6,403 matches
-
săi de nădejde. Olteanu, intelectualul șovăielnic, e mustrat tovărășește. I se arată drumul oamenilor de știință sovietici, înfrățiți cu muncitorii. I se atrage atenția asupra pericolului cantonării - spre care îl împing savanții burjui - în lucrări teoretice, ceea ce înseamnă „idealism” și „rupere de mase”. Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim, nu gândim !”. Cei care pretind că gândesc sunt de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
constituie produsul de secreție hepatic care rezultă din descompunerea hemoglobinei (fig. 13). Eritrocitele hemolizate (mai ales în sistemul reticulo-endotelial) eliberează circa 8 g de hemoglobină din care rezultă 300 mg de pigmenți biliari. La nivelul celulelor sistemului reticulo-endotelial are loc ruperea inelului protoporfirinic al hemoglobinei cu producerea unui produs intermediar de culoare verde: coleglobina care, prin pierderea fierului, trece în biliverdinglobină. După detașarea globinei de pe molecula de biliverdinglobină rezultă biliverdina (de culoare verde). Biliverdina este redusă în bilirubină (culoare galben aurie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la televiziune. Între 1958 și 1969, generalul de Gaulle a recurs la 81 de intervenții de acest fel, dacă adăugăm aici și cele 18 conferințe de presă și cele 5 interviuri acordate lui M. Droit. Administrarea tăcerii prezidențiale și a ruperii acesteia chiar dacă precizează cînd, unde și, mai ales, ce trebuie spus are și un caracter strategic. Dincolo de intervențiile sale rituale, motivate de urările din 31 decembrie și de sărbătoarea națională de la 14 iulie, președintele Mitterrand are un ritm de apariții
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
între 1986 1988. Această perioadă se prezintă, într-adevăr, ca fiind excepțională pentru viața politică franceză, întrucît este marcată de coexistența instituțională în vîrful statului, a unui președinte al republicii și a unui prim-ministru rezultați din majorități politice adverse. Ruperea majorităților, ivită în urma venirii la putere a unei majorități de dreapta, permite subzistența doar a unei "dimensiuni constituționale a funcției prezidențiale, din acest moment privată de baza ei politică", ca să reluăm cuvintele lui P. Avril. În această situație de repliere
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de intelectuali români, susținute de intelectualii din exilul evreiesc din Statele Unite, din Franța și Israel. Valul de informații, memorii, jurnale, studii pe care l-a declanșat această voință de adevăr a fost considerabil, făcând cunoscute unele texte majore. Reconsiderarea trecutului, ruperea tăcerii în privința Istoriei se produseseră. Această recunoaștere și condamnare a politicilor antisemite, începând cu perioada 1866-1878, trecând prin crizele din 1899-1900, 1930, pogromurile din 1941 și deportările evreilor în Transnistria din 1941-1943, au avut și o consecință nefastă. Elitele intelectuale
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu ceva timp în urmă, o problemă nu exista sau nu era încă cunoscută. Aceasta arată că o societate a avut odată un echilibru stabil în care manifestarea și suportul valorilor erau în armonie. Schimbarea socială, pe diverse căi, aduce ruperea acestei armonii. Schimbarea aduce noi practici sau condiții în care cele vechi nu mai lucrează adecvat, apar cunoștințe noi care fac practicile vechi să devină ineficiente, după cum se formează noi judecăți de valoare, care declară că practicile vechi nu mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
transformări sociale majore, printre care cel mai important factor a fost Reforma Protestantă. Autoproclamarea lui Henric al VIII-lea în calitatea de cap al Bisericii a avut o serie de efecte consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bucovina, Transilvania, Banatul și partea Ungariei despre răsărit până în Tisa [...] formau, în vremile vechi, numai o singură țară, ce se numea Dacia" (Aaron, 1839, p. 1). Apoi, relatând invazia ungurilor conduși de Arpad în Transilvania începând pe la 889, Aaron deploră ruperea unității primordiale a Daciei: "Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anul în care s-a turnat patul de mortar, 1864 a reprezentat borna temporală în care s-au așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
188). Colecția de cărți interzise public a fost, după 1948, îmbogățită și secretizată, continuându-și existența clandestină în "fondurile secrete" până la sfârșitul regimului în 1989 (Costea, Király și Radosav, 1995, p. 7). Anul 1948 a reprezentat, neîndoielnic, jalonul decisiv în ruperea cu trecutul. Venerabila deja Academie Română, depozitarul instituțional al identității naționale, este înlocuită cu Academia Republicii Populare Române (iar institutele sale de istorie sunt desființate pentru a se crea un institut unic în București cu filiale în teritoriu). Tot în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și îndiguită în perioada interbelică. Cele trei uniri devin acum "necesități obiective ale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce se întinde pe lungimea a 666 de pagini în versiunea originală din 2006, 879
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1998, p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno, 1986, p. 115) se poate face doar prin asumarea critico-reflexivă a acestuia. Întrebarea care se cere a fi pusă este: a procedat statul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de revoluția antinațională declanșată imediat în epoca postbelică, prefacerea național-comunistă a memoriei istorice românești poate fi descrisă mai degrabă prin termenul, aparent contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită de formula rolleriană a trecutului. În schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate sugerează o rupere de elementul sacru și o orientare spre profan; în fața morții, personajele boccaccești nu-și descoperă evlavia sau pietismul Evului Mediu, ci omenescul și instinctualul, nevoia de a trăi cu intensitate viața. Ceea ce le leagă este comunicarea, posibilitatea de a dialoga
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia nu suportă toată această defăimare, se vede oarecum deconspirată, pentru că și ea reprezenta un model al nevestei rele ce ar fi putut figura în cartea lui Jankin, de aceea face gestul brutal al ruperii filelor. Este în această atitudine o răzbunare a instinctului împotriva științei, din nou un act malefic din partea personajului feminin: „Ci eu nu dam o frunză de curechi/ Pe-asemeni vorbe și zicale vechi”394 Incidentul, deși va avea unele urmări
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, însă, aceeași peste tot: un „înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra în atenția poetului în momentul când Sătul de lucru caut noaptea patul. Chiar dacă momentul în sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina din odaie: de vreme ce-și caută patul, înseamnă că cel muncit a stins-o. Ca în Scrisoarea I : Când cu gene ostenite sara suflu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mod deosebit pe: a) transmiterea genetică de la om la om, aspect relevat de prezența gesturilor submisive (lăsarea capului în jos, coborârea privirii), gesturilor prietenoase (legate de hrănirea oaspeților și schimbul de cadouri), gesturilor de apărare și respingere (coborârea ochilor ca rupere a contactului cu interlocutorul, îndepărtarea de acesta), gesturilor de neînțelegere și nedumerire (ridicarea umerilor) etc. b) originea evolutivă a unor gesturi poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv. În acest sens, Allan Pease remarcă faptul că ,,scrâșnetul dinților provine din
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la inflexiuni vocale, accente în predarea unităților de învățare, ruperi de ritm, pauze stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și motivează elevii. Discursul didactic ca macrosemn este un ,,ascriptor", concept definit de Charles Morris ca fiind o propoziție ,,identificator" însoțită de diferitele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o corelație directă cu trăsăturile de temperament ale individului și, prin urmare, un sangvinic va avea un ritm vioi în expunere mult mai frecvent decât un melancolic. În concluzie, ritmul vorbirii profesorului participă la măreția sau insignifianța secvențelor discursive, iar ruperile de ritm oferă posibilitatea captării atenției elevilor cu condiția să se realizeze treptat pentru a nu deranja, dar nici foarte lent, pentru a putea fi percepute. Acesta trebuie adecvat nu numai contextului, ci și naturii conținutului: dacă se prezintă acțiuni
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comun: capetele încoronate, monarhii europeni, erau oameni, cu viciile și pasiunile lor. Deciziile acestora nu erau rezultatul negocierilor oficiale, ci al înțelegerilor între diverse grupări politice. Din acest motiv, de multe ori soarta Europei a fost modificată peste noapte, prin ruperea bruscă a alianțelor și prin parafarea de noi acorduri. Regii erau adesea marionete în mâinile aristocrației secolului al XVIIlea, îndatorirea lor fiind aceea de a facilita legătura dintre popor și clasa conducătoare. Oamenii simpli aveau nevoie de o imagine - simbol
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ori având 12 picioare. De asemenea, în antichitate, unitatea de măsură utilizată era piciorul, care putea fi divizat în 16 sau 12 parți egale. La momentul apariției sale, stilul corintic a reintrodus o nouă ordine arhitectonică, ce a condus la ruperea de vechile stiluri doric și ionic. Prin urmare, în stilul corintic regăsim numărul 12, care are o simbolistică profundă și este întâlnit în toate religiile și miturile lumii. În lucrarea sa intitulată Numbers: Their Occult Power and Mystic Virtues, William
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
considerare a intereselor celuilalt (Sursa: I. Oglev, Vl. Russev, 2005, p. 135) a. Eschivarea (abandonul, evitarea, renunțarea, retragerea) Reprezintă hotărârea de a scăpa de un conflict prin părăsirea situației, îmbufnare, refuzul de a vorbi, părăsirea locului, pedepsirea celuilalt prin tăcere, ruperea relației prin retragerea tăcută, fără explicații. Această metodă este aleasă atunci când individul nu vrea să-și apere drepturile, nu vrea să colaboreze pentru găsirea/elaborarea unei soluții. Subiectul adoptă tendința de a fugi de răspundere în ceea ce privește soluționarea situației. Persoanele care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]