6,333 matches
-
totalitate. Referindu-se la maestru, Paulescu afirma că: numai el (Lancereaux) a înțeles importanța noțiunii filosofice de cauză și prin aceasta a pus medicina pe făgașul adevăratei științe. "Lancereaux - avea să afirme Paulescua fost omul de geniu care, nemulțumit de rutina și obscurantismul clasicismului medical, a construit medicinii, piatră cu piatră, un palat măreț și splendid, cu ferestre largi și luminoase în care se vede clar’. “Pot spune - mai afirma Paulescu - că Lancereaux a fost pentru Medicină ceea ce a fost Claude
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
teoriilor de decizie în științele politice și raportul dintre acestea și comunicare. Trei modele sînt concurente: modelul economic insistă pe raționalitatea alegerii, modelul politic insistă pe ajustarea reciprocă a proiectelor concurente ale participanților aflați în competiție, modelul organizațional insistă pe rutina structurală a deciziei în organizațiile complexe. În fiecare dintre aceste modele operează o dimensiune privilegiată a comunicării. În modelul economic, prelucrarea informației permite informarea factorului de decizie. În modelul politic, comunicarea deliberării sau a compromisului asigură raționalitatea colectivă a deciziei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
deliberării sau a compromisului asigură raționalitatea colectivă a deciziei. În sfîrșit, în modelul organizațional, există un amestec de informație nedesăvîrșită (și deci cu o raționalitate limitată) și de confruntare a definițiilor date situației pe care le-au produs interesele și rutina organizațiilor. II. Un cîmp teoretic concurențial Astăzi, comunicarea politică reprezintă un domeniu de cunoaștere în care se reflectă pe deplin concurența principalelor paradigme ale gîndirii politice și ale științelor sociale. Teoriile rivalizează în funcție de concepția lor asupra politicului, a comunicării, a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prezintă proprietăți formale și semantice care ne permit să le identificăm și să le clasăm. Tipologia mesajelor partizane constituie baza apariției unui repertoriu de comunicare ce persistă în timp, atunci cînd împrejurările se schimbă și cînd se succed conținuturile actualității. Rutină discursivă, enunțuri fixe circulă transversal și asigură omogenitatea sistemului de texte. Toate acestea ne îndeamnă să credem că grupul partinic transmite membrilor săi o competență autentică de comunicare, ce trece prin dobîndirea codului, a registrelor și a întregului sistemul de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ar fi validitatea acestuia. Raportarea la mass media variază în funcție de natura manifestației 95. Este foarte important ca o manifestație inițiatoare să vizeze instalarea unei revendicări în agenda politică, iar gruparea respectivă să fie recunoscută ca un interlocutor legitim. Manifestația de rutină, prin definiție, este mai previzibilă sub aspectul conținutului și al formei, al purtătorilor de cuvînt și al riturilor sale. Intervenția mass media este mai redusă în măsura în care amintindu-ne despre analiza lui Pierre Favre "manifestația este absorbită la limită de singura
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pare că răspunsul A plasmatic în timpul efortului incremental nu poate fi răspunzător pentru întregul comportament al lactatului sanguin. III.6. Caracteristicile dezvoltării pragurilor anaerob, ventilator și al lactatului Evaluarea răspunsului lactatului sanguin la un exercițiu fizic este o măsurătoare de rutină în multe metode de laborator și de teren. Totuși, înaintea dezvoltării unor analizoare pentru determinări rapide, și din cauza naturii invazive a prelevării sângelui, au fost folosite diferite protocoale de estimare a punctului de inflexiune a lactatului sanguin, utilizându-se protocoale
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dar mai ales în folosul iluziei; - Ficțiunea (invenția sau imaginația) este trăsătura distinctivă a literaturii; - Detaliul verosimil este un mijloc de a crea iluzia realității; - Realitatea prezentată într-o operă literară este o realitate de circumstanță, de detaliu sau de rutină banală; - O operă literară se poate baza pe un fapt real sau inventat; - Ea nu face decât să sugereze adevărul sau minciuna; - Realitatea dintr-o operă literară este, de fapt, iluzia realității;Adevărul operei literare nu este altceva decât o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
pentru a o ajuta să Învețe noi tipuri comportamentale pozitive. În cazul copiilor cu ADHD, modificarea comportamentului este folosită cu precădere pentru ameliorarea concentrării și controlul hiperactivității lor. Programele de training sunt focalizate pe crearea unui mediu structurat, a unei rutine zilnice, a unui set de reguli de comportament și o monitorizare atentă și riguroasă a progreselor obținute; monitorizarea simptomelor din diferite domenii (cum ar fi Învățarea, rezultatele școlare, interacțiunile familiale și relațiile cu covârstnicii) și din diferite medii (de exemplu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
lor și încetează să coopereze cu grupul, ori în cazuri extreme, nu mai participă la activitatea acestuia. Grupurile care au numai lideri expresivi pot avea o atmosferă emoțională bună, dar în schimb să nu facă nimic. Chiar sarcinile esențiale, de rutină, menite să mențină grupul pot rămâne nefăcute, în cele din urmă amenințând chiar existența grupului. Deși un grup, ca să fie eficient, are nevoie de ambele tipuri de conducere, rar se pot găsi ambele tipuri în aceeași persoană. Unele societăți au
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
început să adopte forme mai puțin centralizate de organizare a muncii. Dar măsura în care birocrația este o formă eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una din problemele birocrațiilor este că uneori acestea au momente grele în luarea deciziilor. Cele mai multe organizații birocratice sunt destinate să rezolve probleme de rutină potrivit unui set cunoscut de instrucțiuni. Când se confruntă cu o situație neprevăzută în instrucțiuni, ele au probleme serioase. Unul din motive este tendința fiecărei persoane din organizație să transmită altora responsabilitatea unei astfel de decizii deoarece este posibil ca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mare din sarcinile gospodăriei, totuși ei nu consumă tot așa de mult timp cu aceste obligații ca și femeile, chiar dacă soțul și soția sunt amândoi angajați. Multe din sarcinile pe care ei le fac, tind să fie de mai puțină rutină și mai atractive. În plus, soții invocă lipsa de pricepere în acest domeniu. Un studiu făcut de americani în 1985 a găsit că bărbații căsătoriți ai căror soții nu sunt angajate, cheltuiesc cu sarcinile gospodărești aproximativ 45 de minute pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care și-o sfârșesc cu un rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua parte a vieții sale, Kant și-a impus o deplină rutină a vieții zilnice menită să prevină tot ceea ce i-ar fi putut abate atenția de la lumea gândurilor sale. Se povestește că, la orele serii, Kant obișnuia să mediteze privind, prin una din ferestrele locuinței sale, spre turla unei biserici din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic al comunicării influențează gestualitatea. O instituționalizare a anumitor gesturi se generalizează sub forma unor ,,reprezentări sociale", dând naștere unor așteptări specifice în legătură cu rutinele performate. În funcție de rolul jucat, persoana selectează gesturile potrivite pentru a se prezenta sau gestiona impresiile pe care le creează celorlalți. Inevitabil, coprezența corporală implică întotdeauna diferențe, care sunt subliniate de posibilitatea apariției unor ,,stigmate" de orice fel, stângăcii sau accentuarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru reglarea feed-back-ului la nivelul receptorului; c) gesturi de căutare (seeking gestures) a ajutorului, a relaționării; d) gesturi de reciprocitate (turn gestures), gesturi prin care se răspunde sau se solicită un răspuns 121. Stabilind tacit anumite reguli cu caracter de rutină, profesorul condiționează elevii să le respecte prin intermediul unor gesturi specifice. De exemplu, după ce a intrat în sala de clasă, profesorul ocupă o poziție centrală, condiționând elevii să rămână în așteptare până când inițiează interacțiunea cu ei. Din perspectiva profesorului, reglatorii îndeplinesc
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
24. Îmi rezerv timp pentru a mă reface și relaxa. 25. Îmi este greu să găsesc soluția optimă atunci când sunt pus într-o situație complicată. 26. Îmi stabilesc obiective pe care sunt capabil să le aplic. 27. Prefer activitatea de rutină, organizată, decât să fiu luat prin surprindere. 28. Când am un eșec, sunt complet dat peste cap. 29. Nu simt nevoia să împart cu alții problemele pe care le am. 30. Nu-mi face plăcere să schimb locul în care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Cuvîntul, noțiunea, judecata, ideea, teoria - particularul, accidentalul.................................... 9 Spirit critic, obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tărîmul lacrimilor” (Antoine de Saint - Exupéry). * „CÎnd un filosof Îți răspunde, nu mai Înțelegi ce l-ai Întrebat.” (André Gide) Pentru că a reușit să-ți transmită ezitările, neîncrederile lui, adică vestita „Îndoială filosofică”. * Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul Adevărul este că „actul de creație” nu se Învață: el Își are timpul său, cînd un anumit gen de energie sufletească, de trăire interioară, simte nevoia să se elibereze și să capete anumite forme. Iată ce spune În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Însemnat prezența lui.” (Florin Mugur) Subtilitatea și, totodată, adevărul acestei reflecțiuni sînt date, Într-adevăr, de faptul că adesea de discreția morală, de eleganța atitudinii sau de finețea bunului-simț al unora dintre cei apropiați nouă nu ne dăm seama În rutina vieții de zi cu zi, Însă apoi, după ce acești oameni apropiați nouă nu mai sînt, ajungem ca În amintirile noastre să le cunoaștem adevărata valoare sufletească și să-i regretăm. * „Toate lucrurile sînt indifirente În sine și depinde de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
îndeplinit a fost dorința Spaniei de a obține mai multe libertăți religioase și garantarea toleranței celorlalte culte religioase față de catolicii din Anglia, victime ale represaliilor fanatismului religios. Din cauza planurilor sale inovatoare, pentru o societate post elisabetană amorțită, intrată într-o rutină socială și morală disonantă cu schimbările care aveau loc peste tot în Europa secolului al XVII-lea, regele Iacob și-a făcut mulți adversari. într-o epocă fundamental religioasă, supușii coroanei erau educați de la vârste fragede să nu conteste și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
scena se petrece în camera reginei: «Ah! cățeaua!» înjurătura era plină de tandrețe.“ După anul 1682 aceste escapade nu se vor mai repeta. Eticheta și rigorile curții vor ordona toate activitățile, inclusiv orele dedicate amantelor sale. IV.1.12.1 Rutina zilnică Ziua de lucru a regelui începe cu ceremonia trezirii, numită„le lever“. La ora șapte dimineața se trezește primul valet de cameră al regelui. Acesta are onoarea de a dormi în aceeași cameră cu suveranul și de a fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Regele se dezbracă, își pune cămașa de noapte și se suie în pat. Între timp, valetul de cameră își pregătește patul de veghe, iar curtenii se retrag. Prima impresie după prezentarea unei zile obișnuite din viața Regelui este aceea de rutină. Într-adevăr, Regele și-a îndeplinit aceste îndatoriri zi de zi, cu rigurozitate, fără a se abate de la aceste ritualuri nici măcar când era bolnav. însă, de asemenea, știa că invitații săi s-ar plictisi dacă nu le-ar oferi și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și de climatul organizațional, care, oricât de strâns legate între ele, nu se identifică. Ele definesc identitatea și dinamica oricărei instituții. Cultura organizațională se referă la un set mai mult sau mai puțin coerent de norme, valori, ritualuri, povestiri, mituri, rutine zilnice, care-i țin pe membrii unei organizații împreună, credințe conducătoare și ordonatoare, percepții, reprezentări, înțelesuri, modele de gândire, comportamente și practici organizaționale specifice. Pe scurt, cultura organizațională se referă la "întreaga filosofie care ghidează angajații unei organizații" (Pânișoară, G.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]