6,973 matches
-
ajuns înapoi fericită. Oare am să mai vizitez vreodată acea lume misterioasă ? Bianca-Gabriela Biru CAP. VII NATURA ASCULTĂ MUZICA NATURII ! Lira era luna, greierul-vioara, Soarele-pianul, gâza-mandolina. Râul era flaut, stejarul era nai în voalul nopții pline De dragoste și cânt, Rai pe pământ... Stai, nu pleca, am ceva să-ți spun: Galbenul soarelui mi-a mângâiat obrajii Parfumul florilor îmi gâdilă mâinile. Un fir de iarbă verde a poposit în părul meu, O creangă de alun, petala albă a unui trandafir
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că ignoră antagonismul încărcat de consecințe dintre libertate și har, ci consi‑ deră cu toată sinceritatea că harul divin și energiile divine alcătuiesc mediul natural al existenței umane. Exact în acest sens înțelegeau sfinții părinți rela‑ tarea biblică despre grădina raiului: ca pe un rezumat al bisericii paradisului, acolo unde Adam își mai păstra încă demnitatea apusă de om liber. O astfel de concepție despre sfințenia naturală a existenței omenești se bazează în ul‑ timă instanță pe doctrina biblică a omului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
este înlocuit de această dată de personajul lui Zefir, Vântul de Vest, adesea întâlnit în basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea acestor pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
că ignoră antagonismul încărcat de consecințe dintre libertate și har, ci consi‑ deră cu toată sinceritatea că harul divin și energiile divine alcătuiesc mediul natural al existenței umane. Exact în acest sens înțelegeau sfinții părinți rela‑ tarea biblică despre grădina raiului: ca pe un rezumat al bisericii paradisului, acolo unde Adam își mai păstra încă demnitatea apusă de om liber. O astfel de concepție despre sfințenia naturală a existenței omenești se bazează în ul‑ timă instanță pe doctrina biblică a omului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
curios să vadă ce-i acolo decât să intre, neputându-l concepe ca pe o finalitate necesară, apoi cade în mlaștina iadului. Parodia de voiaj inițiatic debutând cu dezrobirea dracilor din închisoarea lor și împrăștierea lor în întreaga lume; la rai se ridiculizează; numai iadul îl dezgustă în cunoscător. Daca ar ține de el, ar rămâne întotdeauna acolo. Nu-l epuizează prin fiorul de spaimă, dezgust, cu speranța de „a rivider le stelle”, cum o spune Dante în ultimul vers al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de ideile sectei adventiste, Martorii lui Iehova așteaptă a doua venire a lui Iisus, pentru a întemeia o împărăție de o mie de ani. Conform învățăturii iehoviste, Duhul Sfânt reprezintă o energie emanată de la Dumnezeu. Nu cred în nemurire, căci raiul și iadul nu există. întemeietorul sectei susținea că Iisus era prezent printre oameni (1847), în mod nevăzut și că, peste 40 de ani urma să se arate pentru a doua venire și să întemeieze împărăția de o mie de ani
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a impresionistului Claude Monet, atunci când spune „Nimic etern în tremurul sclipirii”. Balada Miorița, care are rădăcini precreștine, stă mărturie în ceea ce privește viziunea luminoasă asupra vieții și asupra morții a oamenilor din Carpați. Metaforele care deschid balada „picior de plai”, „gură de rai” sugerează un spațiu de lumină (vertical, terestru și astral), la care se adaugă puritatea sufletească a baciului moldovean, a mioarei năzdrăvane și conceperea morții ca o metaexistență, un nivel ontic superior. Puține creații universale cumulează și iradiază atâta lumină. Doar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu nădejdea în viitor și trăind într-o intimă legătură cu natura. Nimănui nu-i poate scăpa identitatea de sentiment și de viziune dintre tablourile sale și primele versuri din Miorița: „Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai.” Grigorescu place pentru lumina generoasă a picturii sale, pentru speranța într-un timp al binelui și-al adevărului, pentru puterea de a visa și a îndrăzni. Pictura lui sugerează interioritatea sublimă a neamului nostru, natura lui lirică, de aceea Grigorescu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a scriitorului, mai întai o literatură a autenticității și a experienței, a "trăirii", un fel de jurnale autentice sau ficționale, prin Romanul adolescentului miop (1922-1923), rămas pana în 1989 în manuscris, Isabel și apele diavolului (1930), Maitreyi (1933), întoarcerea din rai (1934), Huliganii și Șantier (1935), apoi o literatură îndreptată către zona fantasticului și a reprezentărilor mitice, prin nuvelele Lumina ce se stinge (1934), Domnișoara Christina (1936), Șarpele(1937), Nopți la Serampore și Secretul doctorului Honigberger (1940). Aceasta direcție va fi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
înfometarea pentru a transforma închisorile într un iad, în care răul absolut să triumfe. Cu toate acestea, prin credința care i-a ridicat deasupra acestui iad și i-a înălțat la ceruri, martirii din temnițele roșii au transformat iadul în rai. Aici s-au legat prietenii frumoase și durabile, s-au compus colinde și rugăciuni, s-a suferit, dar s-a și învățat mult. Trupul a trecut prin chinuri cumplite, dar sufletul s-a limpezit și s-a curățat, în unele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Hristos. Document pentru o lume nouă, Editura Christiana, București, 2006, p.300</ref> Poezia lui Radu Gyr este ea însăși o mărturisire a patimilor, dar și a sublimării lor într-o artă unde credința în Hristos învăluie celula în lumina raiului. Sufletul se înalță, iar Hristos pătrunde în celulă fără ca zăbrelele să îl poată opri. Cu greu se poate afla vreo mărturie în versuri mai mișcătoare și mai frumoasă decât „Iisus în celulă”, compusă și memorată, precum zeci de mii de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lor, în rest totul era al nostru și al nimănui. Se pare că așa aveam să trăiesc de acum, inscripționat de legile acestea simple pe care le puteam respecta cu destul de multă simplitate. Sper ca măcar să se mai întâmple câte ceva, raiul acesta începea să mă sperie. Mi-aș fi dorit să trec și de cealaltă parte. Oare așa se trăiește aici? Credeam totuși că alta e menirea serafimilor. Dacă acesta e raiul, atunci trebuia să nu mi-l doresc niciodată...
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
multă simplitate. Sper ca măcar să se mai întâmple câte ceva, raiul acesta începea să mă sperie. Mi-aș fi dorit să trec și de cealaltă parte. Oare așa se trăiește aici? Credeam totuși că alta e menirea serafimilor. Dacă acesta e raiul, atunci trebuia să nu mi-l doresc niciodată...
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
muțenie. Nu deranjezi pe nimeni. Prestezi servicii domestice la domeniu. Lumea te mângâie drăgăstos pe cap: Ce fată bună și inteligentă! Ce bine povestește ea gândurile altora! Ce talentat sheherezadează! Îmi amintesc un titlu de carte: Fetele bune merg în rai, cele rele merg unde vor. Fetele bune iau universal-afirmativa Toți oamenii sunt muritori în serios și se plimbă cu ea prin Arcadia liniștită a gândurilor altora. Ele nu se trag din mame, ci doar din tați. Fetele rele merg până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
omul întru suflet viu"61. După care, Cartea Facerii continuă cu aventura căderii primilor oameni și cu pedeapsa pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. "Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise și l-a pus în rai, ca să-l lucreze și să-l păzească. Și Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă și i-a zis: "Din toți pomii raiului poți să mănânci, dar din pomul cunoștinței binelui și răului, să nu mănânci, căci în ziua
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Dumnezeu. "Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise și l-a pus în rai, ca să-l lucreze și să-l păzească. Și Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă și i-a zis: "Din toți pomii raiului poți să mănânci, dar din pomul cunoștinței binelui și răului, să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri""62. Intervine, însă, șarpele, ulterior simbol al înțelepciunii în multe dintre civilizațiile umane, și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
-l ferească. "Șarpele însă era cel mai viclean dintre toate fiarele de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele către femeie: "Dumnezeu, a zis el oare: să nu mâncați roade din tot pomul care este în rai?...". Iar femeia a zis către șarpe: Noi putem mânca din roada pomilor raiului, dar din roada pomului care stă în mijlocul raiului, ne-a zis Dumnezeu: <Din el să nu mâncați și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele către femeie: "Dumnezeu, a zis el oare: să nu mâncați roade din tot pomul care este în rai?...". Iar femeia a zis către șarpe: Noi putem mânca din roada pomilor raiului, dar din roada pomului care stă în mijlocul raiului, ne-a zis Dumnezeu: <Din el să nu mâncați și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți!>". Atunci șarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri; dar Dumnezeu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
zis șarpele către femeie: "Dumnezeu, a zis el oare: să nu mâncați roade din tot pomul care este în rai?...". Iar femeia a zis către șarpe: Noi putem mânca din roada pomilor raiului, dar din roada pomului care stă în mijlocul raiului, ne-a zis Dumnezeu: <Din el să nu mâncați și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți!>". Atunci șarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri; dar Dumnezeu știe că-n ziua în care veți mânca
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
64. Să fie aceasta ieșirea din întuneric sau intrarea în întuneric? Întrebare dificilă. Vom spune doar că aventura umană nu ar fi fost posibilă fără acest pas lateral. După cum se vede, preocuparea pentru lumea materială apare brusc odată cu izgonirea din rai. Omul află că a fost făcut gol și-și face îmbrăcăminte din frunze de smochin. Preocuparea pentru lumea materială, a îmbrăcămintei, este una specific umană. Aici începe rațiunea, lupta și războiul omului, dar și prea cunoscuta sa teamă de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
naturală a fost o economie a egalității între oameni 100 atât în ceea ce privește proprietatea, cât și repartiția celor necesare traiului. Egalitatea între oameni va funcționa permanent ca un atavism 101, întreaga istorie umană fiind condusă de efortul de regăsire a unui "rai" pierdut în negurile timpului 102. Atunci când vom discuta despre socialism și monedă vom revenii pe larg asupra acestui subiect foarte important. Egalitatea între oameni și căutarea de soluții de tip social pentru regăsirea sa rămâne ca un fir roșu în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ar fi foarte surprins. Reținem însă explicația magistrală pe care Kant o oferă modului în care au apărut banii . Este vorba despre un context al plus-prodului invocat și de către Georges Bataille atunci când vorbește despre partea blestemată, care scoate omul din raiul necunoașterii nevoii și îl aruncă în iadul interesului și egoismului 398. Numim moneda un "instrument social" și în sensul în care o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ne va fi de ajuns, pentru că problemele sunt până la urmă ale deținătorului de bani, adică ale omului. Din fericire, banul nu este decât instrumentul lumii materiale. Ne rămâne, "în rezervă", dacă am putea spune așa, lumea spirituală, colțul nostru de rai, posibilitatea retragerii, a fugii, șansa de a ne ascunde și de a spera la altceva. Omul este mai mult decât materie, iar Dumnezeu a fost generos cu noi când ne-a înzestrat cu mintea aceasta pătrunzătoare. De aceea, definim banii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
timpuri s-a observat că oamenii, în contact cu banii, se dezechilibrează și se dezumanizează. Nu întâmplător Isus condamnă deținerea de aur și pe cei bogați, descriindu-i ca pe niște persoane cărora aproape că le este refuzat accesul în rai. Banii sunt ai Cezarului și sufletul este al lui Dumnezeu. Dualitatea ființei umane este pe deplin sesizată și pusă în valoare. Nu putem face nimic mai mult împotriva naturii noastre date de Creator. Legătura dintre autoritate și bani, dintre putere
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dintotdeauna. Sigur, putem spune că prin declararea banului ca atotputernic, omul pierde din umanitate. Este un semn al nimicniciei noastre ca ființă ce pășește pe pământ, dar este, în același timp, și un semn al damnării inițiale, odată cu izgonirea din rai. Creatorul ne-a pus viața sub semnul banului și al bătăliei pentru viață, tocmai pentru a ne arăta că suntem și vom rămâne mici. Momentul desprinderii omului de ban este de așteptat în viitor. Sigur nu în sensul imaginat de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]