7,546 matches
-
Dorohoi nu a ridicat pe evrei decât în urma ordinului Cercului de recrutare, care i-a cerut cu tabel special, pe evreii Aron Iosub Rozen și Grinberg Lupu, cu adresa ordin nr.267/1942, noi deși am știut că lucrează la regiment, am executat ordinul Cercului de recrutare. Deși a fost evidentă lipsa de comunicare și înțelegere a responsabililor instituțiilor implicate în acest caz, nu s-a făcut nimic pentru a împiedica trimiterea celor doi evrei nevinovați în judecată. Arestarea lor în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de rasă caracul la secțiile Hănești și Trestiana: Zisu Calman, Herșcu Chitlaru; fierari: Ungureanu Avram Pohaci, Ciubotaru Șmil, Croitoru Șmil. Meseriași evrei, în special croitori, cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie 1941, comandantul Cercului de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele a 16 evrei meseriași: croitori și cizmari și cere să se asigure prezența acestora pentru prestarea muncii obligatorii la Legiunea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele a 16 evrei meseriași: croitori și cizmari și cere să se asigure prezența acestora pentru prestarea muncii obligatorii la Legiunea de jandarmi Dorohoi, după care să fie trimiși Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. De asemenea, cu adresa nr.42079 din 16 decembrie 1942, Poliția Dorohoi solicită Cercului de recrutare ca, evreii croitori Ciubotaru Solomon, Ciubotaru Avram, să rămână la atelierul de croitorie a poliției, unde de altfel, lucrau din 8
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cânte un imn legionar. În dorohoi au fost puși sub supraveghere legionarii Grigoraș Dumitru, funcționar la secția financiară, Grigore Cricler comerciant, pentru că țin legătura cu fruntașii legionari, cu Andrei Macoviciuc, Grigoraș a primit o scrisoare de la ion Mihalache sublocotenent în regimentul 5 vânători cu conținut legionar. În Darabani un rol important îl are Ilie Gârneață din Iași. Situația economică. S-au efectuat treierarea păioaselor și timpul frumos permite culesul porumbului. Situația recoltei este mediocră dar suficient pentru nevoile populației. Din cauza prețului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru toți”, alături de traducerea nuvelei lui N.V. Gogol O noapte de mai (1908), făcută după o versiune franceză, și în colecția intitulată „Basme și legende străine”, condusă de C. El este și autorul unei relatări a faptelor de arme ale regimentului 32 Mircea, Bătălia de la Mărășești... Povestire națională istorică (1929), al unui Memoriu de activitate ostășească în războiul de reîntregire. 1916-1918 (1934), montaj de amintiri proprii și de documente, și al schiței istorice Când a fost întemeiată Societatea Scriitorilor Români (1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
literar și comparatist. Este fiul Ștefaniei (n. Radu Stoianovici) și al lui Ion S. Munteanu, agricultor și comerciant. După absolvirea Liceului „N. Bălcescu” din Brăila, urmează Școala de Ofițeri de Rezervă în Iași (1916-1917). Va lupta pe front într-un regiment de artilerie, obținând gradul de sublocotenent. Demobilizat, se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București (1918-1921), pe care o va absolvi magna cum laude. Lucrează ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române, iar în 1922 obține o bursă la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
o persoană foarte diferită din punct de vedere fizic, moral și intelectual. Nu ezit să spun că sunt mult mai bine educat azi decât aș fi fost dacă mi-aș fi continuat studiile în silvicultură la Poznan. În anul 1942 regimentul meu a ajuns la Râul Don, însă am fost respinși de marea ofensivă sovietică începută la 19 noiembrie 1942 și continuată până când a atins România. România a cerut armistițiu în august 1944. Ocupația sovietică a României m-a determinat să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
alte colțuri ale patriei, spre gloria ei nemuritoare. Spunând acestea ne gândim la nume ilustre de voievozi, precum cel al lui Dimitrie Cantemir, la revoluționarii de la 1848, la făuritorii Unirii (Alexandru Ioan Cuza în primul rând), la vitejii dorobanți ai Regimentului 12 ce s-au acoperit de glorie pe câmpurile de bătălie de la Vidin și Smârdan în timpul Războiului de Independență, ale celui de întregire a neamului, ori în ultima mare conflagrație ce s-a încheiat în urmă cu peste 60 de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
va lucra ca profesor de fizica la liceul „Diaconovici Loga” din localitate. Începând cu anul 1938, va fi concentrat în armată pentru perioade de instrucție mai scurte sau mai lungi. În 1941 este mobilizat și, în 22 iunie 1941, împreună cu Regimentul 23 artilerie din care făcea parte, a trecut Prutul pe la Albita. De aici va începe lungul drum al calvarului până la Stalingrad. Participarea la război se împarte în mai multe etape, cea dintâi fiind între 22 iunie 1941 și 20 noiembrie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ale unui bici (un bici de mătase). Săpaseră destul de mult, cînd degetele murdare ale lui Dănuț, care acum renunțase la lopățică și scurma direct cu mîinile, dădură de ceva. Lucrurile găsite în pămînt erau strînse, pentru că făceau parte din averea regimentului. Pînă la utilizarea ei ulte rioară, de care vorbea Dănuț, pîlnia era folosită ca păstrătoare a acestei averi ; aveau pînă acum două șuruburi, o bucată de cauciuc, un arc mic de fier, o bucată de ceramică foarte veche - desigur - și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și atât de fermecătoare. Sunt fericită să știu că poate ai să te încălzești, scumpa mea friguroasă. Sunt fericită să te știu în casa unor ființe plăcute, cu fetițe în preajma ta. Îți scriu și pe sub geamul tău, sub balcon, trece regimentul spre câmpul de instrucție; știi că îi spuneam „garda reginei“ în cinstea ta, fiindcă te trezeau la ora 7½ dimineața. S-au oprit și fac instrucție pe sub ferestrele tale; mi se face pielea de găină când aud iar „pasul de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
La Începutul anului 1888 oficialii români și-au exprimat dorința de a ajunge la o Înțelegere clar definită cu aliații În privința desfășurării propriilor trupe (organizate În patru corpuri armată, echivalentul a opt divizii, ori 17 brigăzi, din care 32 de regimente de dorobanți și 12 regimente de călărași <ref id="17">17 BNR, fond Kogălniceanu, dosar 759, „Reprezentațiune grafică a Comandamentelor Armatei - 1888”. </ref>). Fostul Ministru de Externe, D. A. Sturdza, a fost expediat la Viena și Berlin pentru a purta discuții
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
români și-au exprimat dorința de a ajunge la o Înțelegere clar definită cu aliații În privința desfășurării propriilor trupe (organizate În patru corpuri armată, echivalentul a opt divizii, ori 17 brigăzi, din care 32 de regimente de dorobanți și 12 regimente de călărași <ref id="17">17 BNR, fond Kogălniceanu, dosar 759, „Reprezentațiune grafică a Comandamentelor Armatei - 1888”. </ref>). Fostul Ministru de Externe, D. A. Sturdza, a fost expediat la Viena și Berlin pentru a purta discuții În acest sens cu șefii
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În care acordul a devenit operativ <ref id="44"> 44 BAR, fond D. A. Sturdza, S 3(1)/DCCCXCII, Mișu către Sturdza, București, 20 iulie/1 august 1898. </ref>, și până la izbucnirea Primului Război Mondial au fost detașați anual ofițeri aspiranți români pe lângă regimente prusace de infanterie, cavalerie și artilerie de câmp. Începând din 1910, această acțiune s-a extins și la batalioanele de geniu și transport. Ulterior s-a aprobat și participarea ofițerilor români de stat major la manevrele anuale germane, accesul În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
domnului căpitan..." Nici o toleranță pentru generalul Tell, mărginit și absurd. Din aspra experiență a rezultat fragmentul Mergând spre Hârlău (cu o trimitere la dramaturgul Ronetti-Roman), text încorporat în O istorie de demult. La 25 iunie 1913, locotenentul Sadoveanu, mobilizat la regimentul "15 Infanterie" (Fălticeni), se referea în jurnalul de campanie la starea de spirit din zonă, favorabilă intrării în război. Dincolo de Dunăre, epidemie de holeră; concomitent, G. Topîrceanu (și el mobilizat) se confesa îngrozit carnetului său de front. Impresie pozitivă despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit și eu, că tare mai sunteți năcăjiți..." Tot drumul femeile es cu apă și cu fructe în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuceresc în scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește, începe a bate cu aripi de vijelie, și o ploae viforoasă se năpustește. La adăpostul nostru, sub hambare, ne învelim în pelerine, cu glume, cu râsete pe când flăcăii regimentului, în goană își caută pretutindeni adăpost, pe când ploaea se învălue în lungi șuvițe resfirate, pe când vântul umflă girezile de grâu din apropiere, și le spulberă crestele ca pe niște capete îngrozite, cu părul vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stau grămădiți, ca sardelele-n cutii, peste șapte mii de soldați. Podișul întreg e plin de pânzele acestea de culoarea pulberii. Dintre ele necontenit izvorăsc soldați, cai și căruțe. Și sub coasta Viișoarei, aproape de locul de instrucție, gunoaele vărsate de regimentele de artilerie necontenit ard, ridicând spre cer și lăsând vântului fumuri dese și acre. La dreapta, la stânga, de partea cealaltă, spre Rediu, căruțele grele ale tunarilor, și trăsurile cu pânze ca niște paseri ușoare, se încrucișează în toate felurile eșind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De altminteri la noi, cine n-ar fi bun de ministru? cum oricine, imediat ce-i trece vârsta virilității, e prea bun să se odihnească și să doarmă într-un scaun de senator sau de academician. Locotenentul Racoveanu, însărcinat cu aprovizionarea regimentului nostru, se plângea într-o zi, că generalul Tel, trecând prin tabăra noastră și alungând, ca un uliu găinile, pe toți ofițerii prin dosuri, i-ar fi făcut lui observația că "fumurile de la bucătărie nu sunt aliniate". De aici, pornind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adunare tu nu dormeai. Nu de gânduri și griji, dragă, dar din pricină că înnainte de revărsarea zorilor caprarii au obiceiul să-și plimbe în lungul corturilor mânia serviciului lor. Cum răsare soarele, ochii lui de flăcări văd cu mirare că întreg regimentul nostru, cu ranița în spate, așteaptă ceasul plecării, care se prelungește câte odată până la 7 și până la 8, și chiar și până mai târziu. Soldații aceștia cari stau atâtea ceasuri cu greutatea în spate, supt fulgerătoarele priviri și sudălmi ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le urci nu ca să te urci și să poți striga excelsior ci pentru ca să cobori o vale, și numai atât, și ca să mai sui două dealuri și să mai cobori două văi. Și n-ar fi nimic asta. Dar în fruntea regimentului, pășește călare domnul maior Ghelemè, cu calul său mare, cu capul său colosal, cu trupul său lung și cu picioarele sale scurte. Este așa de nedumerit că comandă un regiment, este așa de pierdut cu firea, încât de multe ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văi. Și n-ar fi nimic asta. Dar în fruntea regimentului, pășește călare domnul maior Ghelemè, cu calul său mare, cu capul său colosal, cu trupul său lung și cu picioarele sale scurte. Este așa de nedumerit că comandă un regiment, este așa de pierdut cu firea, încât de multe ori poate își închipuie că domnia sa este un cal care duce un animal în șea, pe spatele sale. Căci calul este un nobil animal. Asta se știe din cartea marelui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parcă l-ar fi lovit peste fălci Moise proorocul cu cârja sa făcătoare de minuni. Domnia sa este un om foarte cumsecade, dar de cum a început a ținea discursuri și toasturi, a devenit un animal foarte periculos. Condus de viteji comandanți, regimentul urcă dealuri ca să scoboare văi. Dorobanții umplu din când în când tufele, căprarii înjură înnăbușit, domnul maior Ghelemè tace și oftează, domnul maior Stoianovici oftează și tace. Unul are capul atârnat pe piept, altul are capul spre cer înnălțat. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai vorbește despre dânsa. Toți vin flămânzi și însetați. La 30 August a fost mare paradă a diviziei, cu defilare și cu patru muzici care cântau odată, după ce s-a făcut un parastas în amintirea morților căzuți la Grivița, din regimentul 15 și 16, al căror patron e sfântu-Alexandru. Paradă, muzici; înfățișarea napoleoniană a generalului Tel n-au făcut nici două parale. A fost un singur moment înnălțător: atunci când preotul din Șipote popa Botez foarte limpede, domol și răspicat, a pomenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai pot, gâfâie și-s numai pic de apă; iar lăutarii țipă din scripci ca niște nenorociți cărora li se scot, cu clește de fierar măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul cenușiu stă gata să ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre fântâni, dela călăreți, pe când intrăm în cort, vin cântări de jale. Facem un drum la Iași în cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]