6,667 matches
-
cu patronul fata acceptă piesa. Noaptea o petrecem la familia Boss, cercetător În Uniunea Plugarilor elvețieni. Ne servește vinuri alese, vinuri ale țării sale și foarte bine cotate. Trecem În revistă activitatea Uniunii sub conducerea prof. Ernest Laur, care spre regretul meu nu este În țară. Aici la Brugg, În mijlocul plugarilor elvețieni, am petrecut un an de zile, după ce mi-am luat doctoratul la Viena. La finele secolului trecut, Laur a pus bazele Uniunii. El a dovedit țării sale că o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce putem s-o ameliorăm, doar devenind mai buni. Adică, pur și simplu, să emitem gânduri constructive, lipsite de ură, de invidie, gelozie etc. Iar faptele să fie pe măsura gândurilor. Ne-am luat la revedere de la pensionarii azilului cu regretul că, material, nu am putut face mai mult, dar cu mulțumirea că am dat Realizarea celor 100 de bătrâni și nu înainte de a planifica o nouă vizită - chiar luni! - numai noi, cu muzică, cu veselie, cu daruri simbolice, conduși de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dacă i-ar apărea în față - Iată-Mă, Eu sunt, am venit aici special pentru tine! - va păcătui nerecunoscându-L. Cât de evidentă va trebui să fie minunea pentru a-L recunoaște și a-I cădea în genunchi? Constatând, cu regret, netemeinicia credinței oamenilor, mă tem că sunt condamnați să nu-L recunoască niciodată, oricât de evidentă I-ar fi apariția și confundându-L, în cel mai fericit caz, cu un profet. Din nefericire, Ana a trăit minunea, dar nu a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de fanatismul acumulat de-a lungul celor aproximativ două mii de ani, era șocant să-l... citească și altfel pe Sfântul Petru. Cred că, din acel moment s-a deschis o nouă eră în gândirea filosofică a contabilului de la Slatina... Cu regrete a trebuit să mă despart de prietenii noștri din frumoasa capitală a Olteniei - Slatina dar, ca tot omul, mai aveam și eu niște condiționări acasă, la Brăila, și nu voiam să le las să... vireze spre niște contradicții antagoniste (ah
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu alta - una subtilă - și nu a greșit deloc: în timp ce eu eram atras de cumpărături, la Mumbay sau Pune, Diana rămânea în incinta ashram-ului sau prefera o vizită la casa lui SHRI MATAJI. Recunosc, nu am observat niciun moment vreun regret pe chipul fetei; din contră: entuziasmul de după vizita amintită mi-a trezit mie păreri de rău! La Mumbay, în piață, m-am tocmit îndelung pentru două sari-uri, două curte, două șaluri și două perechi de butoni pentru curte. Să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am mai spus, eu rămăsesem fără bani, dar Flori s-a angajat să asigure ea transportul, iar Ariana a insistat și mi-a împrumutat (de fapt - așa este corect să scriu - mi-a dăruit) 1000 de rupii; îmi manifestasem eu regretul că nu-mi puteam permite să mai cumpăr câte ceva pentru cei dragi de acasă! Aici s-a făcut simțită (din nou) dorința pură și perseverența Dianei pentru evoluție, dar și aspirația mea ceva mai pământeană, cea pentru documentarea și verificarea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la sfârșit Andrei: toți concurenții au ieșit câștigători, la fel și spectatorii. Seara s-a terminat cu muzica interpretată de grupul reunit al artiștilor de pretutindeni, cu muzica din Laggan, cu dansuri, cu multă veselie, cu prietenii pure înnoite, cu regrete de despărțire. Am dormit vreo două ore, suficiente în această ultimă noapte petrecută în Ceruri și am plecat dimineața, devreme, protejați de o aură intensă, protejați de o Mamă Multiubitoare. La revedere, Brașov din Ceruri, la revedere, prieteni de la care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Mi-amintesc și acum că un coleg al meu care m-a văzut fumând mi-a zis : „Vai, să te vadă bunică-ta ! Uită-te la tine cum arăți la știuleți la 6 dimineața !“. Asta era ! M-ați întrebat ce regret și ce nu regret. Asta-i partea pe care n-o regret ! Deci n-aș da niciuna din taberele mele de muncă de atunci sau din scandalul pe care-l făceam la Izvoru Mureșului, unde turnam votcă SĂniuța în sticlele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că un coleg al meu care m-a văzut fumând mi-a zis : „Vai, să te vadă bunică-ta ! Uită-te la tine cum arăți la știuleți la 6 dimineața !“. Asta era ! M-ați întrebat ce regret și ce nu regret. Asta-i partea pe care n-o regret ! Deci n-aș da niciuna din taberele mele de muncă de atunci sau din scandalul pe care-l făceam la Izvoru Mureșului, unde turnam votcă SĂniuța în sticlele de Pepsi pe jumă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că hârtia se va termina și că, nemaiavând altă hârtie, va trebui să cumpărĂm. Așa am intrat în econo‑ mia capitalistă. Din necesitate, dar, cum se spune, de bunăvoie și nesiliți de nimeni ! Sincer să spun, dacă e ceva ce regret în viață, regret că nu a durat mai mult acea săptămână, când am funcționat în afara capitalismului... Nici nu ne puneam problema că trebuie să ne plătească cineva. Desigur, scriam din entuziasm. În sfârșit, eram liberi să scriem. Doamne, cât râvniserăm
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
va termina și că, nemaiavând altă hârtie, va trebui să cumpărĂm. Așa am intrat în econo‑ mia capitalistă. Din necesitate, dar, cum se spune, de bunăvoie și nesiliți de nimeni ! Sincer să spun, dacă e ceva ce regret în viață, regret că nu a durat mai mult acea săptămână, când am funcționat în afara capitalismului... Nici nu ne puneam problema că trebuie să ne plătească cineva. Desigur, scriam din entuziasm. În sfârșit, eram liberi să scriem. Doamne, cât râvniserăm ! FĂceam, evident, ordine
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în Centrala R.M.S.. La 30 martie 1901 însă i se aduce la locuința din strada Pitar Moșu nr.4 următoarea adresă: Domnului I.L. Caragiale, registrator „Postul de registrator ce ocupați în Administrațiunea Centralei fiind suprimat prin bugetul exercițiului 19011902, cu regret vă facem cunoscut că rămâneți în disponibilitate pe ziua de 1 aprilie 1901”. Director general, D. Mănescu Căruia Caragiale îi răspunde printr-o scrisoare deschisă, publicată în Moftul român, revistă pe care o crease la 1893 și o conducea el
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe ziua de 1 aprilie 1901”. Director general, D. Mănescu Căruia Caragiale îi răspunde printr-o scrisoare deschisă, publicată în Moftul român, revistă pe care o crease la 1893 și o conducea el însuși: „Înțeleg și dacă voiți, împărtășesc chiar regretul dv. pentru aceea ce miați făcut cunoscut pe ziua de 1 aprilie. Trebuie însă să ne resemnăm: țara are atâta nevoie de economii! Când mă gândesc că numai prin suprimarea postului meu de registrator, regatul face o economie enormă! Dv.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
baza meritelor sale pe terenul școlar, dar și despre vestea dureroasă a morții președintelui Academiei Române - profesor Dimitrie Onciul, întrupare a cinstei și a muncii dezinteresată. Ziarul „Universul” scrie despre ședința publică a Academiei prezidată de către dl. Pârvan, care a exprimat regretele Academiei pentru moartea președintelui ei - Dimitrie Onciul. În programul sărbării erau cuprinse: Imnul Regal, Hora Unirii, Gaudeamus, „10 Mai”, poezie de Coșbuc „Unirea” - piesă de Serafim Ionescu, Marșul lui Iancu, Pui de lei, poezie de L. Nenițescu, Dacia, piesă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a doua revistă literară, de artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât de cu vrednicie o înlocuiește, publicația domnului Gh. MaximBurdujanu Crainicul Cetății. Ajunsă acum la capătul anului II (1934) Crainicul dlui Gh. Maxin Burdujanu se prezintă cu serioase lucrări monografice de literatură bucovineană (P. Iroaie, „Pseudo kynegeticos-ul lui Al.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vreme foarte urâtă, iar dvs. neaduceți soare, viață, idei... Doamna vine și ea? Nerăbdător, al dvs.ș,ț Stig Wikander XItc "XI" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 11/12 ș19ț51 Dragă prietene, Am aflat cu cel mai mare regret, mai întâi de la dvs. și apoi printr-o scrisoare din partea soției dvs., că sciatica v-a jucat și ne-a jucat un renghi atât de urât. Eram pregătiți să vă primim și așteptam atâtea lucruri de la vizita dvs. - o rază
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
des Bambara), rugând-o să-mi trimită textul conferinței sale, dacă a publicat-o undeva - sau să vi-o trimită direct (i-am dat adresa dvs.)1. Îmi spuneți lucruri pasionante despre tradiția orală și începutul scrierii. Cât de mult regret că nu am discutat cu dvs. aceste lucruri, acum doi ani! Raymond Queneau 2 mă rugase să scriu 25 de pagini dactilografiate despre literaturile orale și fondul lor mitic - iar în iunie 1951 m-a presat să-i dau textul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cursul la École des Hautes Études. Anul acesta va vorbi mult despre Sohrawardș. Gândul de a vă întâlni în Italia îmi face acest Congres de la Roma și mai simpatic! Am ales ca subiect al comunicării mele „Zborul magic” și o regret deja, căci cum să ataci o problemă considerabilă în 20-30 de minute? Dar, în sfârșit, important va fi că ne vom reuni acolo. L-am văzut pe Dumézil și mi-a dat ultimele sale articole - dar l-a uitat pe
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dnei Wikander și transmiteți-i întreaga mea recunoștință. ȘȘNu uitați textul de la Marburg pentru Hșistory ofț Rșeligionsț! Al dvs. foarte fericit! MirceaȚȚ** XLIXtc "XLIX" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Uppsala, 18 decembrie 1960 Dragă Mircea, Cu cel mai mare regret - și uimire! - am aflat din ultima dvs. scrisoare cum vă atacă bolile cele mai imprevizibile. Să fie de vină clima aspră de la Chicago, prea violentă pentru bieții români? Căci (familia) Ringgren ne scrie că iarna se suportă foarte bine, cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1965 Dragă Stig, Tocmai am primit - retrimisă de la Chicago - scrisoarea dvs. din Falköping, 2 mai*. Este foarte importantă; o voi discuta peste câteva zile. Pentru moment, vă scriu aceste rânduri, în mare grabă, ca să vă spun: 1. cât de mult regret că nu ați primit scrisoarea mea de la New York (începutul lui aprilie) în care vă spuneam că vom petrece șase săptămâni la Princeton și vă vorbeam despre planurile noastre de vară; 2. că am fost atât de dat peste cap și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ca ofițer, din partea armatei suedeze, la războiul ruso-finlandez (1941). 2 Vezi scrisoarea lui Eliade către M.P. Nilsson, cf. Addendum III, în volumul de față. XVIItc "XVII" 1. „Profesorul Lombard mi-a vorbit de vizita dvs. la Lund. Spre marele său regret, va fi obligat să se afle la Stockholm, chiar în zilele de la sfârșitul lui martie, când intenționați să veniți. De asemenea, profesorul nostru de istorie a religiilor, dl Ehnmark, va fi obligat să se ducă în nordul Suediei, însărcinat de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de, să recunoaștem, incredibilă întîmplare. Reîntors în Occident, după eșecul demersurilor sale, Vladimir Bukovski, remarcînd în Rusia o "uitare net freudiană, asociată cu pierderea conștiinței morale", constată cu amărăciune: "Viața în Rusia pare să plece din nou de la zero, fără regrete, nici remușcări, fără cel mai mic efort de a regîndi experiența suferită. Dacă vinovații nici nu simt nevoia să ceară iertare, situația e disperată. Un om nu poate renaște fără suferință, fără o revizuire dureroasă a fostelor lui valori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
plătitori de cotizații; instituția condamnată este "partidul conducător", nomenklatura și Securitatea instituție esențială în susținerea statului totalitar comunist, ilegitim și criminal. Pe lîngă admirație și elogiere a luptătorilor anticomuniști șeful statului, de la aceeași tribună, declară: "În numele statului român, îmi exprim regretul și compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul, și-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii". Dintre propunerile conținute în Raportul final al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
reține atenția și ca urmare le supune atenției parlamentarilor sub forma unor solicitări, pe care, dacă le acceptați, să vi le asumați. Prima solicitare este: "susținerea de către Camerele Reunite ale Parlamentului a declarației mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret și de compasiune față de victimele acestora, în spiritul Rezoluției nr. 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006". Susține stabilirea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii și terorii comuniste și propune: ridicarea în București a unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]