurorii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru un revelion la Poiana Brașov, educația e cea mai ieftină marfă (alocația anuală pe student este în jur de 400 de euro, o grădiniță privată costând între 100 și 400 de euro pe lună). Din cauza acestei „filosofii” învățătoarele și profesoarele mănâncă mai ales tocană de cartofi, se îmbracă second-hand și se bucură de pomana porcului de la câte un părinte mai milos. Din cauza acestei „filosofii”, deși avem o mulțime de asistați social sănătoși, în virtutea solidarității noastre cu ei, ei nu se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în voința lor. Oricine studiază științe politice știe că nici o evoluție democratică nu se explică doar prin interesele politicienilor, ci și prin cele ale cetățenilor. Nu știu însă ce aș fi putut răspunde „picanteriilor” domnului „Fontanelli” pentru care sunt „toașa profesoară”, „savant de renume mondial”, în rândul „oligarhilor incompetenți și jefuitori” care „fac afaceri cu statul” și „vând „legume expirate” sau domnului „Figaro” pentru care sunt „o idioată care semnează această mizerie de articol”, o „fufă care aruncă cu noroi”, „o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și jefuitori” care „fac afaceri cu statul” și „vând „legume expirate” sau domnului „Figaro” pentru care sunt „o idioată care semnează această mizerie de articol”, o „fufă care aruncă cu noroi”, „o mediocritate retardată implicată în politica lui Iliescu”, o profesoară proastă care educă studenți la fel de proști, sau domnului „Rex” care face trimiteri la corupție. Celor doi domni nu pot să le spun decât că au greșit locul: era mai coerent dacă scriau la publicația Atac la persoană, fiindcă aceste „comentarii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
greu ne-ar fi să explicăm de ce păstrăm apelative masculine pentru noi înșine, dacă nu am avea în minte că acordul de gen la profesii ne micșorează însemnătatea. Eu sunt doamna „profesor”, fiindcă sunt universitară. Cum să îmi spun doamna profesoară, să creadă lumea că predau la învățământul preuniversitar? Dacă trăiam în perioada interbelică și eram între puținele învățătoare femei, mi-aș fi spus doamna învățător. Cum aceasta nu este de ajuns, ne mai complacem și în apelative profesionale cu diminutive
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cercetarea mișcării românești pentru drepturile femeilor. Dezbaterea a fost o bună ocazie pentru a evalua situația feminismului românesc din perspectiva impactului în opinia publică. A doua zi, joi, 12 octombrie, am vizitat-o pe Mihaela Miroiu la SNSPA, unde este profesoară universitară la Facultatea de Științe Politice și unde am realizat interviul din acest număr. Neprețuitele femei este un volum extrem de bine structurat: ne prezintă toate avatarurile prin care a trecut feminismul românesc în ultimii treisprezece ani și conține principalele polemici
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
îndeplinește niște criterii. Dacă ar fi avut cultura egalității și a echității de gen, în care n-a educat-o nimeni, niciodată, ar fi avut replică în fața lui Gigi Becali. O.Ș.: Totuși am un reproș să-ți fac. Ești profesoară universitară. Predai la SNSPA Științe Politice. De la o femeie ca tine, lumea s-ar fi așteptat, între 2000 și 2004, la o reacție politică antiPSD. O reacție a ta față de corupție, față de subordonarea presei, față de utilizarea banului public în folos
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
bărbaților O.Ș.: Mihaela Miroiu, am vrut să spun că într-un moment când viața politică părea sufocată de Guvernul Năstase a veni și a vorbi despre cât de persecutate sunt femeile putea trece drept un discurs inadecvat din partea unei profesoare de Științe Politice. M.M.: Ce-mi lipsește acum este acel volum care să dovedească că toți anii ăștia n-am navigat public doar în subiecte feministe. Am scris substanțial și pe subiecte de altă natură, am scos cărți: Societatea retro
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
unei cercetări. De ce să o citesc? Fiindcă mă bârfește și pe mine? Mă bârfește atâta lume!... Ce mai contează Adrian Gavrilescu.... Omul, dacă se documenta și intra în pagina de Internet a facultății, făcea o proporție între profesorii bărbați și profesoarele femei. El spune prostii și în privința asta, spune de 22 de purtătoare de poșete. Nu-i asta proporția. Cred că avem, de toate, șase profesoare titulare în Facultatea de Științe Politice. Nu sunt 22, cum spune Adrian Gavrilescu. N-a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și intra în pagina de Internet a facultății, făcea o proporție între profesorii bărbați și profesoarele femei. El spune prostii și în privința asta, spune de 22 de purtătoare de poșete. Nu-i asta proporția. Cred că avem, de toate, șase profesoare titulare în Facultatea de Științe Politice. Nu sunt 22, cum spune Adrian Gavrilescu. N-a avut nici măcar curiozitatea să numere numele de femei și de bărbați, să le împartă între ele și să facă o proporție. Când văd că cineva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
director de liceu. Haim, fratele lui David, profesor ca și acesta de matematică, era, concomitent cu David, inspector general la regiunea Suceava. De la Carpați la Prut, învățământul unei jumătăți de Moldovă se afla în mâna a doi frați. Sora lor, profesoara de matematică Bogăn, a terorizat liceul de fete din Fălticeni. Când și-a întocmit dosarul de pensie sa văzut că n-avea nici un fel de studii. Dar să nu vorbesc familia numai de rău. David a fost un om de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
numele mic de prenumele tatălui. În acest fel arăți că nu stai de vorbă cu un vagabond, ci cu un om care are statut cuviincios, cu o origine cunoscută. Ca atare, rusoaica ne interzisese să-i spunem „doamna” sau „tovarășa profesoară”, cum se obișnuia la noi. Trebuia, simplu, să-i spunem Palina Nichitișna. Ideea ne amuza dar, ca un făcut, limba noastră nu se putea supune acestui protocol. Obiceiul părea caraghios și foarte departe de a ne oglindi respectul. Cum să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era decât un pas. Cum rusoaica se postase ferm în pretențiile sale, între caraghioslâc și greutatea de a-i pronunța numele protocolar, noi am găsit o soluție de compromis: o strigam „Palina”. Găsind-o ireverențioasă, cum și era dealtfel, pe profesoară găselnița noastră a înfuriat-o. - A, ce asta „Palina”? striga ea exasperată. Și începea să repete pe silabe: „Pa-li-na Ni-chitișna!...” Corul nostru repeta după dânsa: „Pali-na Ni-chi-tișna”, pentru ca imediat s-o dăm din nou pe „Palina”. De nervi, de câteva
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
paiață. În timpul orelor de rusă ne scălâmbâiam și ne plimbam printre bănci sau făceam conversație în gura mare. Mai târziu, cunoscând-o mai bine pe Palina Nichitișna, mi-am dat seama că era o ființă sensibilă și cultivată. Fosta noastră profesoară nu avea însă tact. Neștiind cum să țină în frâu o liotă de copii obraznici, rusește n-am învățat de la dânsa nici măcar de-o lăscaie. PROFESORUL VASILE POPA Cum toate înviau după război, la Fălticeni au început să se adune
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Năstac, mică, grasă, cam bătrână și foarte deșteaptă, care căra întotdeauna un vraf de planșe cu care se ajuta la explicații. Tot biologia o preda corectul profesor Aonofreiesii, făcând elevilor o impresie de persoană foarte distinsă. Îndrăgostiți, școlarii erau de profesoara de desen Muți Ioneasca, care, ori de câte ori o privea cineva în față, roșea. Nu aceleași sentimente le trezea domnișoara Măcărescu la orele de geografie, urâtă și gălăgioasă și care-l aduse în clasa lui Labiș pe propriul ei nepot, un Comănescu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
descoperit de Labiș la Boroaia. Tema oedipiană a textului dovedește adâncile rădăcini indoeuropene ale folclorului balcanic. Cel mai însemnat rămâne faptul că Labiș a căpătat conștiința menirii sale de poet datorită, sau și datorită, lui Vasile Popa. Împreună cu Eugenia Scripcaru, profesoara de română de la liceul de fete, pentru Labiș și pentru alte talente școlare, Vasile Popa a creat un cenaclu care își ținea ședințele tot la librăria Bendit. Prieten al tuturor celor care încercau să ascută o pană, să pună mâna
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întâi încercările, și numai după ce primesc avizul său, le prezintă la cenaclu. În orășel tineretul studios împletea râvna învățăturii cu o atmosferă intelectuală specifică. Adevărata celebritate a cursului superior era Dan Nemțanu, elev eminent, fiul unui colonel și al unei profesoare de germană la liceul de fete, crescut cu bonă, ordonanță și pian. Mai târziu va ajunge la o recunoaștere unanimă ca cel mai bun pictor scenograf al Teatrului Național din București. Emigrează în America. Ca elev, mediile la obiecte îl
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
elevii pe care încă nu-i cunoștea, i-a pus în catalog doar șapte. A doua oară, la regula „subjonctif”-ului, l-a căptușit cu nota trei. Următoarea notă, tot la literatură, a fost un cinci, dar a patra oară profesoara s-a convins definitiv că Labiș n-are habar de mult îndrăgita ei regulă. Nici nu era de mirare, elevul nauzise de ea. Precizez că notarea se făcea, atunci, după sistemul sovietic, adică de la 1 la 5. Renunțând odată pentru
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
catalog a proaspătului ei școlar nu s-au mai înghesuit decât cocoșați. În pofida faptului că pe pătrarul întâi Labiș avea media zece iar în pătrarul doi un cinci pe care i-o calculase din notele date de ea însăși Cățeaua, profesoara hotărî să-l lase corigent. Dacă i-ar mai fi înșirat câteva note de unu, domnișoara Braunstein și-ar fi îndeplinit visul. Cu două săptămâni înainte de încheierea anului, domnia sa era învinsă însă de regula bonusului așa că Labiș, calculând posibilitățile, chiulea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cu două săptămâni înainte de încheierea anului, domnia sa era învinsă însă de regula bonusului așa că Labiș, calculând posibilitățile, chiulea la orele de franceză. Cățeaua s-a plâns directorului. Acesta l-a chemat la cabinet, dar Labiș îi declară: - Tovarășe director, doamna profesoară ține cu orice preț să mă lase repetent. Zâmbind pe sub mustață, Rimmer îi îngădui: - Bine, fă atunci cum știi... IAȘII ÎN 1951 IV În disperare de cauză, Cățeaua încercă altă mișcare pentru a-și surprinde faliții. A aranjat cu profesorul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și Filosofie din cadrul Universității „Francesco-Iosephine” din Cernăuți, obținând titlurile științifice de licențiat și de doctor, după care studii de specializare la Universitățile din Bonn și Viena, München și Würzburg), continuând apoi cu viața de mirean (s-a căsătorit cu profesoara Aurora Țurcan cu care a avut cinci copii), cu intrarea sa în cinul monahal (în urma decesului soției sale Aurora, în 1918, tunderea în monahism având loc la Mănăstirea Putna ) și funcțiile deținute în Biserica din Bucovina (mai întâi bibliotecar, apoi
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
accentul pe aceste aspecte, pe aceste activități, pe bogata lui cultură pe care a lăsat-o viitorului. Așadar, la vârsta de 26 de ani, după ce își termină studiile, Nicolae Cotlarciuc se căsătorește la data de 9 iunie 1901 cu tânăra profesoară Aurora Țurcan. După Teodor Moroșan, aceasta era fiica protopopului și profesorului de teologie D. Țurcan, mama ei trăgându-se din familia Mandicevschi, dar există și o altă părere, după care ea era fiica consilierului de administrație Onisim Țurcan, această nesincronizare
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
dorința lui arzătoare de a-L sluji pe Hristos. Din această căsătorie au rezultat cinci copii, dintre care doi băieți cu numele de Radu au murit de mici, un altul, Dragoș, și două fete: Virginia (Ică) și Tudora (Dorica), ambele profesoare. Virginia s-a căsătorit în Suceava, cu Sârbu, iar Tudora s-a căsătorit cu un ofițer, Axintescu (Arsenescu), în Cernăuți. Despre aceste două fete nu se mai știe nimic, iar Vasile Diacon, care a încercat să dea de urma lor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
doamna prof. dr. Maria Papafil a fost o adevărată revelație pentru mine. Ne-a predat chimia pe înțelesul tuturor. Doamna profesor ne-a hipnotizat de la prima prelegere. Declar cu toată sinceritatea că nu am mai cunoscut, în existența mea, o profesoară atât de distinsă. Învățam chimia cu plăcere. Aflând că la examen îi plăcea ca studenții (băieții) să vină frumos îmbrăcați și cu obrajii aprinși de emoție, nu palizi de teamă, ne pregăteam și noi, chiar împrumutând haine de la colegi și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
internet care îți taie respirația (dezvoltare embrionară a omului, structura și funcționalitatea unor organe etc.). Atunci nici nu ne puteam imagina așa ceva, tocmai de aceea desenele efectuate la tablă aveau darul de a schematiza și esențializa structurile puse în discuție. Profesoara noastră era cu adevărat talentată, avea un har didactic rar întâlnit și știa să selecționeze și să dozeze informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții internaționale
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]