6,982 matches
-
pentru a sluji săracilor, dintr-un spital în altul. Eu le-am sfătuit mereu să-și ia gândul de la această hotărâre, și pentru că fiica era atât de tânără și arătoasă. Le-am spus că dacă voiau să-i viziteze pe săraci, o puteau face și în Alcalá, mergând să însoțească Sfânta Taină. Terminând, Figueroa plecă împreună cu secretarul său, care scrisese tot ceea ce s-a discutat. 62. În acel timp, Calixto era la Segovia. Când află de întemnițarea Pelerinului, sosi imediat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aproape în același timp la trei persoane: lui Peralta 2,licențiatului Castro 3, care era la Sorbona, și unuia ce provenea din Biscaya, Amador 4, care era la Sfânta Barbara 5. Toți trei se schimbară atât de mult încât împărțiră săracilor tot ce aveau, chiar și cărțile. Începură să ceară de pomană prin Paris și merseră să se adăpostească în spitalul Sfântul Iacob, unde locuise și Pelerinul, care plecase de acolo din pricinile pomenite mai înainte 1. Faptul acesta iscă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
convinse pe stăpânul ținutului să dea o poruncă încât toate femeile care-și acopereau capul pentru un bărbat ce nu le era soț să fie pedepsite după dreptate. Astfel, acest obicei începu să dispară. Ceru apoi o poruncă prin care săracii să fie ajutați în mod obișnuit. Mai ceru să se tragă clopotele de trei ori pe zi pentru „Îngerul Domnului”: dimineața, la prânz și seara, încât oamenii să se roage, așa cum se obișnuia la Roma. Deși la început se simțise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe cea de-a doua, și dacă lauda și slava Maiestății dumnezeiești ar fi aceleași în a-L imita și a mă asemăna mai îndeaproape cu Cristos, Domnul nostru, să vreau și să aleg mai degrabă sărăcia cu Cristos cel sărac decât bogăția, ocările cu Cristos cel copleșit de ele decât faima, și să doresc mai mult să fiu socotit de nimic și nebun pentru Cristos, care a fost socotit cel dintâi astfel, decât înțelept și chibzuit în această lume. 168
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
casa și familia, cum trebuie să o întrețină și să o conducă, cum trebuie să o instruiască prin cuvânt și faptă; la fel și în privința bunurilor sale: cât trebuie să ia pentru familia și casa sa și cât să dea săracilor sau pentru alte fapte de evlavie, fără a dori și a căuta nimic altceva în toate și prin toate decât mai marea laudă și slavă ale lui Dumnezeu, Domnul nostru. Să se gândească fiecare că va avea în toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
TEMPLU PE VÂNZĂTORI, SCRIE SFÂNTUL IOAN ÎN 2,13-22. 1. Primul. I-a izgonit afară din templu pe cei care vindeau, cu un bici făcut din funii. 2. A răsturnat tarabele și banii zarafilor bogați care erau în templu. 3. Săracilor, care vindeau porumbei, le-a spus cu blândețe 2: („Luați acestea de aici, și să nu faceți din Casa Mea casă de negoț!”). 278. DESPRE PREDICA LUI CRISTOS DE PE MUNTE, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 5,1-48. 1. Primul. Ucenicilor Săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
flăcări. Hotărârea ei recentă se evaporă pe loc ca o dâră de fum care dispare în aer. Carlina se implică pentru a doua oară cu gândul să-l salveze, ucigându-și toate speranțele de viitor cu bună știință. Când ești sărac vrei să fii bogat, iar când ești bogat vrei să fii fericit. Dar ea își propusese la modul cel mai serios salvarea unui suflet chinuit de alcool. Știa că face cel mai mare compromis. Îi plăcea viața, îi plăcea să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de propria religie și de zi în zi le crește numărul, pentru ca, pește înmulțierea familiilor catolice, în fiecare an se botează Evrei și câte un protestant, lepădând greșelile lor, mărturisesc doctrina adevăratei Biserici. Catolicii noștri din Moldova sunt aproape toți săraci și angajați la lucrul câmpului: sunt ținuți precum sclavii - poate mai rau - de boierii care, abuzând de condiția lor, îi țin într-o poziție într-adevăr demnă de milă, pentru că de cele mai multe ori nu pot îndeplini datoria de creștin pentru că
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rușilor în Moldova, si cu râvna și în grabă, la orice ocazie nu și economisește efortul pentru Sfântă noastră Religie. Domnul Alexandru Teodori, doctor în medicină, timp de 23 de ani de când locuiește în Principatul Moldovei, nu a fost niciodata sărac în profesia să la bolnavii misionari, sărindu-le mereu în ajutor la orice oră și la orice distanță. Fiecare vindecare pe care a săvârșit-o și o săvârșește în prezent în favoarea Sfintei noastre Religii, si pentru oricare caz ce vizează
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că de-aia are omul articulații... Vorbești de parcă tu ai fi nu știu cum, zice Lidia. Eu sînt bărbat și mai am și un defect fizic. Și-apoi, la o adică, eu aleg, nu aștept să fiu ales... Ha-ha! exclamă doamna Petrache. Săracii de voi! Cînd credeți mai bine că ați vînat, vă dați seama că de fapt voi ați fost vînați și vă vine să vă puneți gheara în gît, ca pițigoiul... Așa face domnul Petrache? o întreb. Întreabă-l tu, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dar am rămas și iată-mă pus în fața unei întrebări, care oricînd m-ar fi incendiat, numai acum, în clipa asta, nu. Nefastă clipă! A trebuit acum, cînd am auzit întrebarea, să-mi amintesc cuvintele inginerei Petrache, de la Serviciul dezvoltare: "Săracii de voi! Cînd credeți mai bine că ați vînat, vă dați seama că de fapt voi ați fost vînați și vă vine să vă puneți gheara în gît, ca pițigoiul..." Cuvîntul "vînat" nu mă sperie, pentru că în dragoste nu există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și lipsit de simț practic, atras de ideile socialismului utopic. Se pare că și-a împărțit din proprie inițiativă o mare parte din moșie țăranilor, ceea ce l-a scutit de orice problemă la răscoala din 1907, însă i-a lăsat săraci pe moștenitorii săi. Nepriceperea lui în a-și chivernisi averea a rămas proverbială în familie: și-a dărâmat conacul și biserica cu gândul de a face altele mai frumoase, dar, din lipsă de bani, a abandonat proiectul, trebuind să se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
stăpâni. Să aflu că urna a fost aruncată în pod, la groapa comună, mi-a pricinuit, draga mea, o durere imensă ca o moarte, ca a doua moarte a lui Papà. În sfârșit, au adus urna din pod în sala săracilor și am putut aranja un colțișor frumos și izolat [acolo], deocamdată, până la următoarea încercare de a rezolva situația asta penibilă; am aprins candela, am frecat, am curățat tot: covorașul, icoana, crucea, candela și cartea lui de vizită, vasul albastru cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la cumpărături. Toată casa e plină de cutii și de valize și chestia asta mă scoate din minți. — Înțeleg, spun absentă. — Prietenul meu e înnebunit după cum arăt, spune cu orgoliu, trăgând pe ea rochia de șifon. Dar e și normal. Săracul de el - nevestei lui nu-i păsa deloc cum arată. Fostei neveste, pardon. Divorțează. — A, spun politicoasă, dându-i o rochie cambrată, albă cu argintiu. — Nu-mi vine să cred că a suportat-o atâta timp. E o scorpie bolnavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lui să aibă belșug apoi (tot restul anului) ; țăranul Îi oferă „străinului” („celuilalt”) aici, pentru ca el și morții lui să primească acolo ( În lumea de dincolo). Vezi, În acest sens, tradiția creștin-ortodoxă de pomenire a morților prin oferirea de pomeni săracilor și străinilor. „Cine dă, lui Își dă”, rezumă un proverb românesc toată această mentalitate <endnote id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
afla betegi și, cum am zice, mai nici unul, pentru că păzesc această poruncă ce le poruncise Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă de la Moise, Între care baia cel puțin o dată pe săptămână nu lipsește, și celor săraci li se dă baia gratis, sub numele de apă sfântă - scria În 1885 un publicist român, Încercând să facă o paralelă Între evrei și români -, pe când unii români zic că «numai la naștere și la moarte trebuie să se scalde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care nu-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele zicale - În cadrul unui folclor mai degrabă urban
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au murit” <endnote id="(184, p. 50)"/>. Pentru imaginarul colectiv, evreul este un negustor tipic și un soldat atipic. Ca atare, el nu se va lupta „soldățește”, ci „negustorește”, cum cântă personajul evreu Bercu, la colindatul mascaților din Moldova : „Oi săracii jidanii noștriii !/ Cum se bat negustoreștiii” (184, p. 50 ; 491, p. 384). În Europa Centrală a secolului al XIX-lea (Austro- Ungaria, Polonia etc.), odată cu obligativitatea evreilor de a satisface serviciul militar, au Început să apară caricaturi care Îl ridiculizau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX- lea, pe lângă Arad), din partea vecinilor săi maghiari : „Bun băiat, păcat că e român” <endnote id="(218, p. 210)"/>. Replica pe care o folosea mama sa În situații similare era mai blândă, dar nu mai puțin șovină și etnocentrică : „Săracii de ei, Îmi zicea mama, nu sunt vinovați că n-au avut parte să fie români !” <endnote id="(218, p. 188)"/>. „Cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei” Antropologul american Martin N. Marger pune În discuție un tip aparent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care acesta din urmă l-a prefațat : „Ce i-aș reproșa antisemitismului, Înainte de orice [...] - afirmă protagonistul romanului -, ar fi lipsa lui de imaginație : «masonerie, cămătărie, omor ritual». Și pe urmă ? Vai cât e de puțin ! Vai cât e de sărac !” <endnote id="(219, p. 62)"/> În țările comuniste, după Holocaust (1945-1963) Pe lângă acuzația de folosire a sângelui În scopuri rituale, o serie de alte aspecte neobișnuite (reale sau inventate) au făcut din „evreul imaginar” o ființă extrem de suspectă : circumcizia, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Paști), În târgul Rădășeni din nordul Moldovei : „Atunci și ovreii se pot plimba În voie pe ulițele satului, iar rădășanul poate zice, privindu-i, Încă o dată : O singură dată-ntr-un an se pot veseli și ei la noi, săracii !” <endnote id="(411, p. 277)"/>. De bună seamă, „arta de a-i snopi În bătaie pe evrei” nu era specific românească. Ucrainenii și rușii o practicau și ei, cu mult succes. „Pogromul este o specialitate slavă”, spune cu dispreț guvernatorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina prin 1880 -, „boierii și jidanii” nu sunt omorâți, ci doar prădați : Căci el oameni nu omoară, Pe boieri și pe jidani Îi bate la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești dă la leat 1769 : Amândoi [dregătorii] ținea bastoane Și judeca din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
provoacă spaime iraționale în jurul său, o boală incurabilă, iudeofobia”. În opinia lui Leon Pinsker, evreul neavând patrie devine străinul prin excelență, evreul este considerat de cei în viață un mort, de către autohtoni un străin, de oameni înstăriți un vagabond, de săraci ca un exploatator milionar, de patrioți ca un apatrid și de către toți ca un concurent care este disprețuit. Singura soluție, în opinia lui Leon Pinsker era ca, evreii să devină o „națiune” normală în urma unei emancipări colective și ca, ei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
subvenție și necesită mari cheltuieli. Azilul comunității „unde 30 de bătrâni fără adăpost își duc bătrânețea”. Baia comunității, „unică în oraș, deservește întreaga populație, dar investițiile pentru repararea ei sunt mari, nu aduce profit; facem eforturi să acordăm băi gratuite săracilor”. În școlile evreiești învață 500 de copii săraci, capătă instrucție gratuită, prin cărți și rechizite. Este și o cantină în care mănâncă pe zi 200 de copii săraci. Școala primară izraelito-română de băieți, a fost înființată în anul 1910; școala
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]