KorAP: Find »[drukola/base=proiecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...234 235 236 ...440 >

10,986 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

vechi, asimetria propoziție principală / propoziție subordonată este mai degrabă o realitate statistică: structurile V2 apar mai rar în propozițiile subordonate decât în propozițiile principale. Din punctul de vedere al unei analize teoretice în care proiecția C este scindată în două proiecții completive (FORCE și FIN), poziția FIN din propozițiile subordonate nu este în general ocupată de un complementizator și poate deci găzdui verbul deplasat în domeniul C. Rămâne de explicat totuși asimetria aplicării regulii V2 în propozițiile principale vs propozițiile subordonate

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
neinterogative 23: (71) Leggesi di Salamone che... citi.PREZ.3SG=se de Solomon că ' Se știe despre Solomon că' (italiana veche; Poletto 2014) Urmând cercetări mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și se reflectă în linearizarea constituenților la interfața fonologică (conform Ipotezei bazei universale și Axiomei de corespondență lineară propuse de Kayne 1994). 3.2.2.1 Deplasare la FINP Primul aspect pe care trebuie să îl clarificăm este la ce proiecție din domeniul C se deplasează verbul sub inversiune în româna veche. Să ne reamintim că structura domeniului C include două proiecții de complementizator care reprezintă limitele domeniului, FORCEP și FINP; între cele două proiecții completive se generează periferia stângă a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1994). 3.2.2.1 Deplasare la FINP Primul aspect pe care trebuie să îl clarificăm este la ce proiecție din domeniul C se deplasează verbul sub inversiune în româna veche. Să ne reamintim că structura domeniului C include două proiecții de complementizator care reprezintă limitele domeniului, FORCEP și FINP; între cele două proiecții completive se generează periferia stângă a propoziției, conținând proiecții de topic și de focus (v. Rizzi 1997 și următoarele). Sub analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), oricare

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să îl clarificăm este la ce proiecție din domeniul C se deplasează verbul sub inversiune în româna veche. Să ne reamintim că structura domeniului C include două proiecții de complementizator care reprezintă limitele domeniului, FORCEP și FINP; între cele două proiecții completive se generează periferia stângă a propoziției, conținând proiecții de topic și de focus (v. Rizzi 1997 și următoarele). Sub analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), oricare dintre specificatorii domeniului C poate găzdui verbul sub inversiune. Alboiu, Hill și Sitaridou

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
C se deplasează verbul sub inversiune în româna veche. Să ne reamintim că structura domeniului C include două proiecții de complementizator care reprezintă limitele domeniului, FORCEP și FINP; între cele două proiecții completive se generează periferia stângă a propoziției, conținând proiecții de topic și de focus (v. Rizzi 1997 și următoarele). Sub analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), oricare dintre specificatorii domeniului C poate găzdui verbul sub inversiune. Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) argumentează explicit pentru

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) sunt reale și pot fi explicate în modelul teoretic adoptat, care disociază deplasarea sintactică de ACORD (v.§3.2.2.1.4 infra). Așadar, să luăm pe rând distribuția inversiunii în raport proiecțiile domeniului C. 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? Ipoteza că proiecția FORCEP găzduiește deplasarea V-la-C este contrazisă de distribuția inversiunii în propozițiile subordonate și în propozițiile principale. În propozițiile subordonate, inversiunea (rară, dar atestată atât în textele originale, cât și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pot fi explicate în modelul teoretic adoptat, care disociază deplasarea sintactică de ACORD (v.§3.2.2.1.4 infra). Așadar, să luăm pe rând distribuția inversiunii în raport proiecțiile domeniului C. 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? Ipoteza că proiecția FORCEP găzduiește deplasarea V-la-C este contrazisă de distribuția inversiunii în propozițiile subordonate și în propozițiile principale. În propozițiile subordonate, inversiunea (rară, dar atestată atât în textele originale, cât și în traduceri) permite lexicalizarea elementelor de relație (complementizatori, conjuncții circumstanțiale, elemente

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1648: 31r) c. aciia corabiile înnoată, zmeul aceala cefapt-ai să-și bată gioc de-nsul (CM.1567: 235v) d. e când putredirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără putredire, atunce se va împlea cuvântul acela ce stă scris (CC1.1567: 16v) Proiecția unei periferii stângi bogate, care poate găzdui unul sau mai mulți constituenți, în prezența inversiunii, este un alt argument împotriva deplasării la FORCEP. Periferia stângă bogată coocurentă cu inversiunea este disponibilă atât în propoziții subordonate (88a,d), cât și în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât elementul/grupul interogativ este găzduit de proiecția de Focus, deplasarea V-la-C (inversiunea) este exclusă în interogative parțiale: "Wh-interrogatives also project a FocusP domain as wh-constituents are semantic operators whose interpretation depends on focus and are associated with focus [...]. The linear order is exclusively clitic >V in these

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
întotdeauna prin inversiune (v. și Gheorghe 2016); deplasarea elementelor interogative în periferia stângă (i.e. la FOCUS) nu exclude inversiunea; focusul contrastiv și focusul de veridicitate nu exclud întotdeauna inversiunea. Această distribuție indică faptul că inversiunea verbală întreține o relație cu proiecția de focus, însă această relație este indirectă, neobținându-se prin ridicarea verbului la FOCUS, ci mai degrabă prin ACORD. Vom sugera o implementare tehnică a acestei idei la sfârșitul acestei secțiuni (v. §3.2.2.1.4 infra). Un alt

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
36. Așadar, ca și în cazul inversiunii din româna modernă, sub analiza V-la-FOC rămâne neexplicată adiacența strictă a verbului la pronumele clitic și/sau la auxiliar și neatestarea structurilor de tipul V-XP-AUX/V-XP-CL/V-XP-CL-AUX. Cu alte cuvinte, ce blochează lexicalizarea proiecției TOP2P, în condițiile în care există consens asupra faptului că auxiliarele și cliticele nu se deplasează la C, ci rămân in situ (v. §2 supra; v. și Avram 1999; Hill și Alboiu 2016)? Desigur, acest argument devine valid atunci când se

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și în limba veche topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta focusului. (95f) Până cându păcătoșii, Doamne, până cându păcătoșii laudă-se? (CC2.1581: 32) 3.2.2.1.3 V-la-FINP Materialul lingvistic analizat mai sus arată că proiecțiile FORCEP și FOCP nu găzduiesc verbul deplasat în domeniul C: prezența (limitată cantitativ) a inversiunii în propoziții subordonate în care verbul este coocurent cu elementele de relație, precum și posibilitatea ca verbul inversat să fie precedat de constituenți integrați prozodic (v.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
posibilitatea ca verbul inversat să fie precedat de constituenți integrați prozodic (v. §3.2.2.1.1 supra și §3.2.2.3 infra) sunt argumente împotriva deplasării la FORCEP; coocurența verbului inversat cu constituenți care în mod neechivoc ocupă proiecția de focus (elemente interogative; elemente care induc focus de veridicitate etc.) și nonobligativitatea inversiunii în propoziții interogative totale, care sunt asociate cu focusul de polaritate (v. Giurgea și Remberger 2012) (v. §3.2.2.1.2 supra), sunt argumente distribuționale

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
care induc focus de veridicitate etc.) și nonobligativitatea inversiunii în propoziții interogative totale, care sunt asociate cu focusul de polaritate (v. Giurgea și Remberger 2012) (v. §3.2.2.1.2 supra), sunt argumente distribuționale împotriva deplasării la FOCP. Ultima proiecție care a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP, cea mai joasă proiecție completivă din

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
argumente distribuționale împotriva deplasării la FOCP. Ultima proiecție care a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP, cea mai joasă proiecție completivă din structura scindată a domeniului C propusă de Rizzi (1997), proiecție constituind limita de jos a domeniului C. Analiza românei moderne din capitolul anterior (§III) și din prima parte a acestui capitol (§2 supra

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FOCP. Ultima proiecție care a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP, cea mai joasă proiecție completivă din structura scindată a domeniului C propusă de Rizzi (1997), proiecție constituind limita de jos a domeniului C. Analiza românei moderne din capitolul anterior (§III) și din prima parte a acestui capitol (§2 supra) a scos în evidență faptul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP, cea mai joasă proiecție completivă din structura scindată a domeniului C propusă de Rizzi (1997), proiecție constituind limita de jos a domeniului C. Analiza românei moderne din capitolul anterior (§III) și din prima parte a acestui capitol (§2 supra) a scos în evidență faptul că singurul element care se poate considera că lexicalizează nonambiguu poziția FIN0

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În primul rând, se observă că subjonctivele fără să se asociază cu encliza pronumelor clitice, care marcheză deplasarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Aceea dau știre domnivoastră și Dumnezeu vă veselească, amin. (DÎ.1599−600: XXV) Rezultate de reținut • distribuția complementizatorului să prin raportare la procliza și encliza pronominală conferă argumentul distribuțional forte pentru identificarea poziției care găzduiește verbul în deplasarea la C: proiecția joasă a complementizatorului FINP • acest rezultat se poate generaliza la analiza inversiunii din româna veche: toate formele inversate (cu inversiune V-CL / V-AUX / V-CL-AUX) se pot analiza prin deplasarea verbului la (Spec,)FINP; această analiză explică în mod direct

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
găzduind inclusiv constituenți focalizați (v. §3.2.2.1.2 supra), și - pe de altă parte, adiacența strictă la elementele funcționale din domeniul flexionar; dată fiind structura funcțională FINP > PERSP > MOOP > (...) și deplasarea verbului prin specificatorii verbali, nu există nicio proiecție care să poată găzdui vreun alt constituent între verb și clitic / verb și auxiliar / verb și secvența clitic−auxiliar; analize alternative, de tipul V-la-FORCE sau V-la-FOC nu pot surprinde aceste efecte de adiacență, din motive explicate în subsecțiunile anterioare • analiza

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
însă nu în mod obligatoriu. Reamintim, de asemenea, că în §3.2.2.1.2 supra am arătat că deplasarea la focus și inversiunea nu sunt în distribuție complementară, fapt indicând că verbul deplasat la C nu este găzduit de proiecția FOCP; în schimb, în multe situații cu inversiune, verbul însuși este focalizat, un fapt empiric care trebuie rezolvat într-o analiză coerentă. În §2 supra, am arătat că structura funcțională propusă pentru româna modernă în capitolul anterior se poate extinde

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
În §2 supra, am arătat că structura funcțională propusă pentru româna modernă în capitolul anterior se poate extinde și la româna veche, iar diferențele diacronice dintre româna veche și româna modernă rezultă din opțiunile diferite de deplasare a constituenților în proiecția verbală extinsă. Structura funcțională propusă pentru domeniul CP și porțiunea superioară a domeniului IP este următoarea (ignorăm, pentru această reprezentare, grupul negației NEGP și proiecțiile de topic TOPP din periferia stângă a propoziției): (104) FORCEP qp FORCE 0 FOCP qp

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
dintre româna veche și româna modernă rezultă din opțiunile diferite de deplasare a constituenților în proiecția verbală extinsă. Structura funcțională propusă pentru domeniul CP și porțiunea superioară a domeniului IP este următoarea (ignorăm, pentru această reprezentare, grupul negației NEGP și proiecțiile de topic TOPP din periferia stângă a propoziției): (104) FORCEP qp FORCE 0 FOCP qp FOC0 FINP [uFocus] qp FIN0 PERSP* qp PERS0 IP {MOODP > TP > ASPP} Într-o structură simplă cu encliză pronominală, de tipul celei din (98a), verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-și (FT.1571−5: 1r) FINP qp VP FINP 4 qp de- FIN0 PERSP* să qp P PERS' 4 qp ne PERS0 MOODP qp tVP MOOD' Nu e clar dacă exemple de acest tip, cu subjonctive directive, implică și activarea proiecției de focus. În contexte în care proiecția de FOCUS este implicată în mod clar, de tipul propozițiilor interogative totale cu inversiune (106), trăsătura neinterpretabilă [uFocus] se rezolvă prin ACORD între centrul FOC0 și verbul plasat în [Spec,FINP]. (106) Venit

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]