6,897 matches
-
Secuiesc eram în inima secuimii. Dar n-am de ce să mă plâng. Suficient să spun că ani de zile visam că reveneam la Odorheiul Secuiesc, în zile însorite. Altfel, periferia ca avantaj și handicap ar merita un studiu serios, antropologic, sociologic etc. În ce mă privește, din margine vezi totul mai bine, mai clar, deși, mai puțin implicat, pierzi spectacolul angajării directe. Marginea e bună pentru contemplativi și pentru sceptici. Sunt unul dintre ei. Fiecare visează să fie măcar o dată centrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
te desparți de generația '80? Te-ai despărțit vreodată decisiv? Nu m-am despărțit. M-am simțit întotdeauna echinoxistă și, totodată, optzecistă. Optzecismul a fost nu numai un val de o nouă sensibilitate estetică și morală, ci și o problemă sociologică: eram mulți tineri care scriam și, în România congelată de comunism, nu eram lăsați să publicăm, nu aveam spațiu și drept de-a publica. Nu lumea literară ne împiedica să intrăm în revistele existente, ci cenzura care era făcută acestor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui Des Esseintes și publicam, în Dialog sau Opinia studențească, eseuri "dialogate" cu privire la cheia hermeneutică această navetă esențială între paradox și tautologie, oximoron și pleonasm, dornic să îmi încropesc propriul discurs despre metodă. Ca Durkheim ce tipărea întâi regulile metodei sociologice, apoi, ghidat de ele, oua studii ample! Amantă prilejuală îmi va fi fost, este și va fi Domnișoara Poezia, soață legiuită mi-i însă Doamna Teoria, sub chipul ei ciudat de speculație cu mijloacele scrisului, fragmentat, eseului explodat, dialogului patafizic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
283-317. Funcționarea comisarului sovietic ca ministru a reprezentat în anumite privințe stadiul final în evoluția europeană a commissarius: Ț. H. Rigby, Lenin's Government: Sovnarkom, 1917-1922, Cambridge University Press, Cambridge, 1979, pp. 1-10. Un studiu relevant asupra comisarului că tip sociologic în dezvoltarea unei clase conducătoare în diferite țări europene se găsește în J. A. Armstrong, The European Administrative Elite, Princeton University Press, Princeton, 1973, passim. O stratigrafie hintzeană a ancien régime este fundamentală pentru analiză lui Perry Anderson, Lineages of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la alți scriitori români și străini (85 mențiuni, adesea însoțite de "citate" sau chiar de "texte" integrale); 4°. Generalități (peste 100 comentarii la categoriile de "documente" menționate anterior, majoritatea cu pretenția de a emite judecăți critice de valoare istorico-literară, teoretică, sociologică)". Toate acestea se dovedesc a fi simple închipuiri. La drept vorbind, n-ar fi fost nimic rău în faptul că Eminescu ar fi tradus din opera lui Pușkin. Ba, dimpotrivă. Numai că realitatea nu confirmă nimic din toată această... poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
social dat". În ceea ce privește abordarea chestiunilor de Economie politică, Eminescu, ne asigură Mihai Cimpoi, "eminescianizează și în acest domeniu, luând din tratate tot ce "îi convine", adică "tot ce e sănătos ca idee", conform orientărilor sale doctrinare și imperative în studiul sociologic al realităților românești". La rândul său, Religia, e considerată în sensul că "substratul religios al creației lui Eminescu nu se limitează doar la precreștinismul și creștinismul ei, ci este văzută într-o raportare specifică, de natură ontologică, la Divinitate". Cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
3. Educația extrașcolară 17 1.4. Constituirea unei științe despre copil "paidologia" 18 1.5. Secolul XX un "secol al copilului" 19 2. ASPIRAȚIA SPRE ȘTIINȚIFIZARE A PEDAGOGIEI 23 2.1. Pedagogia experimentală 23 2.2. Pedagogia socială și pedagogia sociologică 29 3. O SINTEZĂ A AUTORITARISMULUI ȘI LIBERALISMULUI ÎN EDUCAȚIE DISCIPLINA LIBERĂ 38 4. "EDUCAȚIA NOUĂ" O "REVOLUȚIE COPERNICIANĂ" ÎN PEDAGOGIE 41 4.1. Activitatea practică sursă a cunoașterii 42 4.2. Libertatea de manifestare a copilului condiție fundamentală a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
11.2. Aspirația spre sistem în gîndirea pedagogică 126 11.2.1. Pedagogia filosofică 127 11.2.1.1. Școala formativ-organicistă 127 11.2.1.2. Pedagogia culturii 133 11.2.1.3. Pedagogia personalitară 137 11.2.2. Pedagogia sociologică 139 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației 139 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ 145 11.2.3. Pedagogia psihologică și experimentală 151 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1. Pedagogia filosofică 127 11.2.1.1. Școala formativ-organicistă 127 11.2.1.2. Pedagogia culturii 133 11.2.1.3. Pedagogia personalitară 137 11.2.2. Pedagogia sociologică 139 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației 139 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ 145 11.2.3. Pedagogia psihologică și experimentală 151 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" 156 11.3. Elemente de politică școlară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare a relațiilor de întărire 215 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză 217 16. CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 225 16.1. Relația sistemului de învățămînt cu societatea 225 16.2. Psihosociologia grupurilor 230 16.3. O speranță parțial justificată "pedagogia instituțională" 235 17. ȘCOALA ȘI GÎNDIREA PEDAGOGICĂ DIN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și acum. Din reacția față de pedagogia filosofică a apărut pedagogia experimentală; din opoziția față de pedagogia individualistă, dar și din tendința de a pune la baza teoriei educației cunoașterea prin metode științifice a societății, s-a conturat pedagogia socială și pedagogia sociologică. 2.1. Pedagogia experimentală În secolul al XIX-lea științele îndeosebi științele naturii au cunoscut un ritm de dezvoltare cu totul neîntîlnit în epocile anterioare. Revoluția tehnică punea mereu noi probleme în fața științei, forțînd-o să-și intensifice investigațiile, să-și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
calculului matematic în investigațiile asupra fenomenului paideutic. Pe baza acestor prime cercetări s-a dezvoltat în perioada dintre cele două războaie o autentică pedagogie experimentală, preocupată să cerceteze fenomenul educației în toată complexitatea sa. 2.2. Pedagogia socială și pedagogia sociologică Cercetările întreprinse asupra societății de către A. Comte, G. Tarde, H. Spencer etc., încununate cu dobîndirea de către sociologie a "dreptului de cetate" în lumea științelor, au stimulat apariția unei reacții față de teoriile pedagogice individualiste, care considerau că educația trebuie să pornească
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1902, continuă să țină un curs de știința educației. Chiar atunci cînd cercetările sale în domeniul sociologiei au devenit dominante, Durkheim și-a menținut interesul pentru educație. Lui i se recunoaște marele merit de a fi dat, prin teoria sa sociologică, un puternic impuls dezvoltării sociologiei ca știință. Pe tărîm pedagogic s-a remarcat prin efortul de a asigura o analiză obiectivă a fenomenului paideutic și de a constitui o știință a educației întemeiată pe sociologie. Întrucît teoria lui Durkheim asupra
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pe tărîm pedagogic s-a remarcat prin efortul de a asigura o analiză obiectivă a fenomenului paideutic și de a constitui o știință a educației întemeiată pe sociologie. Întrucît teoria lui Durkheim asupra educației este o consecință a concepției sale sociologice, este necesară, mai întîi, o succintă prezentare a acesteia. Sociologul francez a urmărit, cu deosebită tenacitate, constituirea sociologiei ca știință autonomă, desprinsă de filosofie. Pentru aceasta, se impunea ca fenomenul social să poată fi cercetat așa cum sînt cercetate fenomenele lumii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
viitor, știința educației cercetează trecutul și prezentul. Aceeași preocupare veche de un secol îl urmărea, prin urmare, și pe Durkheim: să dea un temei științific disciplinei care avea ca obiect de cercetare educația. El considera că o investigație cu caracter sociologic era de natură să asigure cunoașterea genezei și funcționării fenomenelor educației, făcînd posibilă constituirea unei noi științe știința educației. De fapt, se avea în vedere cercetarea educației sub aspect macrostructural sistemele de educație, evoluția lor, legile care guvernează această evoluție
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fenomenului educației din trecut și prezent. De altfel, Durkheim însuși apreciază că, neputîndu-se aștepta constituirea științei educației, pedagogia ar trebui să adune cît mai multe fapte vizînd educația și să le interpreteze cu ajutorul unor metode științifice, respectiv, a unor metode sociologice. "Pedagogia" spunea el "depinde de sociologie mai mult ca de orice altă știință" (10, p. 63). După cum s-a arătat mai sus, în concepția lui Durkheim societatea modelează ființa umană după nevoile sale, prin educație. În fiecare om există considera
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de-al doilea elementul social cuprinde ideile, sentimentele etc. care exprimă grupul social. Scopul educației scrie Durkheim în Educație și sociologie este constituirea elementului social al ființei umane. Definiția pe care sociologul francez o dă educației este tipică pentru pedagogia sociologică. În concepția sa, educația este "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sînt coapte pentru viața socială. Ea are ca obiect să provoace și să dezvolte la copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și morale pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogice care, aspirînd spre un ideal, îl îndepărtau pe om după opinia sa de realitatea existentă și îl împiedicau să realizeze sarcinile societății în care trăia (16). Elaborîndu-și teoria asupra educației, Ém. Durkheim s-a păstrat în limitele unei abordări sociologice a problemelor. Procedînd astfel, el era consecvent cu teoria sa, potrivit căreia toate științele sociale, inclusiv pedagogia, sînt reduse la simple ramuri ale sociologiei. Nereușind să cuprindă în teoria lui sociologică legile obiective ale dezvoltării societății, Durkheim n-a putuit
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ém. Durkheim s-a păstrat în limitele unei abordări sociologice a problemelor. Procedînd astfel, el era consecvent cu teoria sa, potrivit căreia toate științele sociale, inclusiv pedagogia, sînt reduse la simple ramuri ale sociologiei. Nereușind să cuprindă în teoria lui sociologică legile obiective ale dezvoltării societății, Durkheim n-a putuit oferi nici baza metodologică pentru constituirea celorlalte științe sociale deci și a pedagogiei. Rămîne totuși valoroasă intenția de a da pedagogiei o fundamentare științifică printr-o mai amplă și profundă cercetare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educația avea un caracter preponderent eteronom. Din cele relatate cu privire la Natorp, Durkheim și Kerschensteiner rezultă că, deși toți acordau factorului social prioritate în domeniul educației, numai unul dintre ei teoreticianul francez și-a întemeiat ideile pedagogice pe o minuțioasă analiză sociologică. Astfel încît dacă toți sînt prin interpretarea pe care o dau fenomenului educației exponenți ai pedagogiei sociale, Durkheim elaborează premisele unei pedagogii sociologice. 3 O SINTEZĂ A AUTORITARISMULUI ȘI LIBERALISMULUI ÎN EDUCAȚIE DISCIPLINA LIBERĂ Autorul acestei sinteze a fost FR.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
domeniul educației, numai unul dintre ei teoreticianul francez și-a întemeiat ideile pedagogice pe o minuțioasă analiză sociologică. Astfel încît dacă toți sînt prin interpretarea pe care o dau fenomenului educației exponenți ai pedagogiei sociale, Durkheim elaborează premisele unei pedagogii sociologice. 3 O SINTEZĂ A AUTORITARISMULUI ȘI LIBERALISMULUI ÎN EDUCAȚIE DISCIPLINA LIBERĂ Autorul acestei sinteze a fost FR. W. FOERSTER (1869-1966). Profesor la Universitățile din Zürich, Viena, München, retras după 1940, în S.U.A., Forester s-a bucurat, în primele decenii ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întrebuințarea ce li se dă, cea de-a doua face din educație un proces forțat, care duce la subordonarea libertății individului față de societate. Din punctul de vedere al lui J. Dewey, procesul educativ are două aspecte: unul psihologic și altul sociologic. Deși ține să precizeze că nici unul dintre acestea nu poate fi subordonat celuilalt, Dewey apreciază totuși ca fundamental aspectul psihologic: "Instinctele și capacitățile proprii ale copilului furnizează materialul și determină punctele de plecare ale întregii educații. Dacă efortul educatorului nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
căruia se învîrtesc mijloacele de educație (4, p. 103). Educatorului nu-i rămîne decît să se sprijine pe "instinctele rudimentare" ale naturii umane. După ce a insistat atît de mult asupra aspectului psihologic, pedagogul american se întoarce spre celălalt aspect cel sociologic. În procesul educației considera el este necesară cunoașterea mediului social în care trăiește copilul, pentru ca instinctele și tendințele sale să fie raportate la condițiile acestuia. Numai dintr-o astfel de raportare rezultă semnificația instinctelor umane. Astfel, spre exemplu, numai prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interne, J. Dewey consideră că dezvoltarea este imposibilă dacă nu se creează un mediu educativ care să permită potențelor și intereselor valoroase să se manifeste. Prin corelarea condițiilor externe cu cele interne, Dewey credea că a depășit opoziția dintre concepția sociologică și cea psihologică a educației. În realitate, pedagogul american n-a trecut dincolo de aceste tendințe, ci le-a păstrat pe amîndouă, punînd accentul cînd pe aspectul psihologic, cînd pe cel sociologic. Această caracteristică a pedagogiei deweyiste va deveni mai evidentă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interne, Dewey credea că a depășit opoziția dintre concepția sociologică și cea psihologică a educației. În realitate, pedagogul american n-a trecut dincolo de aceste tendințe, ci le-a păstrat pe amîndouă, punînd accentul cînd pe aspectul psihologic, cînd pe cel sociologic. Această caracteristică a pedagogiei deweyiste va deveni mai evidentă pe măsură ce vom înainta în cunoașterea aspectelor sale esențiale. Cred că un bun punct de pornire pentru explicarea acestei concepții îl constituie teoria sa asupra imaturității copilului. Vechea pedagogie, spunea Dewey, privea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]