6,870 matches
-
poate acționa ca un stimul (drive), și reducerea ei servește ca fortificator. Reflexele necondiționate, fiziologice ca natură, acționează cu valoare de autoapărare a organismului, în timp ce reflexele condiționate, dobândite prin învățare, sunt determinate de cultură sau dobândite prin experiențe proprii. În timp ce reflexele animă comportamentul, învățarea stabilește modul de comportare ce conduce în cea mai eficientă manieră la diminuarea reflexului. O unitate particulară a comportamentului dobândit este previzibilă dacă se cunosc atât condițiile, cât și principiile de învățare. În ceea ce privește comportamentul social, psihologia furnizează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acționează cu valoare de autoapărare a organismului, în timp ce reflexele condiționate, dobândite prin învățare, sunt determinate de cultură sau dobândite prin experiențe proprii. În timp ce reflexele animă comportamentul, învățarea stabilește modul de comportare ce conduce în cea mai eficientă manieră la diminuarea reflexului. O unitate particulară a comportamentului dobândit este previzibilă dacă se cunosc atât condițiile, cât și principiile de învățare. În ceea ce privește comportamentul social, psihologia furnizează principiile învățării, în timp ce condițiile sunt descrise de alte științe sociale. Comportamentul vocal al copilului este parțial o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
personalității umane, persoanei înseși. Era, după Maslow, o chestiune de luare a „monedelor”, „cheilor”, „posesiunilor” „sau ceva de acest gen pentru împrospătări și reflexionare condiționată, care sunt, într-un anumit sens, profund substituibile. Nu contează dacă cineva are sau nu reflexe condiționate; dacă salivez la sunetul unei sonerii, care apoi se stinge, nu mi s-a întâmplat nimic; n-am pierdut nimic important. Am putea spune că asemenea cărți voluminoase despre psihologia învățării nu contează, cel puțin pentru centrul uman, sufletul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
of Mowrer’s thory”, British Journal of Psychology, nr. 55, pp. 85-88. Fouts, G.T.; Parton, D.A. (1969), „Imitation: Effects of movement and static events”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 8, pp. 118-126. Geis, G.; Stebbins, W.; Lundin, R. (1965), Reflex and Operant Conditioning: The Study of Behavior, Appleton-Century-Crafts, New York. Gerst, M.S. (1969), Symbolic Coding Operations in Observational Learning, teză de doctorat nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Gewirtz, J.L.; Stingle, K.G. (1968), „Learning of generalized imitation as the basis for identification
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Hopkins University din Baltimore, el șochează lumea psihologiei prin publicarea Psihologiei văzute din punctul de vedere behaviorist, în care atacă simultan toate formele de psihologie cunoscute până atunci, anunțând apariția unei noi școli de psihologie. Citind despre I.P. Pavlov și reflexul condiționat, Watson face din aceasta tema centrală a propriului behaviorism. În 1919, împreună cu colaboratoarea sa, Rosalie Rayner, Watson începe faimosul studiu de condiționare a copilului Albert B. În 1920, cariera psihologului la Johns Hopkins se încheie; divorțează de soția lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
influență conduce inevitabil la o anumită îngustare a unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile la zi se regăsește în Reflexe condiționate (1983), unde interesul pentru critică se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul scrie cu egală aplicație și despre proza, si despre poezie, calitatea fidelității față de obiect ieșind acum cu și mai multă hotărâre în evidență. O
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
sau desconsiderat. Bogată în ipoteze și perspective de studiu, proiectând liniile unui vast șantier, cartea stă, totuși, încă prea mult sub presiunea propriilor ei izvoare și dă aspectul unei încărcături oarecum baroce, uneori eteroclite. SCRIERI: Ibrăileanu. Românul criticului, București, 1981; Reflexe condiționate, București, 1983; Scenă literaturii. Elemente pentru o sociologie a culturii românești, București, 1987; Leș Métamorphoses de l’agit-prop. Leș institutions de contrôle des intellectuels par leș partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de părți
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
părți, I-II, Lille, 1998. Traduceri: Paul Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, București, 1986; Cercetări contemporane de sociologia culturii, București, 1988; Sociologia percepției artistice, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Biblioteci, 175-178; Florin Faifer, „Ibrăileanu. Românul criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR, 1985, 12; Piru, Critici, 120-123; Țeposu, Istoria, 180-182; Dicț. scriit. rom., ÎI, 370-371; Petraș, Panoramă, 302-303; Manolescu, Enciclopedia, 345. F.M.
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, București, 1986; Cercetări contemporane de sociologia culturii, București, 1988; Sociologia percepției artistice, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Biblioteci, 175-178; Florin Faifer, „Ibrăileanu. Românul criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR, 1985, 12; Piru, Critici, 120-123; Țeposu, Istoria, 180-182; Dicț. scriit. rom., ÎI, 370-371; Petraș, Panoramă, 302-303; Manolescu, Enciclopedia, 345. F.M.
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
contemporane de sociologia culturii, București, 1988; Sociologia percepției artistice, București, 1991. Repere bibliografice: Călinescu, Biblioteci, 175-178; Florin Faifer, „Ibrăileanu. Românul criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR, 1985, 12; Piru, Critici, 120-123; Țeposu, Istoria, 180-182; Dicț. scriit. rom., ÎI, 370-371; Petraș, Panoramă, 302-303; Manolescu, Enciclopedia, 345. F.M.
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
critica, socotește că ea trebuie să fie luminătoare, un demers întreprins cu multă comprehensiune. Juisor în viață, el etalează în artă riguroase principii etice. Selectează, în special, acele scrieri cu o tendință morală evidentă, în care frumosul iradiază ca un reflex al binelui, logica nu se lasă uzurpată, iar stilul se împletește armonios cu gândul. Teatrul, la rându-i, cată să fie „o școală de morală și moravuri”. O replică vioaie animă piesele lui G., comediile îndeosebi (numai Iadeș și Sterian
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului intern” (p. 198), pe care le analizează distinct. Pentru a înțelege de ce formele fără fond sunt „un reflex al evoluției societății moderne românești”, autorul examinează fazele modernizării, contextele istorice, cauzele economice, construcția instituțională, agenții modernizării și conduitele specifice acesteia. El propune termenul de modernizarea tendențială românească, cu un sens „inversat”, pornită „de la afirmarea spiritului național și de la construcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu scriitori și oameni de artă români, reconstituie caleidoscopic o epocă de răspântie. Oglinda dublă, aparținând jurnalistului și intervievatului, își interferează reflexele și creează efectul de metamorfoză continuă a imaginii. Valoarea documentară, incontestabilă, este sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și scenografică elaborată de A., nervul, libertatea și consistența confesiunilor
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Mihai Coman, este necesar să scoatem în evidență structura complexă, dedublată a figurii mitologice a lupului. Într-o primă instanță și pe un prim nivel de constituire (mult mai legat de contingent), lupul este malefic. Acest atribut funcționează ca un reflex imediat al faptelor lupului din natură, ca o semnificație culturală strict ancorată în planul referențial. Pentru că animalul real aduce o mulțime de pagube, pentru că este prădalnic și nedorit, lupul invocat în credințe, descântece, practici magice ori apotropaice și în povestiri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
legate de antropocentrism sau de metaforele metafizice pe care tocmai le-am pomenit, tematica robotului permite o explorare a raporturilor dintre om și mașină din unghiuri originale. Obiectele cele mai comune pot fi totodată, într-un univers ultraliberal, lipsite de "reflexe umane". În Ubik, ușa frigiderului lui Joe Chip refuză să se deschidă dacă nu o plătește. Ea amenință că-l dă în judecată dacă o deschide cu forța. Nu este vorba aici de un robot cu formă antropomorfă (un robot
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lucrări grecești, a scris un tratat de oftalmologie. Adam din Cremona a scris un tratat de igienă pentru uzul soldaților și al călătorilor. La Pozzuoli (stațiune termală, unde împăratul venea ades) a decis construirea unui spital pentru săraci, tot un reflex al tradiției arabe, preluat și de Imperiul Bizantin. O copie a Școlii salernitane s-a dovedit a fi (în spirit) Universitatea din Montpellier, fondată de magiștrii instruiți la Salerno, considerată autoritatea medicală supremă în Evul Mediu. (La Montpellier, însă, spiritul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând recompensa, va fi activată o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul cingulat anterior. Cortexul cingulat anterior care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
controlul urinar și fecal. Și fiindcă fiecare copil este un unicat biopsihosocial, trebuie să acceptăm că tempoul de formare a unor deprinderi și abilități se individualizează, motiv pentru care orice demers educativ (în cazul de față acela care vizează disciplinarea reflexelor sfincteriene), trebuie să respecte acest ritm, pentru a se solda cu un succes. în concluzie, având în vedere că inițial, copiii sunt atrași de murdărie (indiferent în ce forme se concretizează aceasta), adică sunt misofili (Stekel, 1995), instalarea corectă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și în jos mașinile care veneau dinspre Timișoara, aducând hrană și haine. Nu păreau foarte interesați de acestea, ca și cum nu prea credeau în ele. Nimeni nu vorbea cu ei deși se luaseră măsuri de vaccinare pentru prevenirea unor boli. Unele reflexe sănătoase care funcționau nu erau înțelese de autorități și nu li se dădea curs. Astfel un grup mic de sinistrați se duceau pe la primărie cerând să fie lăsați să participe la acțiunile de salvare a celor rămași încă în zone
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putință, trebuie să nu-și găsească odihna, până ce nu îi va fi strivit pe toți cei care n-au despre dânsul o idee tot așa de extraordinară ca și el și până ce nu-i va fi venit de la toți contemporanii reflexul propriei sale credințe în așa zisa-i misiune divină [...]: pe jucătorii la sume restrânse îi va răpune cu siguranță, fiindcă el pune totul în contra lor, iar ei nu pun totul. Pe ei nu-i împinge niciun spirit, pe el însă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exemplifica particularitățile și de a le organiza într-un tipar unic. Să o spun mai simplu: ceea ce vedem aici e o anticipare a rolului pe care avea să îl joace "textul" în invenția valorilor literare în următoarea jumătate de secol. Reflexul lui Eminescu rămâne semnificativ pentru o societate care începe să aibă acces la corpul operelor, pentru o cultură în care se înmulțesc edițiile, antologiile de autor sau de grupare, suporturile accesibile, mijloacele de difuzare în masă. Literatura română trece încet
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe vremea aceea era județul Vaslui. Am terminat școala primară și am făcut apoi 4 ani la Seminarul "Veniamin Costachi". Seminarul era pe lângă biserica Sfântul Gheorghe, gard în gard cu Mitropolia. Și la seminar..., câtă rugăciune, Doamne Dumnezeule! Intrase în reflex de acum: dimineață, rugăciune! La ore când intrai, rugăciune! Se termina programul, rugăciune! În sala de mese, rugăciune! Terminai masa, rugăciune! Intrai la sala de meditații după- amiaza, rugăciune! Făceam rugăciuni și nu așa: ne închinam! Apoi seminarul s-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se vorbea sub nicio formă, nimeni nu avea voie să vorbească în celulă despre prăjituri, despre orice ținea de mâncare, că ne îmbolnăveam. Era o crimă să te apuci să vorbești în celulă de mâncăruri. Era o foame intrată în reflex. Sau arpacașul acela..., dacă după atâția ani soția încă îmi face arpacaș! Eu vă spun sincer că, după ce am ieșit de la închisoare, m-am jurat că am să mănânc pe săturate! Mi-am zis: cât voi mai trăi, voi mânca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai mult să mănânc. Că dacă spun cuiva nu mă poate crede. Eu, după ani de zile, încă mănânc arpacaș, este obligatoriu! Din închisoare am rămas cu foame, frig și frică. Am ieșit din pușcărie cu o frică intrată în reflex. De exemplu, odată conduceam mașina și, la ieșirea din Vaslui, m-au tras pe dreapta niște milițieni de la circulație. Am coborât, am luat poziția de drepți și mi-am scos pălăria sau șapca, ce aveam eu. C. I.: Ați făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]