7,270 matches
-
au dat cele câteva întâlniri particulare, ca să le zic astfel, cu exponenți ai climatului intelectual interbelic, chiar și atunci când nu erau de marele calibru al celor amintiți înainte. O colegă a noastră, regretata Doina Graur, era nepoata criticului Ion Chinezu, protagonist însemnat al mișcării literare ardelene de după Unire, editorul lui Pavel Dan, conducător de reviste, printre care și al cunoscutei Gând românesc, prieten cu Blaga, care trăgea la el când venea în București, unde Chinezu se stabilise după 1940. L-am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cărțile ei, fără ca totuși s-o poată impune în conștiința publică a momentului, și cu atât mai puțin ca prezență proeminentă a lumii scriitoricești. Un martor de aproape al acesteia a fost cu siguranță Florența Albu, dar nu și un protagonist. A contribuit la aceasta, ce-i drept, și firea ei retractilă, nesociabilă, bănuitoare, poeta legând greu prietenii. Vocația prieteniei nu i-a lipsit, dar și-a gospodărit-o cu grijă, cu mari drămuiri. Îi displăceau afișările zgomotoase, exhibările, prețuia discreția
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Oprea subliniază misiunea Academiei de centru cultural „nu numai pentru Bârlad, ci pentru întreaga Moldovă de Jos”. Se relevă, de asemenea, rolul important în menținerea și îmbogățirea conștiinței naționale - în circumstanțele primului război mondial - prin publicarea unor opere având ca protagoniști personalități istorice care au vegheat asupra libertății și prosperității țării, exemplu „Ștefan cel Mare” de Alexandru Vlahuță, ori elogiind lupta oamenilor simpli - a eroilor anonimi care s-au jertfit apărând glia străbună, aspect care constituie tematica volumului de versuri „Din
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Cercetarea lui Guicciardini era comprehensiva. El avea o bibliotecă extinsă și a folosit-o bine. El a consultat documente guvernamentale. Că jurist antrenat, el a făcut uz de cunoașterea dreptului. Dar mai ales pentru că i-a întâlnit pe mulți dintre protagoniștii istoriei sale, el fost capabil că prin schițe de caracter rapide să ofere motivele psihologice care au condus la anumite decizii care nu pot fi explicate prin simplul calcul de interese. Pentru că el a prezentat atât de mulți actori istorici
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I, 70); dar și de alți. Totuși, a fost un singur complot condus de familia Baldinotti. Ipoteza existenței unei a doua conspirații este dificil de a fi acceptată în absență altor mărturii și dovezi, mai ales că Baldinotto Baldinotti, presupusul protagonist al acțiunii, era deja mort în anul 1483, așa cum reiese și din Libro A di Richordi di Antonio di Taddeo Rospiglioxi, L. Andreani (ed.), Pisa, Mariotti, 1909, p. 64. Într-adevăr, între codurile de mână ale lui Tommaso, examinate în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
laturile tehnice ale exprimării artistice. Ștefan Ion Ghilimescu este un critic cu mult bun simț, cu o doză de insinuată ironie, ce înțelege că demersul exegetic azi trebuie să se apropie de percepția și simțirea unui public căruia, vorba unui protagonist al dezbaterii din revista Dilema de acum vreo zece ani, Eminescu nu-i spune nimic. Este erezia împotriva căreia se derulează toate glosările din acest volum critic, pe teme eminesciene. TEXTUL ÎN OGLINDĂ (Călin Teutișan) O bună școală de eminescologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
discuție opinii datorate unor ilustre personalități ale eminescologiei, de la Maiorescu și Călinescu la Tudor Vianu (pentru care "retragerea hyperionică nu este resemnare, este singurătate liber consimțită", în care "nu încap, aș zice eu, neliniștea și norocul trecător al celor doi protagoniști ai cercului strâmt") și Constantin Noica ("După opinia mea /.../ sensul neputinței și vina "orbirii" din natura superioară a geniului, de care vorbea Noica, sunt înscrise în profunzimea textului"), de la Dan C. Mihăilescu ("Cătălin devine într-o exegeză ca aceea semnată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la capătul unui joc spectaculos. Am asistat, probabil, la cea mai bună repriză a băcăuanilor din actuala ediție de campionat, este vorba de prima, una în care, paradoxal, nu au marcat. Băcăuanii au ratat exasperant, Doboș, Taban și Vraciu fiind protagoniștii unor ocazii monumentale, primii doi în situație de unu la unu cu portarul advers. Mai mult, în min. 41, profitând de o gafă a lui Fulea, Răduțoiu a interceptat un balon la 16 metri, a driblat portarul și, în loc să înscrie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
normală, dacă Ținem cont de maniera în care echipa sa a fost arbitrată: MĂSCĂRICII În afara jucătorilor de la FCM Bacău și Victoria Brănești, care au oferit astăzi un meci spectaculos, peste media Ligii a II-a, au mai existat și alți protagoniști ai partidei, atât în teren, cât și în tribune. Să începem cu cel din teren. Nu sunt deloc adeptul teoriilor conspirației, dar a fost cât se poate de evident că arbitrul clujean Mihai Prodan a venit cu temă astăzi la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
liderul seriei I ar fi putut obține toate cele trei puncte. În concluzie, un arbitraj nu șmecheresc, ci banditesc al unui individ care cu siguranță că face parte din ceea ce unii numesc generic “corpul de balet al arbitrajului”. Cât despre protagonistul din afara terenului, acesta e un fost ziarist, de altfel unul dintre cei mai valoroși ziariști sportivi ai României. Alin Buzărin, căci despre el este vorba, convertit la începtul acestui an la management sportiv de echipă comunală, a Ținut să urmărească
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
reprezentând 81 de cluburi. 26 IUNIE Cinci podiumuri pentru băcăuani Vineri, 25 iunie, a avut loc la București, pe stadionul “Iolanda Balaș Soter”, un Grand Prix atletic rezervat juniorilor II. Ca de obicei, tinerii atleți băcăuani s-au aflat printre protagoniști, obținând 5 clasări pe podium. Astfel, Bianca Budăeș (SCM Bacău) a obținut victoria în proba de 2000 metri obstacole, cu timpul de 7:22.67. Alexandra Ghiurcă (SCM Bacău) s-a clasat a doua în proba de 1500 de metri
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de la SCM Bacău) au ocupat locurile 2, respectiv 3 în proba de 1500 de metri. Este de menționat că Alexandra Ghiurcă este încă junioară III. , a declarat antrenoarea Carmina Gorgan pentru bacaulsportiv.ro 17 IULIE Cristian Vorovenci și Bianca Perie, protagoniștii “naționalelor” de seniori și tineret Campionatele Naționale de atletism pentru seniori și tineret, desfășurate vineri și sâmbătă la București, pe stadionul “Dinamo”, au adus o recoltă de medalii destul de bogată atleților băcăuani. Performerul competiției a fost, fără îndoială, semifondistul Cristian
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
gol al său din tur, Gabriel l-a nominalizat pe cel înscris în partida din deplasare, cu Luceafărul Mihai Eminescu: „A fost un gol înscris cu interiorul, la colțul lung, din 16 metri, ușor lateral stânga.” Și Boghian a fost protagonistul unui moment amuzant, atunci când veteranul Apostol îi aprecia calitățile în fața presei, veteranul FCM-ului s-a oprit brusc, s-a întors către mai tânărul său coleg și l-a întrebat: „dai o bere, da ?”. 293 17 DECEMBRIE INTERVIU / GHEORGHE POENARU
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
prin schimbări calitative, la schimbarea condițiilor de mediu. Ca urmare, o degradare a mediului, chiar și o Încercare insuficient studiată de a corecta o degradare anterioară, poate duce la dereglarea relațiilor biocenotice la nivelul acestei simbioze. Stressați fiind, cei doi protagoniști vor acționa pe cont propriu, În afara relației, căutând supraviețuirea individuală. Referindu-mă, Într’un capitol anterior, la lichenii puși În situația de a reacționa la poluare, am discutat atât deplasarea mediului de la normal spre reducere cât și spre oxidare. O
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și dozarea principiului activ e preferabilă utilizării directe a plantei. Dar nu “copierea” prin sinteză a principiului activ. Cel puțin În stadiul tehnologic accesibil actualmente. De ce? Natural ori sintetic, un principiu activ trebuie să fie recunoscut În totalitate de ambii protagoniști ai bolii: bolnavul și, pentru că multe boli se datorează unor mici invadatori, agentul patogen. Adică, să aibă o natură similară ambilor. El, principiul activ, trebuie recunoscut de organismul bolnav ca nepericulos, dar și de către agentul patogen, ca mesaj săși ia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
om, om care, deși el Însuși produsul naturii, are tendința de a evolua mai rapid decât ea; nu că ar fi mai Înzestrat, dar natura e mai prudentă și-și pune singură limite. Această deosebire În ritmul evoluției celor doi protagoniști ne va pune mereu În fața unor probleme noi. Pe noi, dar și natura. În fața unei probleme aflate Într’o perpetuă schimbare, am preferat a expune cât mai mult din ceea ce scapă primei priviri, dar care stă la baza a ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atât de gălăgios ca acelea pe care le purtăm noi, oamenii, dar la fel de radical. Și aici e vorba de un invadator și cineva care Își apără teritoriul. Doar că războiul se poartă subteran, iar gloanțele sunt Înlocuite cu molecule. De protagonistul acestui război, invadatorul, am mai amintit mai demult: arțarul american, Acer negundo În pașaport, prezent de aproape un secol și pe la noi, la Început cu o slujbă modestă, de lizieră a pădurii, altfel spus de paznic. Nefericită inspirație, să pui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Monseniorul, Navarra, dar mai cu seamă lui Mihai. Opera mea proaspăt născută, cu toate că oarecum infantilă, era inspirată pe de-a-ntregul din fapte concrete, trăite în pe rioada noastră „versailles-eză“ și, dat fiind că aproape toți auditorii erau implicați și ca protagoniști, piesa a stârnit un oarecare interes printre prietenii mei. În schimb, Mihai n-a văzut decât găurile din schweizer... De fapt, aceeași poziție a adaptat-o mai târziu și față de o altă piesă de-a mea, tot en goût espagnol
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
am spus că n-are rost. De fapt, ceea ce m-a împiedicat în special, cred, era un fel de curiozitate... Fidel zodiei mele duble - aceea a Ge menilor -, și de data aceasta simțeam în mine două personaje contradictorii: cel dintâi - protagonistul, victima, incul patul; al doilea - spectatorul avid și curios să vadă ce se întâmplă. În tot cazul, erau în mine o ură și un protest față de ceea ce mi se întâmpla - și când? Tocmai în ajunul unei vacanțe binemeritate, la care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
aceasta, de a-i adula pe de-alde Buicli sau Brediceni, Mihai fusese scutit! Cât despre vina lui Dinu Noica de a nu fi avut inima să distrugă corespondența lui Mihai, contribuind astfel la distrugerea prietenului său, acum, când toți protagoniștii acelei drame au ieșit din scenă, căpătând dimensiunile cu mult mai corecte ale unor entități istorice, această vină, zic, ar putea fi pusă la îndoială... Dimpotrivă, s-ar putea ca domnul Noica să-i fi făcut lui Mihai un foarte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
doilea plan, cel al disertației, al citatelor biblice și, mai ales, al revoltei. O revoltă împotriva Divinității, datorată nu doar frustrărilor sociale, nu doar nedreptăților și privațiunilor unei copilării chinuite, nu doar răutății inexplicabile a unor semeni pentru că, spre deosebire de aceștia, protagonistul este un învingător: Noi n-am fost dintre aceia cărora să le spui "vae victis"", afirmă, repetitiv autorul, Victor pe numele său (predestinat?), de la Victorie. O victorie cu prețul suferinței de-a fi crescut, alături de alți cinci frați, departe tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
episoade din revista muzicală „În veselul vieții pas” ce a fost prezentată la cinematograful „7 Noiembrie” din Rădăuți, revista care a avut un mare succes. A participat și la „grevă” de la limba română, se pare ca fost și unul dintre protagoniști inițiali, dar până la sfârșit, a învățat de a speriat profesoară. După terminarea liceului, în anul 1952, a sustinul examenul de admitere la Facultatea de Chimie Industrială de la Intitutul Politehnic Iași, pe care absolvit-o cu Examen de Stat, în sesiunea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
de băieți „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, intrând în clasa I. A fost un coleg deosebit, cu reale inclinații spre literatura, istorie și cultură generală, cu o fire mai aparte având și calități de artist dramatic. El a fost unul dintre protagoniștii principali la realizarea și reprentarea revistei muzicale “ În veselul vieții pas”, care s-a bucurat de succes. În cadrul acestui spectacol a sustinut aproape toate monologurile și dialogurile satirice împreună cu Bravescu Ortizie sau alții. A participat, din solidaritate cu clasa, la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
intensă ipsațiune, iar în cea intelectuală cu existențialismul francez (convergență deloc întîm plătoare), apoi inevitabilul Emil Cioran intră în viața lui. Atît de cîntatele de poeți „primul sărut“ și „prima noapte de dragoste“ sînt printre cele mai rușinoase experiențe pentru protagonistul nostru. Ultima, cel puțin, e de o scîrboșenie care te face să te gîndești de două ori cînd mai vrei să te apuci de așa ceva. Eroul ajunge la Facultatea de Litere, își face un cerc de prieteni, adoratori ai lui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să o sărute ; viceversa, cînd o femeie este sărutată pe nepusă masă, atunci ea are tot drep tul, după ce consumă cu voluptate sărutul, să aplice palma de rigoare.) La unele dintre săruturile filmate, se vedea clar că, dincolo de apropierea buzelor, protagoniștii mai fac ceva, se mai întîmplă ceva pe-acolo. Ce - asta însă a rămas mult timp, pentru mine, un mister. Astfel încît, la vremea adolescenței, cînd venise vremea să l prestez eu însumi, sărutul reprezenta pentru mine o adevărată grozăvie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]