6,992 matches
-
Unitatea de soluții culturale specifice celor două direcții nu excludea "deosebiri adânci de mentalitate, de mod de înțelegere sau de mod de punere și, în special, de trăire a problemelor, precum și de responsabilitate personală în fața acestora, într-un cuvânt de spiritualitate, deosebiri destul de adânci spre a nu justifica, în nici un caz, confuzia"2. Dacă în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale a "Gândirii", printr-unul din reprezentanții săi, Simion Mehedinți, în textul de față
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
planului Său privind destinul veșnic al omului. Tradiția ortodoxă nu a operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se datorează faptului că acest formalism îi este congenital, ci pentru că, prin însăși natura ei, cadru de cea mai subtilă și puternică spiritualitate, ea e condiționată de existența unei bogate vieți intelectuale. Din păcate, în Biserica Ortodoxă Română această viață intelectuală nu mai există, probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1992. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Craiova, Editura Omniscop, 1993. Stăniloae, Dumitru, Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea, București, EIBMBOR, 1993. Stăniloae, Dumitru, Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Antologie, studiu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 2008. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române, 1991. Vulcănescu, Mircea, Logos și Eros, București, Editura Paideia, 1991. Vulcănescu, Mircea, Ultimul cuvânt, București, Editura Humanitas, 1992. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, 3 vol., București, Editura Eminescu, 1996. Vulcănescu, Mircea, Posibilitățile filosofiei creștine, București, Editura Anastasia, 1996. Vulcănescu, Mircea, De la Criterion la Nae Ionescu, București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teamă ne e însă că toată această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei românești de după război, catolică după metode, protestantă după spiritualitate". 21 Sinodul în gravă încăurcătură, nesemnat, în "Cuvântul", an V, nr. 1371, 14 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă a doua oară, dând hotărârea de la 8 februarie. Căci pastorala fiind
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oră", 24 februarie 1929), luminează confraternitatea lirică dintre cei doi mari poeți: "D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fragmente din acești ultimi nouă ani îl obligă să cunoască principiul poeziei ca o spiritualitate a vizualității: "Geometria înaltă și sfîntă"". Condiția, extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus: "Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau de toată muzica. E mai bogată, într-un fel, și mai săracă, într-altul, decît amîndouă. Dar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Al. Rosetti își exprimă nedumerirea la reacțiile de adversitate la noul umanism matematic înălțat la modul lirei, întrebînd: De ce artistul și omul arid nu pot conlocui în fiecare din noi, fără să se combată? Theodor Codreanu, în Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă (Curtea Veche, 2011), consideră Joc secund în întregul ei "un extraordinar poem de dragoste, singurul la înălțimea lui Eminescu, în literatura românească și universală. Oare nu aceasta este chiar enigma ultimă a ermetismului său canonic? De împărtășit intuiția
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu acces prioritar și generos la literatura universală, sporindu-i interesul estetic dar și preocuparea pentru semantica spirituală și universul moral. În esență, pentru marile probleme ale omului și ale universului. Literatura a fost și este un excelent vehicul pentru spiritualitatea religioasă, spiritualitate promovată, în general, implicit, fără un accent special, fiind astfel benefică pentru ambele. Sub mantia umanismului creștin, a puternicei sale tradiții, frumosul e poarta inspirată prin care comunicăm cu Dumnezeu, e liantul, limbaj privilegiat prin care imanența și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prioritar și generos la literatura universală, sporindu-i interesul estetic dar și preocuparea pentru semantica spirituală și universul moral. În esență, pentru marile probleme ale omului și ale universului. Literatura a fost și este un excelent vehicul pentru spiritualitatea religioasă, spiritualitate promovată, în general, implicit, fără un accent special, fiind astfel benefică pentru ambele. Sub mantia umanismului creștin, a puternicei sale tradiții, frumosul e poarta inspirată prin care comunicăm cu Dumnezeu, e liantul, limbaj privilegiat prin care imanența și transcendența pot
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Macedonele, puternicul poem Conrad inventează un spațiu liric în care natura este magică și pasiunile ating forme de delir. Eminescu va duce lirica română, prin cultură și imaginație, spre nord, spre miturile borealice. Cu mai puțin talent și cu o spiritualitate redusă, Bolintineanu îl precede în ambiția de a depăși granițele inspirației locale, dar într-o direcție contrară" (E.S.). Modelele la care se raportează autorul poemei O fată tînără pe patul morții sînt romanticii la modă în epocă, mai ales cei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
al Academiei Române. După o viață închinată școlii și științei românești, acad.prof.univ.dr.doc. Dumitru I. Mangeron a trecut în neființă la 26 februarie 1991 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. MIHAIL, PAUL (1905-1994) ISTORIC Promotor al culturii și spiritualității românești, Paul Mihail a fost un venerabil preot, dar și un mare cercetător-istoric și bibliograf. Considerată în ansamblu, opera lui contribuie la cunoașterea mai îndeaproape a sufletului poporului român din Basarabia. El și-a consacrat întreaga activitate și, în fond
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
preotului Paul Mihail este lucrarea Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812- 1830), precedate de Bibliografia tipăriturilor românești în Basarabia (1933), distinsă de Academia Română cu premiul „Eudoxiu Hurmuzachi”. Ultimul volum publicat de Paul Mihail se intitulează: Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia (1993), care cuprinde studii tipărite între 1940- 1944 și care se referă toate la Basarabia, la oamenii și trecutul ei. Cartea în întregul ei este și o mărturie a preocupărilor multilaterale de cercetător și iubitor al cărții
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
C. Dimitriu, Zoe Caraman, Maria Briese, Leon Balif, Maria Franche, Gh. Tudoranu, N. Balan, A. Rudeanu, I. Nicolau și alții. Modele umane, personalități de elită, profesorii Facultății de Medicină din Iași au reprezentat strălucite repere de erudiție, deontologie medicală și spiritualitate, iar influența lor a fost considerabilă, prestanța medicinii ieșene atingând culmea gloriei. În timpul refugiului, studenta Elena Zubatăi ajunge cu spitalul de campanie la Târgoviște, București, apoi în Oltenia. Revenită la Iași, după absolvirea facultății, dr. Elena Zubatăi este numită, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
aici, "țara", i.e., "cerul" "stă întemnițata"107. Geografia, în ciuda datelor istorice invocate (Alexandru, Porus), nu este una reală, ci una imaginara - si figurează spațiul memoriei, "nadir[ul] latent" ("Din ceas dedus"), fondul nostru de existență. Este spațiul "eului fundamental", pură spiritualitate (natură cogitală), sursa, fără locație precisă, plasată doar în timp, în trecut și, de aceea, uitată și refuzată ("declinatul anotimp") a acestei mișcări centrifuge de creație ("cerul sieși centrat"), asemenea "iradierii" poești. Este o realitate virtuală ce se actualizează continuu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
i-au urmat - Baudelaire, Mallarmé, Rimbaud, Valéry. De aici, si prosopopeea prin care Barbu invită interlocutorul sau imaginar să rupă "lanțurile", care îl mai leagă de o metodă poetica, devenită, între timp, desueta: Știe-te, singur Ochi, prin toată această spiritualitate a vederii, prin tot gândul cufundat și geometric la care te-am strigat!57. (italice în original) Printr-un fel de grație acordată lui de natură - prin percepția individuală detașata a vietii - "spiritualitate a vederii"58, poetul percepe o realitate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Știe-te, singur Ochi, prin toată această spiritualitate a vederii, prin tot gândul cufundat și geometric la care te-am strigat!57. (italice în original) Printr-un fel de grație acordată lui de natură - prin percepția individuală detașata a vietii - "spiritualitate a vederii"58, poetul percepe o realitate sensibilă și unică, în continuă schimbare, i.e., durata, depășind percepția generica a oamenilor. Actul plăsmuirii unește această durată originară, cu dimensiunea temporală proprie creatorului. Acesta se străduiește să adapteze mijlocele de expresie de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
oricărui act de creație autentic, rămâne pentru Ion Barbu, principiul socratic - "Știe-te!" - "Gnothi seauton" (Cunoaște-te pe tine însuți), menționat de Platon în Charmides 64. Principiul transcendent la care autorul participa astfel - creația continuă - este identificat de Bergson drept spiritualitate 65, ori divinitate - iar de Barbu drept "Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume" - , de unde iradiază "clăile de fire ștăngi"66 ("Grup"). Pentru a atinge acea "plénitude du grand songe" [plenitudinea marelui vis]67, de care Arthur Rimbaud vorbea în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tăiat spre lume" - , de unde iradiază "clăile de fire ștăngi"66 ("Grup"). Pentru a atinge acea "plénitude du grand songe" [plenitudinea marelui vis]67, de care Arthur Rimbaud vorbea în Scrisorile vizionarului [Lettres du Voyant] (1871) sau, cum spune, Ion Barbu, "spiritualitate a vederii", mintea poetului trebuie să se detașeze de ceea ce ea însăși construiește. Subiectul, care se exprimă în opera, nu este individul, ci, spiritul, care lucrează pentru a se cunoaște, în ceea ce are universal și necesar. Este, în fapt, o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
calitativ care se chema Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
35, 208 Simion, Eugen, 11, 198, 208 soare, 39, 41, 90 spațiu, 12, 23, 27, 44, 56, 67, 82, 139, 149 spirit, 13, 48, 51, 76, 80, 82, 91, 100, 101, 102, 121, 129, 139, 144, 147, 169, 174, 192 spiritualitate, 63, 137, 140, 145 subiect, 44, 69, 105, 147, 151 subiectivitate, 134 suflet, 29, 36, 68, 98, 106, 119, 139, 141, 171 Ț tensiune, 43 text, 17, 35, 75, 78, 89, 109, 160, 164, 176, 194 Thibaudet, Albert, 57, 172
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proza, 1984, p. 214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia la volumul Laudă somnului (1929), Ion Barbu îi recunoaște poetului ardelean capacitatea de a identifica "principiul poetic drept o spiritualitate a vizualității: Geometrie înaltă și sfântă". (Versuri și proza, 1984, p. 171) Sensul exact al expresiei îl găsim în Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Œuvres, 1970, p. 675: "Mais, și 1'on entend par spiritualité une marche en avânt
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sistematică pentru fericire nu poate decât să-i facă existența problematică și nesatisfăcătoare - acesta este destinul individului socialmente independent care, fără un suport colectiv și religios, înfruntă singur și neînarmat încercările vieții"22. O soluție pare să fie apelul la spiritualitate, dar este, de fapt, o deschidere către eficiența magiei după următoarea gândire: ceea ce mi se întâmplă în exterior reflectă ceea ce este în interior, prin urmare, dacă vreau să fiu fericit, trebuie să realizez armonia interioară, de unde apelul la spiritualități de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la spiritualitate, dar este, de fapt, o deschidere către eficiența magiei după următoarea gândire: ceea ce mi se întâmplă în exterior reflectă ceea ce este în interior, prin urmare, dacă vreau să fiu fericit, trebuie să realizez armonia interioară, de unde apelul la spiritualități de tot felul, exotice sau recuperatorii, revendicate de la tradiții precreștine 23. Hiperconsumatorul contemporan sare direct la concluzii, le ia de-a gata, crezând că le poate folosi fără drumul către ele. Decepția este inevitabilă pentru că omul nu-și este suficient
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]