7,856 matches
-
o otrăvită tocăniță național-socialistă, În premisă bizantină. În degenerata atmosferă a compromisurilor, complicității și demagogiei generalizate, fixația sa „stângistă” putea fi luată, În acel moment, drept... integritate, chiar dacă semăna cu monomania. Povestea cum refuzase să scrie un text cerut de Scânteia, explicând lui Nicolae Dragoș, redactorul-șef (pe care Îl poreclise Răcănel), că nu colaborează cu ziarul național-socialist... Mi se vorbise, uneori, despre faza „diabolismului” său de ștab, despre personalitatea dublă, locuind simultan În lumea realității, ca un hedonist inteligent, ahtiat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
îi aducă acasă la el. Astfel au plecat toți cinci spre casa lui Neagu: feciorul lui înainte și ceilalți pe rând după el. La un moment dat pe o culme se constată că sunt numai patru. Boroancă lipsea dintre ei. Scânteia bănuielii li s-a aprins imediat în suflet, dar băiatul a zis că se întoarce, că s-ar putea să fi rămas la trecerea pârâului mlăștinos, pe care ceilalți îl trecuseră cu ușurință și el o fi călcat într o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar parcă în timpul Căpitanului nu coborâse de la conducător până la toți cei care executau ordinele lui criminale. În timpul comunismului te găseai în fața unei haite de hiene, care nu cunoșteau nici un sentiment uman, afară de „sfânta ură” de clasă, moto-ul organului P.C.R. „Scânteia”. Dar câte nu s-ar putea spune despre Jilava, care a rămas ca o rană pe suflet cicatrizată urât, pentru fiecare din cei care au trecut și au zăbovit cu lunile sau chiar cu anii între zidurile umede și ucigașe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să dispară, lăsându-i pe toți într-o dezorientare cauzată de acest fapt. Nu era în firea lui de luptător neînfricat și creștin convins o astfel de dezertare. Speranța care moare ultima, mai licărea și în conștiința lui ca o scânteie, nădăjduind începerea, într-un viitor nedefinit a organizării luptei încetate pentru un timp, și în acest caz trebuia păstrată încrederea tuturor față de centrul de comandă, indiferent că acesta va fi el, Nicolae Petrașcu, sau un altul. Un devotat și sacrificator
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ai unei misiuni în lumea acesta, pe care cu orice sacrificii trebuie să o împlinim. Că ai rezistat este semn că mai ai ceva de îndeplinit în lume. Valoarea vieții este inestimabilă și fiecare trup este un lăcaș al unei scântei de dumnezeire, de aceea omuciderea și sinuciderea sunt păcate grele, sigur cele mai grele. Biserica noastră și cea catolică tălmăcește acest gest, ca o uzurpare a dreptului lui Dumnezeu asupra creaturilor Sale. Apostolul Pavel spunea în epistola I către corintieni
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
baseball, și a intrat în dormitor. M-am întins puțin ca să văd ce face. S-a oprit în fața televizorului, le-a ridicat deasupra umărului și a izbit cu ele ecranul. Țăndări s-a făcut într-o clipită. Și mii de scântei. Televizorul meu cumpărat cu trei luni în urmă a plesnit precum un pepene copt. — Stai puțin! am strigat eu, ridicându-mă. Pitic a dat cu pumnul în masă ca să mă țintuiască locului. Matahală a ridicat apoi videoul și l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
linoleum ca niște meteoriți prăbușiți pe asfalt. A apucat apoi congelatorul cu ambele mâini și l-a izbit de pardoseală cu ușa în jos. S-a rupt cablul din spate și a făcut scurtcircuit, aruncând în jur o ploaie de scântei. Mă durea capul numai când mă gândeam că va trebui să-i explic ce s-a întâmplat electricianului care venea să-l repare. Activitatea de distrugere s-a încheiat la fel de brusc cum a început. Fără nici un dar, dacă, apoi, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am privit fosforescența, dar nu mă mai supărau ochii. Ba chiar mă simțeam bine. Sufletul îmi era plin de amintiri vechi care-l încălzeau. Ochii mei nu mai sufereau și nici nu vor mai suferi vreodată. Superbă priveliște! Perle de scântei care-mi dăduseră parcă întâlnire. Tăcute și sclipitoare. Am luat un craniu de pe raft și mi-am plimbat degetele deasupra lui. I-am simțit sufletul. Licărea. Fiecare pâlpâire avea căldura ei și o simțeam în vârful degetelor. Era o lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t. XX, 1969; Partenie Murariu, „Conceptul de literatură veche”, O, 1970, 6; Aurel Sasu, „Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective”, CREL, 1974, 3; Henri Wald, „La Rhétorique et la néorhétorique”, CREL
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce îi sunt adresate în „Scânteia”, spiritul autocritic frizând autodenunțul. Când, în „Scânteia” din 15 iulie 1948, în articolul Mai multă principialitate în tratarea problemelor artei și literaturii, i se impută „slăbiciuni cu caracter ideologic”, faptul că e „ruptă de problemele centrale ale mișcării muncitorești”, că
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce îi sunt adresate în „Scânteia”, spiritul autocritic frizând autodenunțul. Când, în „Scânteia” din 15 iulie 1948, în articolul Mai multă principialitate în tratarea problemelor artei și literaturii, i se impută „slăbiciuni cu caracter ideologic”, faptul că e „ruptă de problemele centrale ale mișcării muncitorești”, că „nu reușește să fie purtătoare fidelă a
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
în minte, completând goluri și alinând doruri... de casă, de inocență, de căldură părintească și de un bătrân dascăl cu poveștile lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre o lumină a sufletului. Să ne lăsăm deci gândurile să zboare la ceea ce eram
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
un pictor fără studii de specialitate, dar dotat cu un talent ieșit din comun. Pornind de la ideea că cel mai bun profesor pentru un pictor este natura, în stilul clasicilor noștri peisagiști, Ionel Spânu surprinde peisaje în special din comuna Scânteia, unde este învățător. Astfel, drumul, copacul, casa țărănească apar obsesiv în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
SPÂNU: ÎNTÂLNIRE CU PEISAJUL Personala lui Ionel Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană,,Gh. Asachi”, mulțime de copii, de tineri, de maturi, de mai vârstnici la o întâlnire cu peisaje, ale căror...,,modele”se găsesc acolo, la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Biblioteca Județeană,,Gh. Asachi”, mulțime de copii, de tineri, de maturi, de mai vârstnici la o întâlnire cu peisaje, ale căror...,,modele”se găsesc acolo, la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul Ionel Spânu este la a doua expoziție, sponsorizată de,,Eco Art”, prin domnul Ion
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
din Craiova, pe care o va absolvi în 1946. Urmează, în paralel, Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Drept din București (1946-1950). Este redactor la Editura Științifică (1951-1958), apoi la revista „Secolul 20” (începând din 1960). A debutat în „Scânteia tineretului” (1957), cu poezia Țara mea, și editorial în 1958, cu traducerea studiului Van-Ciun, materialist și iluminist al Chinei antice de A. A. Petrov. Colaborează la „Contemporanul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Orizont”, „Astra”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20
FORTUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
în minte, completând goluri și alinând doruri... de casă, de inocență, de căldură părintească și de un bătrân dascăl cu poveștile lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre o lumină a sufletului. Să ne lăsăm deci gândurile să zboare la ceea ce eram
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
un pictor fără studii de specialitate, dar dotat cu un talent ieșit din comun. Pornind de la ideea că cel mai bun profesor pentru un pictor este natura, în stilul clasicilor noștri peisagiști, Ionel Spânu surprinde peisaje în special din comuna Scânteia, unde este învățător. Astfel, drumul, copacul, casa țărănească apar obsesiv în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
SPÂNU: ÎNTÂLNIRE CU PEISAJUL Personala lui Ionel Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană,,Gh. Asachi”, mulțime de copii, de tineri, de maturi, de mai vârstnici la o întâlnire cu peisaje, ale căror...,,modele”se găsesc acolo, la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Biblioteca Județeană,,Gh. Asachi”, mulțime de copii, de tineri, de maturi, de mai vârstnici la o întâlnire cu peisaje, ale căror...,,modele”se găsesc acolo, la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul Ionel Spânu este la a doua expoziție, sponsorizată de,,Eco Art”, prin domnul Ion
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
o serie de substanțe considerate „inerte" sau „balast" pot influența în mod hotărâtor anumite mecanisme cu efecte global apiterapiei în hepatitele cronice (Al II-lea Simpozion Internațional de Apiterapie, 2.XL1976); 3) Ciplea Al, Apiterapia (Interviu realizat de Elena Mantu: „Scînteia", 3.X.1976) ; 4) Ciple Al, În loc de prefață, p. 9—13, Apiterapia azi, red. coordonator: N V Ilieșiu, Ed. Apimondia); 5) Ciplea Al, Was ist Apitherapie? Die Frage an den Fach-mann (Interviu realizat pentru „Neuer Wag") 14.III.1978. 288
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Editura Apimondia, București, 1976. 6. Ciplea Al., Perspectivele apiterapiei în hepatopatiile cronice, în: „Cercetări noi în apiterapie" (Al II-lea Simpozion Internațional de Apiterapie), București, 2—7 septembrie 1976, p. 61. 7. Ciplea Al.: — Apiterapia (Interviu realizat de Elena Mantu: „Scînteia", 3.X.1976). 8. Ciplea Al.: Terapia prin miere (Interviu r Al., Drăgulescu N., Tanase-Mogos ealizat de Lucia Manolescu, „Magazin", nr. 937/11.X1.1975, p. 4). 9. Daghie M, Nicolau N, Orientări în metodologia cercetării proprietăților biologice ale unor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
stilului, sesizabil fiind un inventar funcțional limitat pentru construirea situațiilor și a tipurilor, ceea ce dă adesea impresia de redundanță. SCRIERI: Hanimore, București, 1969; Frumos e numai adevărul, București, 1979. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Hanimore”, RL, 1969, 37; Nicolae Baltag, „Hanimore”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6340; D. Țepeneag, „Hanimore”, RL, 1970, 7; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu și fără sens, „Scânteia tineretului”, 1980, 9604; Negoițescu, Lampa, 251-254; Negoițescu, Alte însemnări, 199-202; Regman, Noi explorări, 113-118; Ioan Holban, Călăuza adevărului, CRC, 1990, 18; Negoițescu, Scriitori
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]