6,540 matches
-
al Vasluiului. Printre personalitățile marcante, adevărați creatori de școală, la Universitatea de Medicină din Iași și nu numai se numără; Grigore T. Popa (1892-1948), născut în satul Șurănești (astăzi Emil Racoviță), profesor de Anatomie la universitățile din Iași, București, Cambridge, savant, descoperitorul sistemului port hipotalamo hipofizar, academician, filosof, literat și eseist de marcă. Leon Baliff (1892-1967), născut în comuna Țibănești, profesor și cercetător în domeniul psihiatriei și neurochirurgiei. Alexandru Ciurea, născut la Vaslui în 1940, profesor și director la Spitalul Bagdazar-Arsene
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
devenit medic primar la Divizia a IX-a (chirurgie). Din 1913 a intrat în învățământul superior și a funcționat până în 1921 ca preparator la Catedra de Anatomie Topografică. În 1920 își susține examenul de docență. La aceeași catedră, condusă de savantul Ernest Juvara, a funcționat ca asistent între 1921-1926; a colaborat cu eminentul profesor în elaborarea a numeroase lucrări cu caracter clinic, în cadrul Clinicii a III-a (devenită ulterior, a II-a Chirurgicală a Spitalului “Brâncovenesc”, 1923-1935). La 1 martie 1925
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sunt chemate să realizeze noi și mari progrese. Cercetările de știință pură sau aplicată ce s-au făcut în ultimele decenii în domeniul biologiei, patologiei și mai ales în acela al fiziopatologiei organelor de mișcare și lucrările publicate de mari savanți ca Leriche, Policard, Müller, Albee și alții, reprezintă noile și temeinicele baze științifice pentru o viziune modernă în terapeutica maladiilor oaselor, articulațiilor etc. Totodată - subliniază dr. Ion Ghiulamila, odată cu perfecționarea aparatelor și a tehnicei radiologice, specialiștii dezvoltă o activitate febrilă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Colentina (1921-1923) a efectuat - după indicațiile profesorului Gheorghe Marinescu, experiențe „de întinerire” (Steinach), acestea constând în mai multe operații pe animale și câțiva bolnavi. Deci - Petre Topa a fost solicitat de profesorul Gheorghe Marinescu să contribuie la „marea experiență” a savantului în legătură cu problemele biologice ale bătrâneții. Iată relatarea profesorului Gheorghe Marinescu: „Fenomenele de vasectomie pe care le-am întreprins pe animale nu au confirmat decât în parte cercetările lui Steinach și de aceea am afirmat că nu poate fi vorba de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și... n-am constatat la ei fenomene care să ne autorizeze să vorbim da reîntinerire....” Îl putem include deci, pe dr. Petre Topa, în acea echipă „multidisciplinară” realizată de Gheorghe Marinescu, pentru acel amplu experiment inițiat și condus de marele savant care a putut să încheie, cercetarea sa academică, în, în felul următor: „Încercările de reîntinerire, care voiesc să meargă împotriva cursului evoluției, nu izbutesc decât numai să producă reactivarea trecătoare a unor organe, ceea ce nu este câtuși de puțin echivalentul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Privind cu atenție, observăm că toate aceste tentative au ca model studiul celebru din anul 1929 (Soggin 1984, pp. 172 ș.u.) al germanului A. Alt, repetând acritic tezele acestuia. Pe baza unor definiții ale lui Yhwh atestate în Geneză, savantul considera că religia patriarhilor se fonda pe principiul Theòs patrôos, „Dumnezeul părinților” sau „patriarhal”, un nume care îi însoțea pe propriii credincioși în migrațiile lor și era independent fie de sanctuarele locale, fie de ciclurile anotimpurilor. Alt dispunea de paralelisme
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din Ierusalim, ceea ce îl obliga să finanțeze întreținerea edificiilor cu bani publici, și totodată să îndeplinească funcțiunile de mare preot și ius reformandi. De altfel, același lucru se întâmpla și în cazul regilor fenicieni, ceea ce i-a făcut pe unii savanți să afirme și că data începutului și a sfârșitului lucrărilor de construcție a templului reflectă elemente din ciclul anual al zeului cananean Baal. c) Cum arăta templul? Descrierile pe care ni le oferă textele nu ne permit o reproducere a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aibă totuși în cadrul său un dans ritual. b) O altă problemă privește raportul dintre sărbătoarea Paștelui și săptămâna azimilor (turte nedospite), festivități care coincid în celebrarea tradițională; vom analiza acest aspect într-un capitol viitor (vezi 10.2). Opiniile unor savanți că rădăcina ebraică păsaḥ provine din limbile akkadiană sau egipteană nu au adus explicații care să rezolve dificultățile lingvistice sau cele istorico-religioase și sociologice. c) După cum reiese din Ex 12, capitol tardiv aparținând izvorului „sacerdotal”, în gândirea celui care celebra
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sărbătoare nu era apartenența la un anumit grup etnic, ci circumcizia, semnul alianței (Ex 12,44.48; cf. Ios 5,11). i) Nu este ușor de stabilit care a fost originea și contextul în care a apărut această celebrare. Unii savanți cred că mediul său originar este o societate formată din nomazi pentru că lipsește orice referință la agricultură și totodată sărbătoarea nu-și găsește sensul într-o societate sedentară. Ritul său poate fi explicat mai ușor făcând legătura cu obiceiurile antice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întâlnește cu sufixul pronominal masculin plural šăbû’ôtêkem (Num 28,26; Otto 1993); în iudaismul mijlociu (Boccacini 1993) va apărea și denumirea de ’ăšéret [šel pésaḥ], literal, „festivitate [pentru Paște]”, „adunare festivă” și, în cazul nostru, „încheierea Paștelui”. Pentru unii savanți termenul šăbû’ôt ar fi relativ recent (mai vechi oricum decât expresia precedentă) deoarece încearcă să adapteze cronologic Paștele cu sărbătoarea săptămânilor care ar fi încheierea sa. În traducerea greacă a LXX întâlnim expresia heortè hebdomádōn („sărbătoarea săptămânilor”) (Ex 34
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
e) Încă din perioada cea mai îndepărtată la care ne putem întoarce constatăm că există o strânsă relație între sărbătoarea recoltei și cea a Anului Nou, temă asupra căreia vom reveni (cf. 12.4.b-e). De altfel, după părerea multor savanți, noaptea de 15 tišrî coincide cu echinocțiul de toamnă (21 septembrie); totuși, datele sunt dificil de sincronizat pentru că, în timp ce ultima este o dată fixă, cealaltă este mobilă pentru că este stabilită în funcție de calendarul lunar. e) Puțin mai devreme am tratat despre relația
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
neștiință”. Leviticul și Numerii expune cu abundență de detalii unele aspecte ale sărbătorii, fără a explica cititorului conținutul său; Neh 8,2 povestește cum în prima zi a lunii a șaptea este citită poporului Torah; însă, după cum au observat unii savanți, în acest caz s-ar putea să fie vorba de un eveniment extraordinar, fără nicio legătură cu vreuna dintre festivitățile care cădeau de obicei în această perioadă. Trebuie să ne reamintim însă că în mare parte cultul are la bază
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aceste aspecte ale celebrării sugerând mai mult sau mai puțin originea cananeană. În rest, nu este întâmplător faptul că tradiția biblică afirmă că, pentru construirea templului, Solomon s-a folosit de priceperea arhitecților și meșterilor fenicieni! c) Constatăm că printre savanții de astăzi circulă ipoteza că sărbătoarea încoronării regelui, împreună cu comemorarea sa anuală, coincidea cu sărbătorile de toamnă, adică sărbătoarea recoltei, sărbătoarea „colibelor” și Anul Nou, aceasta din urmă, după cum vom aminti (cf. 2.d și 4.b), nefiind încă separată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acest motiv, cade în ziua de 15 a fiecărei luni de 30 de zile, calculată după sistemul lunar. Etimologic, este posibilă legătura dintre sâmbăta ebraică și ziua babiloniană. Nu avem însă o imagine foarte clară a funcțiunilor acestei zile: unii savanți susțin că, cel puțin până în secolul al X-lea î.C., era considerată o zi nefastă, în decursul căreia nu trebuia să faci decât ceea ce era indispensabil și care era destinată celebrării sacrificiilor cu scopul de a „domoli inima zeilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
înceta munca; în sine nu este nimic ieșit din comun dacă, odată preluată de israeliți, s-a transformat într-o zi de odihnă rezervată cultului lui Yhwh. Oricum, redarea termenului babilonian prin „zi nefastă” constituie obiect de dezbatere; nu toți savanții sunt de acord asupra acestei caracteristici, cu atât mai mult cu cât există și alte zile considerate nefaste care nu sunt numite šab/pattu. Suntem siguri doar că această zi are abia o anumită legătură cu ciclul lunar, dar mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prin urmare, nu putem afla dacă originile săptămânii și, cu atât mai putin, ale odihnei săptămânale și a sfințirii acestei zile, se află în Canaan. Nici în acest caz nu putem face altceva decât să semnalăm existența problemei. e) Unii savanți au propus ideea provenienței sâmbetei de la cheniți, de la care, conform tradiției biblice, Israel ar fi învățat multe lucruri. Probabil, termenul qájin însemna la origine „meșter fierar” (Soggin 1997, Gen 4,1 ș.u.). Aceasta derivă din ordinul, atestat în Ex
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
perioadei preistorice, nu putem verifica dacă, și eventual când și unde, a fost vreodată aplicată această sancțiune. În Ezechiel, conform uzanței specifice documentului „sacerdotal”, motivația este legată de creație. b) Ulterior încep să apară primele măsuri restrictive despre care unii savanți, fără prea mult succes, au afirmat că se inspiră din cele care apăsau asupra zilelor nefaste babiloniene: Ex 35,3 interzice aprinderea focului, Neh 10,32; 13,15-17 comerțul (cf. Am 8,5 ș.u.), Neh 13,15-22 tescuitul strugurilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
căutăm originea sa în contextul agriculturii din care a fost transferată apoi în liturgie, fapt impus de necesitatea de a-i da un conținut ideologic și teologic sigur care probabil îi lipsea la început. Acest raționament este urmat de mulți savanți, fie și doar ca ipoteză de lucru. Acceptându-l, se ridică imediat o altă întrebare: care era scopul acestei uzanțe în contextul său originar? a) Unul dintre răspunsurile posibile se bazează pe ipoteza că, într-o perioadă în care nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ș.u.); o posibilă referință la aceeași situație se mai găsește în Ez 46,17. b) Anul jubiliar se numește în ebraică šĕnat jôbēl deoarece cu acea ocazie se suna din qéren jôbēl, „cornul de berbec” sau pentru că, susțin unii savanți, anul jubiliar era „anul în care era acordat (rădăcina jăbal) ceva”. Utilizarea expresiei se limitează la Lev 25 și 27, texte din „codul sacerdotal”; contextualizarea celebrării se aseamănă foarte mult cu cea din Dt 15: fundalul este constituit de societatea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în funcție de Anul Nou primăvara sau toamna; în mod normal se urmează calculul începând de primăvara; pentru a doua variantă nu există mărturii, un fenomen care ne dezorientează și care până acum nimeni nu a reușit să-l explice satisfăcător. Unii savanți au propus teoria că anul începea primăvara pentru Israel (Nord) și toamna pentru Iuda, dar această opinie nu a dus la niciun rezultat și ca urmare trebuie abandonată. În orice caz asistăm la un dualism straniu: un An Nou liturgic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a dispărut în timpul primei răscoale iudaice ca urmare a expediției lui Titus împotriva Masadei care era fostul palat al lui Irod transformat în fortăreață de către răsculați. Oricum ar fi, după această perioadă se pierde orice urmă a comunității, deși unii savanți susțin că principalele trăsături ale credinței și practicilor lor au continuat în grupul schismatic al caraiților, care resping tradiția farisaico-rabinică și se conformează doar Scripturilor. În concluzie, merită să semnalăm o polemică apărută recent: reproșul adresat celor care îngrijesc (conform
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dând naștere„diasporei” din Alexandria. Și aceasta s-a bucurat de prestigiu mai ales pentru că în interiorul său, începând cu secolul al III-lea î.C., a fost realizată traducerea greacă a Septuagintei, numită așa datorită legendei conform căreia șaptezeci și doi de savanți aduși de la Ierusalim, au tradus Torah în limba greacă timp de șaptezeci de zile, din porunca regelui Ptolemeu II Filadelful (285-246 î.C; Calabi 1995). Realitatea este însă mai prozaică: această tradiție a apărut în sânul iudaismului alexandrin în care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
-l privește pe dl Hermite, este exact contrariul; ochii săi se feresc de contactul cu lumea; el caută viziunea adevărului nu în afara, ci înăuntrul său. Printre geometrii germani ai acestui secol, două nume sunt cunoscute îndeosebi: cele ale celor doi savanți care au pus bazele teoriei generale a funcțiilor, Weierstrass și Riemann. Weierstrass reduce totul la considerarea seriilor și la transformarea lor analitică; putem parcurge toate cărțile sale fără să găsim nicio figură. Dimpotrivă, Riemann cheamă imediat geometria în ajutor, fiecare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fără să vorbesc puțin despre alte subiecte învecinate, și dacă voi fi obligat să mă abat din cale la stânga sau la dreapta din când în când, îmi cer scuze. Ce este o definiție bună? Pentru un filosof, sau pentru un savant, este o definiție care se aplică tuturor obiectelor definite și numai lor; este cea care satisface regulile logicii. În învățământ, însă, nu este așa; o bună definiție este cea pe care elevii o înțeleg. Cum se face că atât de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fel cum pot fi întâlniți și copii care să lase impresia că ar fi inteligenți prin modul lor de a reproduce unele informații, dar care, ulterior, se pot dovedi adevărați deficienți mintali. Tipic pentru aceștia din urmă, este cazul „idioților savanți” care pot reproduce texte complicate sau pot efectua cu rapiditate calcule aritmetice de o mare dificultate pentru un om obișnuit, impresionând prin stilul și modul de prezentare, dar care nu pot găsi soluții sau rezolvări eficiente în situații de adaptare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]