78,673 matches
-
bunul gust, ingeniozitatea, rafinamentul și frumusețea creațiilor celor doi pianiști se pot remarca nu numai la audiția înregistrărilor radio din 2005. După un an, în mai 2006, Iancy Körössy și Ramona Horvath au prezentat prima dată aceste piese în prezența publicului la a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz Richard Oschanitzky, organizat de TVR Iași. Documentul video păstrează reacția călduroasă a publicului. Nu doar cei de vârsta a treia, care îl cunoșteau pe Körössy din programele radiofonice ale deceniilor
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
an, în mai 2006, Iancy Körössy și Ramona Horvath au prezentat prima dată aceste piese în prezența publicului la a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz Richard Oschanitzky, organizat de TVR Iași. Documentul video păstrează reacția călduroasă a publicului. Nu doar cei de vârsta a treia, care îl cunoșteau pe Körössy din programele radiofonice ale deceniilor trecute l-au aplaudat îndelung, ci majoritatea publicului, formată din tineri. Pentru a concluziona în privința înregistrărilor radio din 2005, trebuie remarcat că ilustrul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Internațional de Jazz Richard Oschanitzky, organizat de TVR Iași. Documentul video păstrează reacția călduroasă a publicului. Nu doar cei de vârsta a treia, care îl cunoșteau pe Körössy din programele radiofonice ale deceniilor trecute l-au aplaudat îndelung, ci majoritatea publicului, formată din tineri. Pentru a concluziona în privința înregistrărilor radio din 2005, trebuie remarcat că ilustrul pianist român a recunoscut, totuși, influența lui Bill Evans asupra cântului său (pe care, într-una din convorbirile noastre înregistrate, a considerat-o mai puțin
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
printre altele, trei piese clasice semnate de Körössy: Delectare, Piața Viziru (variantă de titlu a Horei de la Viziru, imprimată prima oară de autor în Germania anului 1969), și La horă, la care se adaugă trei creații proprii abia acum oferite publicului larg, și cinci compoziții semnate în tandem cu discipolul său. Omagiu lui George Enescu se contituie într-o suită de tablouri contrastante ca ritm și manieră de improvizație. Tema primei părți este preluată din Rapsodia a II-a, cunoscuta melodie
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
vor să șocheze cu actul regizoral și se implică mai puțin în încercarea de a respecta textul și muzica" (Leontina Văduva); " Unele regii sunt șocante, umilitoare pentru creații. Este o decadență la care nu concepeam să se ajungă" (Lili Dușescu); "Publicul de muzică clasică este un public în formare" (Sergiu Năstase). Și tot traseul marcat de Sebastian Crăciun ne transportă printre criterii și mentalități: "Selecția muzicală a fost întotdeauna exclusivistă și mulți muzicieni străini nu au putut rezista în Franța" (Costin
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
și se implică mai puțin în încercarea de a respecta textul și muzica" (Leontina Văduva); " Unele regii sunt șocante, umilitoare pentru creații. Este o decadență la care nu concepeam să se ajungă" (Lili Dușescu); "Publicul de muzică clasică este un public în formare" (Sergiu Năstase). Și tot traseul marcat de Sebastian Crăciun ne transportă printre criterii și mentalități: "Selecția muzicală a fost întotdeauna exclusivistă și mulți muzicieni străini nu au putut rezista în Franța" (Costin Cazaban); Foarte puțini tineri mai sunt
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Selecția muzicală a fost întotdeauna exclusivistă și mulți muzicieni străini nu au putut rezista în Franța" (Costin Cazaban); Foarte puțini tineri mai sunt dispuși să facă o carieră muzicală" (Constantin Sandu); În momentul de față jazzul suferă, nu are un public foarte numeros"(Marian Petrescu); "Ministerul Culturii din Cehia promovează foarte mult creația națională în lume" (Anda Louise Bogza); Cele mai importante nume le găsești în Elveția, iar nivelul artistic este foarte ridicat" (Elena Moșuc); " Fiecare loc are și snobi, și
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
agreabile?" Dar numai datorită Stelei fără nume a do-bîndit renume internațional și a ajuns singurul evreu din România devenit scriitor popular. La Barașeum e scîrbit de spectacolul deplorabil de pe scenă și din sală, înainte de a afla că mare parte a publicului e alcătuită din evrei botezați, la spectacolul cu Iphigenia lui Mircea Eliade nu se duce, presimțind că acolo va fi "o ședință de cuib legionar". În toți acești ani, prietenul cel mai prezent, mai des frecventat, mai fidel, ceea ce nu
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
reușit să se sustragă acestor probleme sterile ale unei reforme de dragul reformei și să implice învățământul filologic în dinamica valorilor literare actuale. Această implicare înseamnă punerea față în față a trei factori: studenții (cititori și specialiști în formare, parte din publicul receptor), profesorii (ca formatori de opinie și de competențe estetice, intermediarii unei relații) și scriitorii (creatorii de valori, în căutare de public și exegeți). Intră astfel în joc termenii unei piețe de idei și de interpretări, câțiva dintre factorii decisivi
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
Această implicare înseamnă punerea față în față a trei factori: studenții (cititori și specialiști în formare, parte din publicul receptor), profesorii (ca formatori de opinie și de competențe estetice, intermediarii unei relații) și scriitorii (creatorii de valori, în căutare de public și exegeți). Intră astfel în joc termenii unei piețe de idei și de interpretări, câțiva dintre factorii decisivi ai unei consacrări, ai dobândirii sau ai menținerii unui prestigiu, ai unui rang axiologic. Cu alte cuvinte, un colocviu național universitar de
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
că numai fanaticii au siguranța adevărului ultim. În schimb, omul cu o elementară cultură a sufletului poartă drept semn distinctiv o reținere interioară vecină cu sfiala. Un soi de politețe plină de tact care nu ține de canonul purtării în public, ci de o sensibilitate manifestîndu-se aparte. Sfiala aceasta nu e nici timiditatea secerătoare a complexatului și nici reticența inhibată a vinovatului. Sfiala aceasta este respectul aprioric față de mănunchiul de ispite și surprize pe care îl poartă omul din fața ta. Îl
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
nu-i dai hamburgerul gata mestecat nu e capabil să-l înghită!), te deprofesionalizezi în câțiva ani. Chiar dacă, la începuturile tale, erai capabil de nuanțări, de subtilități, de expresivități, ți-ai pus botnița singur. Nu numai că ți-ai pierdut publicul, dar nici nu vei fi capabil să-ți găsești altul vreodată. Vei "blogui", în cel mai bun caz, pentru cincisprezece-douăzeci de amărâți prizonieri ai aceluiași tip de onanism și, treptat, incapabil să rotunjești fie și o carte cât de cât
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
Cosmin Ciotloș Ar fi, la rândul său, o mistificțiune gestul critic de a considera recentul volum al lui Mircea Anghelescu drept prima - sau singura - lucrare autohtonă de istorie literară perfect accesibilă publicului lipsit de pregătire filologică. Ba mai mult decât atât, o mistificțiune tributară, ca atâtea altele de la pașoptism încoace, unei uluitoare iluzii a vocației de întemeiere. Să deconstruim, așadar, povestea, fără a știrbi cu vreo fărâmă certa importanță a cărții purtând
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
a cititorului în actualul caz al Mistificțiunilor publicate de Mircea Anghelescu. Iar faptul nu are de ce să ne mire. Așa se întâmplă de obicei când un istoric literar cu adevărat competent se decide să se joace cu imaginarul amorf al publicului său virtual și să speculeze ingenios ceea ce acesta așteaptă în mod pasiv de câteva decenii. Adică forma de snobism înalt la care se raportează, cel mai frecvent, cei mai mulți dintre cititori. Adică, dacă este să fim corecți, măcar din anii '70
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
și vechiul clișeu al istoriei literare ca domeniu mai degrabă ursuz se spulberă. Cartea se citește pe nerăsuflate și pentru că se oferă dintru-nceput unei asemenea grile de lectură: "Există în toate culturile o zonă de umbră, puțin cunoscută marelui public și chiar specialiștilor, în care se plasează o categorie de documente, de scrieri greu de definit: pentru unii, cheie secretă a unor episoade oculte, încă neelucidate; pentru alții, un fel de rebut al istoriei, texte care nu sunt ce par
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
dar menținân-du-se (prin urgența și necesitatea depistării unui adevăr) într-o paradigmă științifică. Cea de-a doua, aducând cu ea un întreg inventar de concepte slabe, de deprinderi constructive, hedoniste și vivificante. Rămâne de discutat unde se plasează, statistic, opțiunea publicului. Nu trebuie uitat că, dacă ignoranța le este - în linii generale - proprie cititorilor inocenți, nevoia de certitudini nu e numaidecât un blazon al celor avizați. Cred că repartiția celor două atitudini e cu atât mai dificilă cu cât una dintre
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
Nu numai subiectul său suscită interes (Orhan Pamuk, scriitorul care va veni în curând în România), ci elementele concrete, biografice și artistice, pe care editoarea Livia Szasz de la Curtea Veche le aduce în discuția cu Ovidiu Șimonca, oferindu-le unui public mai puțin familiarizat cu scriitorii turci, fie ei și câștigători ai unui Premiu Nobel. Așadar: "- Cum a rezistat? Din ce și-a câștigat existența? - Din nimic. El e născut într-o familie de oameni înstăriți. Bunicul lui a făcut o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
nu povestește, critica valorizează. Cântărește, judecă, dă verdicte." Acum, ne putem întreba, prietenește, dacă excesul de verdict nu semănă un pic cam mult cu o poveste despre sine - în ipostază de super-erou - pe care comentatorul o livrează, pe nepusă masă, publicului său. Și dacă nu cumva există o sumedenie de cărți nu tocmai demne de admirație care se pretează însă unui comentariu inteligent în mai mare măsură decât capodoperele bătătoare la ochi. Și dacă riscul de a tranșa fără precauții valorile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
într-un jargon a cărui dificultate descurajează pe jumătate din cititori -, întrebarea devine cu atît mai sîcîitoare. Ce anume poate oferi o carte de strictă și aridă alură lexicală - cum este cea a lui Jean-Luc Marion - încît să existe un public cultivat care s-o guste? Orice tentă malițioasă trebuie lăsată la o parte. Nu e vorba de a rosti verdicte sarcastice pe seama disciplinelor speculative, ci de a intui ce se petrece în mintea unui om care le îndrăgește. Oricît de
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
tresari de uimire constatînd că totuși s-a scris atît de mult. Dacă lăsăm la o parte tonul cinic al unei spontane reacții de respingere, singura explicație pe care o avem în privința faptului că genul acesta de filozofare are un public fidel e una psihologică: discursul speculativ supraviețuiește fiindcă are efect. Sunt oameni care îi simt nevoia și îl degustă la propriu. Ei bine, în ce constă efectul discursului speculativ? În faptul că întreține o dispoziție care nu se deosebește prea
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
catastrofale. Căci ele nu se înfățișează decât ca niște moste ale suficienței și lipsei de har, nefiind altceva decât un produs păgubos a ceea ce se înțelege prin a-ți fura singur căciula. Dar să nu ne speriem prea tare atâta vreme cât publicul de teatru nu încetează să răsplătească prin serioase semne de optimism, arătându-se pe mai departe un degustător al spectacolelor de artă și nu a acelora de bandă rulantă. Când întâlnește pe afiș nume de regizori precum Șerban, Purcărete, Cătălina
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
Amprentei a fost încredințat lui Răzvan Mazilu, care la rândul său a avut o serie de invitați, pe care i-a socotit înrudiți ca spirit. Programul evenimentelor din Amprenta lui Răzvan Mazilu a cuprins instalația Autoportret cu labirint, în care publicul își făcea loc printre fâșii albe ce atârnau din tavanul scenei, găsind printre ele obiecte ale artistului, după care îl întâlneau chiar pe el, într-un spațiu aparte, povestind publicului, prin vorbe dar mai ales prin mișcare, care au fost
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
Răzvan Mazilu a cuprins instalația Autoportret cu labirint, în care publicul își făcea loc printre fâșii albe ce atârnau din tavanul scenei, găsind printre ele obiecte ale artistului, după care îl întâlneau chiar pe el, într-un spațiu aparte, povestind publicului, prin vorbe dar mai ales prin mișcare, care au fost etapele drumului său către dans - ca răspuns la întrebăile pe care i le puneau alți doi tineri dansatori și coregrafi, Carmen Coțofană și Adrian Stoian. Alături, într-un al treilea
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
în gură un set de enigme rezolvate. Noi nu ar trebui decît să ținem ochii deschiși și să urmărim cum ni se deapănă sub nas o colecție de probleme care și-au pierdut interesul științific, dovadă că acum sunt livrate publicului în forma lesnicioasă a adevărurilor rumegate. Aici o analogie, dincolo un exemplu intuitiv, apoi o anecdotă menită a înlătura crisparea, în fine o vorbă de duh din partea vreunui fizician, și gata: ambalajul înțelegerii ușoare e confecționat. Potrivit acestei logici, un
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
tocmai actualitatea: apar personaje publice noi, legate de anumite teme de interes, în vreme ce altele ies din centrul atenției. E normal să existe chiar mai multe dicționare de acest tip, în mai multe versiuni și formule lexicografice, cît mai adaptate cerințelor publicului. E foarte bine, de aceea, că a apărut de curînd un nou Dicționar ortografic, ortoepic, morfologic și explicativ de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]