8,206 matches
-
să Își spună pe nume) avea mai multă Încredere În propriul gust pentru literatură decât pentru artele plastice, iar Henry Învăță să aibă mult respect pentru judecata ei critică. Atunci când veni timpul să se Întoarcă În Anglia, Își exprimă speranța sinceră că se vor revedea. Câteva luni mai târziu, citi cu uimire, În paginile revistei Atlantic, o povestire scrisă de Constance, cu titlul: Un experiment florentin, evident inspirată din preumblările lor prin bisericile și galeriile Florenței. În ea, o tânără amercancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
credința și Își căuta o nouă vocație punându-se În slujba celor săraci. Când Robert Elsmere apăru, În fine, la Începutul lui 1888, primele cronici fură reci și puține la număr, dar temele abordate - credința pusă la Încercare și Îndoiala sinceră, nedreptatea socială și idealismul filantropic - atinseră vizibil o coardă sensibilă printre cititorii mai școliți, care Începură să Își recomande unul altuia lucrarea cu entuziasm. Mudie o comandă În cantități mari. Domnul Gladstone Însuși, mișcat, scrise un articol imens despre ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
am avut curaj să Îl abordez. Cuvintele tale de data trecută m-au Îmboldit. După plecarea ta, am stat treaz jumătate din noapte, făcându-mi Însemnări. O să fie destul de lung - un roman, nu o povestire. — Sunt Încântat, Îi spuse Henry sincer. — Abia aștept să Îți arăt câte ceva din el. Dar deocamdată e prea devreme. O să-mi facă mare plăcere. Când vrei tu. — Dar trebuie să fii sincer. Vreau să-mi spui dacă mă fac de râs. Din experiența lui Henry, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
iveală că pentru uciderea sau rănirea acestui individ era Peter la Închisoare). Peter se făcea arhitect și se Îndrăgostea disperat de o tânără ducesă, care era, În realitate, prietena sa din copilărie. Dacă primele capitole avuseseră un realism naiv dar sincer, restul romanului părea să fie Împins inexorabil spre țărmurile ucigașe ale poveștilor romanțioase. Eroul filozofa puțin cam mult, Împărtășind prejudecățile creatorului său cu privire la religia practicată. Dar Henry nu consideră a fi de datoria lui să arunce cu apă rece asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care apăruse În sfârșit cu un an Înainte, strângea acolade din Întreaga lume. Toată viața, cei doi frați rivalizaseră Încercând să atragă atenția, mai Întâi a familiei, apoi a publicului larg. Acum Însă, concurența dintre ei era suspendată În bucuria sinceră pe care o trăiau fiecare pentru reușita celuilalt. Henry plănuise un dineu la De Vere Gardens pentru William, familia Compton, dra Robins, prietena lor comună dna Hugh Bell și soțul ei, Balestier, și familia Du Maurier. După ceva șovăieli, decisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
extraordinar, care mă convinge că aveți despre piesa aceasta o părere aproape la fel de bună ca și mine. Era o provocare tipică, primită, așa cum se cuvenea, cu hohote de râs, dar sentimentele lipsite de modestie erau, dacă se gândea mai bine, sincere și În mare parte reale. Era categoric de acord cu Wilde În ce privea jocul actorilor. George Alexander, directorul-actor care se ocupase de montarea piesei, fusese excepțional În rolul lordului Windermere. Fusese un jeune premier popular În trupa lui Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că voia să Îl dea cuiva să Îl dactilografieze, drept care sunt sigură că ar fi dorit să Îl vadă citit, cândva. Dar, după părerea mea, e prea devreme ca să Îl vadă cineva, chiar și tu, Henry. În plus, ca să fiu sinceră, Înseamnă atât de mult pentru mine, că n-aș suporta să mă despart de el, nici măcar câteva ceasuri. După ce-l dau la copiat, bineînțeles că Îl veți citi, și tu, și William. O altă informație curioasă pe care o obținu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Keene, pur și simplu folosindu-și cunoștințele personale referitoare la firea și munca lor. La Du Maurier, totul avea o natură personală și, de multe ori, nuanțat În trandafiriu de o nostalgie lirică niciodată grețoasă, pentru că era atât de vizibil sinceră. De aceea prima parte din Peter Ibbetson fusese atât de fermecătoare. Era un adevărat dar - nu destul pentru a duce un roman Întreg până la capăt, dar destul pentru o prelegere. După aceea, Henry cină cu el și cu Emma - biata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Maurier, dar, În mod uimitor, ea nu pare să obiecteze. Dar nu cred că i-a văzut prea multe fotografii. Mie mi-a arătat câteva o dată și, sincer vorbind... Du Maurier aruncă o privire de jur Împrejur și coborî glasul. — ... sincer vorbind, multe dintre ele sunt din categoria celor pe care le găsești prin atelierele mai deocheate de la Paris. Fete care stau Întinse, goale pușcă... sau și mai rău, doar cu ciorapii În picioare, sau cu o pălărie sau o mască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
când trimiți articolul, zise Cust. — Nu, nu uit, zise Herbert, adăugând: Mergeți la multe premiere? — Depinde, spuse Cust, iar Însoțitorul său lăsă privirile În pământ, uitându-se la pantofi. — Ați fost la Haymarket joi? Întrebă Herbert. — Păi da, ca să fiu sincer. Înțelese că cei doi veniseră ca să Îl suplinească, dacă producea o cronică nepublicabilă. — Ai un costum foarte elegant, Wells, observă Cust. E nou? — Nu, Îl am de ani de zile, zise Herbert. Doamna Alexander și invitata ei, actrița Lily Hanbury
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nimeni căruia să Îi poată atrage atenția. Cortina coborî din nou și un ajutor o ținu deschisă la mijloc, pentru ca Alexander să poată ieși, ca de obicei, pentru reverența solo. Se auzi o furtună de aplauze a căror căldură părea sinceră și care durară două sau trei minute. Apoi, cu o ușurare de nedescris, auzi strigătele: — Autorul la rampă! Deci, până la urmă, totul mersese bine. [Elizabeth Robins percepu imediat pericolul. Strigătele care solicitau prezența autorului la rampă Începuseră la galerie, preluate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pământ.) Mai mulți preoți s-au oferit să Îmi explice de ce greșesc fiind liber cugetător și să mă convertească la bisericile respective. („Inevitabil!“ exclamă Henry.) Și am primit o epistolă de la un domn din Virginia, care mă Întreba cu curiozitate sinceră care a fost natura exactă a relației dintre Trilby și Svengali În timp ce o plimba prin sălile de concert europene, prezentând-o drept La Svengali. — Și ce i-ai răspuns? — A, că se afla sub vraja lui doar În timp ce cânta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Bătrânul domn Bellingham a murit În iarna trecută și doamna Bellingham la fel În iunie și tânărul domn Bellingham pleacă În Canada să-și găsească norocul În goana după aur. Cu speranța că prezenta vă găsește bine, sănătos, Al dvs. sincer Semnătura era iligibilă. Henry scoase un chiot de bucurie mirată citind misiva, nevenindu-i să se Încreadă În plauzibilitatea conținutului, În inventivitatea de romancier la care fusese redus Destinul, care Îi ucisese pe cei doi membri mai În vârstă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-se ca ele să fie satisfăcute decât o făcuse vreodată la Londra. De aceea, când plecau, trăia Întotdeauna un sentiment tainic de ușurare și plăcere la gândul intervalului de liniște egoistă care urma până la sosirea următorului musafir. Gosse, ca să fim sinceri, nu-i crease probleme, mulțumindu-se să Își petreacă diminețile citind și scriind În salonaș, În timp ce el Îi dicta lui MacAlpine În Camera Grădinii. Își adusese cu el bicicleta și făcuseră excursii destul de lungi În mlaștinile Romney, un ținut desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
asupra semnalmentelor căruia ar fi nedelicat să se insiste. Să analizăm cumpătat tomul. Acesta conține șase narațiuni. Nu voi ascunde, desigur, că am un penchant pentru Victima lui Tadeo Limardo, piesă În stil slav, care adaugă la fiorul tramei studiul sincer al mai multor psihologii dostoievskiene bolnăvicioase, dar fără a disprețui atracțiile prezentate de revelarea unei lumi sui generis, la marginea patinei noastre europene și a rafinatului nostru egoism. Nu m-a lăsat indiferent nici Lunga căutare a lui Tai An
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
colțul sudic pe care strada Bernardo de Irigoyen Îl face cu Avenida de Mayo. Beți de tinerețe, ne prezentaserăm amândoi În persoană la magazin, În căutarea aceleiași cărți poștale cu Cafeneaua Tortoni În culori. Coincidența a fost factorul decisiv. Vorbe sincere au Încoronat cele Începute de surâs. Nu voi ascunde că m-a Împins curiozitatea, când am constatat că noul meu prieten Își completase achiziția cu alte două ilustrate, reprezentând Gânditorul lui Rodin și Hotelul Spania. Amândoi cultivatori ai artelor, amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Profumo? Propriii mei ochi Îl vor vedea, oare, În carne și oase? Îl cheamă cu adevărat Ferrabás? — Să aștepte, a poruncit domnul Savastano. — Să aștepte? N-ar fi mai prudent să mă sacrific și să mă retrag? am spus cu sinceră abnegație. — Nici să nu-ți treacă prin minte așa ceva, a răspuns Savastano. Arturo, spune-i lui Ferrabás să intre. N-are importanță... Ferrabás și-a făcut intrarea plin de naturalețe. Eram gata să-i ofer fotoliul meu, dar Arturo, pompierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
până-n măduva dă la oase, uman În ăl mai fecund sens al vorbei, plin dă iertare pentru toate alea create, m-am trezit deodat la Pizzeria Zoologică, hăpăind ca bărbatu simplu o temeritate de ensaimadas care - măcar odat să fim sinceri - mi-a căzut mai gustoase ca toate meniurili a la franceză ale tristei Mariana. Io ieram ca filozofu cocoțat pă ultimu fuștei la scară, care-și vede semenii ca furnicile și să râde ha, ha. Consultarea pă alfabetică a cărții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
necunoscute m-a ușuratără dă două bătrâne juma dă pesos. Legea o să mă apere, am dat să zic cu gâtu ca limba dă papagal și, mai ceva ca cât ai clipi dân gene, ieram d-acu În secțiune, ajutând cu sincer dezinteres forțele dă ordine. Domle Vice, am repetat, mandea vă rog decât să-l aflați pă holbatu de mi-a șparlit ălea două bătrâne juma dă pesos, să mi se deie napoi și valoarea la furt și să faceți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îndărăt, nenfricat sub ploaie, da orșice are sfârșit, chiar și răbdarea dă sfânt. Bănuiala că junile Cárdenas nu venea mi-a meritat atenția! Fără alte aplauze decât ale coștiinței mele, m-am Înșurubat În fine În omnibuz. La Început, vorbele sincere ale pasagerilor că-i udam mi-a distras pă juma atenția, da nici n-am apucat-o bine pân Montes de Oca, că m-am și prins dă gogeamitea tărășania: Cárdenas, care io n-am șovăit să-l numesc pretenar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dată precisă ne-o fură calendarul avar, ilustrul bărbat nu mai are alt țel decât să facă cunoscute versurile trubadurești izbucnite din pieptul țăranului. Faima Își pregătește coroanele. Abundă literele de tipar: Foaia din Alberuela Îi oferă bizonului cea mai sinceră ospitalitate. Farul din Ballobar nu-l mai exclude cu regularitate. Elita Parnasului Îi iese hotărât și În goana mare În Întâmpinare. Orgolios, contele Își aduce protejatul la curte. Onoruri și soaréle. Jovellanos, sărută-l pe frunte. Atari binemeritate sclifoseli nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a fost numit inspector al păsăretului din oboare. Sărbătoarea e una din acele manifestații multitudinare În onoarea Monstrului, cu care Începusem să ne obișnuim și noi În ultimii ani ai Iepocii dă Aur, poate că doar cu accente naționalist-xenofobe mai sincere și mai deschise decât cele românești. Atenție, ne avertizează Borbioy, istoria se poate repeta pe orice continent și la orice oră. Pericolul e unul și același. Când Încep să scrie aceste bijuterii ale genului, cei doi prieteni sunt deja recunoscuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fost prin apropiere? Norman Îi povesti pe scurt atacul. — Dumnezeule! Îmi pare rău, Norman. N-aș fi plecat dacă mi-aș fi Închipuit așa ceva. În nici un caz nu vorbea asemenea cuiva care o luase razna. Tonul ei era firesc și sincer. — Oricum, i-am provocat o rană serioasă și Harry s-a gândit că n-o să se mai Întoarcă. — Și pentru că n-am putut decide cine să rămână, am venit amândoi, adăugă Harry. Atunci, veniți pe aici, spuse Beth, conducându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
somn. Noi nu greșim niciodată și nu sîntem niciodată umiliți. Nu ne împiedicăm pe stradă și nu ne pătăm costumul cu untură. Noi nu sîntem niciodată ridicoli. O spaimă viscerală ne-a interzis asta de mult. Și de ce am fi sinceri? Omenirea a înebunit căutînd adevărul. Ideile filozofilor țîșnesc ca ieșite din malaxoare. Adevărul? Am rîs cu bucuria aprobării citind constatarea unui logician că de la Descartes încoace filozofia se luptă să-l ascundă. La urma urmei, prin conexiuni aleatorii, din adevăr
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
știm să trăim frumos, fără ca viața să devină plictisitoare, în subconștientul taciturn al hazardului; Este un lucru demn să știi a selecta și elimina din toate aglomerările zilelor și ciudățenile lumii tot ce te deranjează. Dar, surâsul evadărilor, în ochii sinceri ai ființei dragi, ce îți răstălmăcește trecutul de nefericit al iluziilor flămânde, ce ți-au sălbăticit apropierile în știința unei tăceri glaciale. Îți recomand să fii o stea în CERUL UNIVERSULUI gândit și iubit numai de acele ființe eterne ce
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]