6,333 matches
-
dintre două lumi complet diferite ale creativității, ilustrând conflictul ireductibil între atitudinea artistă și societate. Suntem aici pe muchia dintre o logică democratică și una a elitelor, într-un punct în care cel două par încă indistincte; sau mai bine spus, într-un punct în care cele două - din confuzie, din insuficientă raționalizare sau pur și simplu din entuziasmul specific unei culturi emergente - își împart încă aceleași spații. În cele din urmă, ceea ce se vede aici e coabitarea celor două moduri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această operă curioasă și dificil de clasat. Dacă ne uităm la modurile de utilizare de-a lungul secolului al XIX-lea, vom vedea că Lepturariul nu se lasă ușor înscris într-o clasă alături de alte texte similare. Sau, mai bine spus, nu ilustrează o singură clasă, ci mai multe - mai exact trei. În primul rând, a fost folosit ca un studiu de istorie literară. În prefața sintezei sale din 1888, Alexandru Philippide îl tratează ca o sursă de informații biografice, îndeosebi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
grupate astfel aproape că te silesc să le recunoști unitatea și repetitivitatea, să selectezi mănunchiul de trăsături distinctive, să marchezi diferența față de celelalte serii de texte - și, în cele din urmă, să reconstruiești din particularități materiale figura unui "scriitor". Altfel spus, opera se întoarce asupra autorului ei ca să îl definească. Spre deosebire de raportul determinist între biografie și operă cu care ne-am obișnuit în secolul XX, Lepturariul nu induce efecte explicative de clarificare a textelor prin viața scriitorului (Pumnul e prea inconsecvent
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răului, a crimelor și violenței exercitate de statul comunist asupra propriilor cetățeni. Cu alte cuvinte, crima cea mare, cea care le-a făcut posibile pe toate celelalte, a fost introducerea în Codul Penal a delictelor în materie politică sau, altfel spus, legea însăși era criminală 2. După 1945 comuniștii au modificat într-o așa manieră legile, încât n-au mai avut nevoie de procuror, avocat, judecător: de facto erau suficiente doar denunțurile și instituția care le administra: poliția politică, Securitatea 3
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să culeg niște hârtii și mă executau. Dar am avut tăria în detenția comunistă, trebuia să ai tăria să tai timpul pe care l-ai trăit înainte și să accepți timpul pe care-l trăiești, că altfel... C. I.: Altfel spus, să trăiești în prezent, să-ți tai simbolic toate legăturile cu părinți, familie, soție, cu întreg trecutul, pentru a putea să supraviețuiești. S. Ț.: Trebuie să ai o tărie inimaginabilă ca să tai orice legătură: părinți, soție, copii și așa mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un țăran din sat, oleacă mai răsărit, care măcar știa să scrie, iar acela venea la tata și zicea: "conu' Ștefănică, eu nu pot să..., matale ești acolo la primărie, rămâi, conduci, eu numai semnez că-s primar!" C.I.: Altfel spus, tatăl dumneavoastră, indiferent de rotația politică la putere, rămânea primar de facto pentru că el cunoștea toate treburile primăriei și era și educat. A avut și el studii la Paris? R.R.: Da, a avut studii. Mi-a zis vărul meu "măi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poet, plângea și răzăluia cu lingura în butoiul în care fusese ciorba pentru deținuți, adusă pe câmpul pe care lucram noi. Iertați-mă că vă spun lucruri din acestea, sunt prea amare... C.I.: Eu cred că tocmai aceste lucruri trebuie spuse. Aceste lucruri trebuie denunțate public. D.V.: Trebuie spuse dar mă doare inima când mi-aduc aminte de ele. C.I.: Cine era marea personalitate? Vasile Voiculescu? Sandu Tudor? Radu Gyr? Nichifor Crainic? D.V.: Era Nichifor Crainic 8. C.I.: Știu că Nichifor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
clipă de pierdut, dând de înțeles vizitatorului că prezența sa este deranjantă. Dar cea mai la îndemână și uzuală modalitate de a scăpa de un oaspete inoportun este invocarea oboselii sau a unei suferințe. Ținuta neglijentă și câteva văicăreli bine spuse au efecte sigure în îndepărtarea musafirului. Am cunoscut o familie care avea o puzderie de prieteni pe care îi vizita la rând, săptămânal sau la două săptămâni, după informațiile pe care le culegea, astfel ca vizita lor să fie cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
31 ianuarie 1572 întărește presupunerile istoricilor în ce privește vechimea actului cultural în zonă. Vânzarea unei ocine din ținutul Vasluiului și deplasarea aici a beneficiarilor zapisului în vremuri la care ne-am referit, căci acesta este actul de la 1572, dau consistență celor spuse. Pașii făcuți de spătarul Milescu, originar din părțile Vasluiului, de Dimitrie Cantemir, viteazul domn al Moldovei, cu o cultură cuprinzătoare, își au începutul de la școala locală, așa cum putea fi ea în faza aceea „Școala începătoare" existentă la Vaslui, dar și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doi ani, cu țelul declarat de a stimula interesul generațiilor tinere pentru muzica de cameră. Și, cum se întâmplă adesea în Occident, prețul biletelor pentru elevi și studenți a fost unul pur simbolic. Festivalul Sine Nomine 2007 a fost, altfel spus, o încântare... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » TOLERANȚA CA VIRTUTE BOBI După-amiezile de vară în București pot fi câteodată adevărate curve. Te sufocă. Și banca din fața blocului poate deveni locul salvării, cu condiția să aștepți până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ar fi presa..." 1. Citatul de mai sus reprezintă pasajul de început al "Decretului asupra mijloacelor de comunicare socială" (adoptat în cadrul Conciliului Vatican II) și surprinde concepția Bisericii Catolice și importanța acordată de aceasta mass-mediei, ca invenție a modernității (altfel spus, documentul menționat reprezintă "esența" evoluției viziunii Sfântului Scaun asupra rolului și locului mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii și al societății). Cercetarea istorică nu poate epuiza un subiect, nu poate spune totul despre el; mereu există surse neconsultate și lăsate în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dragostei de Dorat 252. Dar interesul dat de povestirea lui Bastide este că ne prezintă catalogul perfect al acestei căsuțe perfecte. Toată surpriza este în surpriza făcută privirii. Aș aminti aici că în germană pentru clipă se spune Augenblick, altfel spus, clipa este momentul fugitiv al unei priviri, luată din scurt, într-un scurt-circuit temporal și cauzal. Căsuța are o arhitectură făcută să evite privirea celuilalt. Ea permite îndepărtarea de societate (chiar servitorii sunt puțini, când nu sunt concediați). Este un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pericardice realizează o compartimentare a cavității pericardice în sinusuri și recesuri, repere de mare importanță în chirurgia cardiacă și toracică. Sinusul oblic al pericardului (fundul de sac al lui Haller) [3, 6] delimitat de ramurile T-ului sau, mai bine spus, se află în concavitatea J-ului culcat determinat de reflexia pericardului. Sinusul este mărginit superior de porțiunea orizontală a T-ului, situată între cele două vene pulmonare superioare dreaptă și stângă, care îl separă de sinusul transvers. Lateral, pe stânga
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Influența economică se transferă și pe plan politic și cultural, centrul având controlul asupra capitalurilor, tehnologiei și cunoașterii necesare dezvoltării periferiei. Țările sărace sunt dependente, în politicile de dezvoltare, de atitudinea pe care statele bogate o au față de ele. Altfel spus, teoria dependenței încearcă să explice diferențele de dezvoltare a statelor prin prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste a discuției despre dependență este clară contribuția perspectivei leniniste. Teoreticieni precum Andre Gunder Frank au subliniat dimensiunea istorică a exploatării
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
în arena publică. în lumea academică românească, dogma națiunii și a existenței sale istorice, dublată de ortodoxia marxistă, a fost o metodă prin care cei care au folosit-o au căutat a produce cunoaștere în paradigma marxismului/stalinismului național. Altfel spus, ontologia etnică a devenit metodă de lucru a epistemologiei naționale, sub auspiciile puterii. în acest caz, trimiterea la teoria lui Michel Foucault despre putere și discurs este inevitabilă. Folosind un principiu de bază al dialecticii marxiste, unitatea și opoziția/lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cronica lui Grigore Ureche, atribuie lui Alexandru cel Bun o mare operă de organizare politică și ecleziastică”. Cele trei exemple au avut ca scop acela de a sugera că semnificația istoriei și trecutului au fost echivalate între ele, mai concis spus, obiectul a fost asimilat disciplinei și viceversa. Examinarea multora dintre conținuturi duce la senzația de interșanjabilitate între cele două categorii, fără a deturna demersul disciplinar (deși, uneori, și o analiză în acest sens ar fi salutară). O minimă rigoare reclamă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-ți fie rușine obrazului». Atunci m’am Îndârjit și i-am spus că nu plec până nu-l scot afară pe cel viu. «Ca să poți pleca mai repede Îți dau voie să-l scoți, dar să-l scoți tu șa spus neamțulț. În acel timp el s’a depărtat de groapă cu Încă 3 soldați germani care veniseră la noi și care asistaseră la discuție. Am convenit cu tinerii evrei șcă trebuie să-l salvămț și am plătit la doi țigani
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
rezolvarea. E foarte frumos! A.V. Crezi că în cântatul lui Vlad Iftinca, acum, după ani buni de când nu mai lucrezi cu el, există reminiscențe sau chiar influențe vădite ale stilului tău? A.B. Stilul meu asta e, poate, exagerat spus; cred că este, mai degrabă, influența unui anumit mod de a intra în relație cu instrumentul, cu muzica. Eu simt acest lucru în cântatul lui, iar el îl recunoaște. Mai e ceva care contează, în urma căruia îți dai seama în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu viziunea autorului de imagini înrămate. Nu am intenționat ilustrarea, ci însoțirea cu muzică a ritmurilor, tăcerilor, expresiilor vizuale. Mai ales, stimularea celui ce privește ecranul să urmărească "la fața locului", în tăcerea propice meditației și desfătării ochiului, fiecare poveste "spusă" cu penelul. Succesiunea imaginilor augmentate muzical a fost urmată de confesiunile lui Liviu Suhar. Lumea sa a început în tulburătoarea Bucovină, la Iacobeni. Este luminată de formele, culorile și simplitatea lucrărilor tradiționale de folosință și de podoabă, ascultă "Vocile artei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
simt acum are și o finalitate. Aventura continuă, dar eu nu o mai pot continua... Pentru că există etape în care luciditatea trebuie să aibă o pondere importantă. Mă joc și acum, dar joaca are o tristețe... A.V. E frumos spus, dar credeți că afirmațiile acestea atât de tranșante sunt pe deplin adevărate? "Nu mai pot continua aventura"... Nu se știe ce veți face mâine. A.V. Mie nu-mi place chipul meu oglindit în apă. Când mă uit în oglindă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
deranjează lucrurile astea, nu mi se par incongruente cu genul "operă", dacă servesc o idee care trebuie să reiasă. A.V. Se acceptă în România astfel de idei? R.D. De ce nu? A.V. De ce să nu se accepte, mai bine spus. R.D. De ce să nu se accepte? Așa este. A.V. Ispita cea mare este să pot sta aici măcar o oră în plus, și să vă întreb, sau să vă las să povestiți, poate chiar vă descoperiți calități pentru un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și eu), am discutat cu publicul, am făcut conversație cu ambasadori și scriitori, cu profesori universitari și cu intelectuali pentru care România e o țintă culturală. A fost mult? A fost puțin? Una peste alta, a fost bine. Astea fiind spuse, să trec la Portocalia, țara de care m-am îndrăgostit fulgerător și pe viață. Luați ce ghid turistic vă e la îndemână, intrați pe net, faceți-vă câte concedii biruiți la Sintra, Cascais, Estoril, Porto, Coimbra, Santarem. O să-mi dați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
niciodată, iar partidul Celorlalți a greșit și greșește mereu. Noi suntem cinstiți, deștepți și nedreptățiți, iar Ceilalți sunt corupți, proști și dictatoriali. De aici pleacă discuțiile și aici se și termină. Iată și câteva mostre de polemică - sau, mai corect spus, de monologuri paralele: 1) Dacă Noi suntem în opoziție, atunci guvernarea Celorlalți e cea mai dezastruoasă pe care a avut-o țara de la Ceaușescu încoace, ba chiar și mai rău. Dacă Noi suntem la guvernare, țara are cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
transmite, dar nu interacționează direct, nuțl privește pe cel care îi transmite mesajul. Regizorii spectacolului, Florin Piersic jr. și Dorina Chiriac, au mizat pe un joc al actorilor brechtian, de distanțare în implicare, pe o dețrelaționare în interiorul relației. Mai simplu spus, fiecare actor e pion principal în relația scenică sau ar putea să fie, dar e și în afara ei atât timp cât nu se uită la cel cu care vorbește. Se joacă în același timp cu și fără partenerul de pe scaunul alăturat, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ținem la ele că nu sunt mai proaste ca ale americanilor sau ale altora. Ei bine, în ultimile două trei minute vreau să mă opresc neapărat asupra a ceea ce reprezintă partea vizibilă a acestei expoziții, a acestei manifestări, mai corect spus. Mă bucur din suflet că ați putut avea ocazia,voi cei mici, să vedeți lucruri pe care altădată oamenii le foloseau la acest an nou, de ce fetele incercau să-și afle ursitul în această seara. De ce, fiindcă același lucru se
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]