7,229 matches
-
ajunge la revelația misterului existențial este totodată și piedica definitivă. Pe cât de revelatoare, ea este tot pe atât de izolatoare. Marele Anonim îi oferă omului posibilitatea de a depăși imediatul prin întruchipări stilistice, iar, pe de altă parte, aceleași cadre stilistice se opun acestei posibilități. Lucian Blaga vede în această antinomie sau întretăiere de finalități contradictorii o ordine metafizică ingenioasă, prin care omul este condamnat la un destin creator pe care nu-l poate depăși. Cum s-a spus, " Omul este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
volum al acesteia 225. În această reluare a problemei metaforicului, observă Sergiu Al-George226, Blaga privează metafora tocmai de aspectul esențial al dialecticii sale paradoxale: ea apare doar în funcția sa revelatoare în raport cu misterul, funcția de ocultare fiind preluată de matricea stilistică. Cu toate acestea, continuă indianistul român 227, viziunea teoretică rămâne profundă. Metaforicul este în continuare asociat cu simbolicul, simbolul fiind o simplă modalitate a metaforei. În al doilea rând, importanța metaforei este redimensionată: aceasta nu mai e o problemă de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Aristotel, aflându-și apogeul în filosofia lui Hegel 284. Nu aceeași este și opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin contrast, el privește metafizica drept "viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrici stilistice"285. Obiectivitatea și valabilitatea universală nu sunt, pentru el, criterii ale metafizicii. Metafizica nu poate fi mai mult decât o construcție istorică, cu conotații locale și personale. Ea este "doar una din modalitățile prin care se exprimă acea aspirație de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ajungă la o cunoaștere pozitivă și absolut adecvată..."291. În al doilea rând, teoria cunoașterii a lui Kant este limitată, deoarece, în afara categoriilor cunoștinței prin care se organizează datele simțurilor, există "o garnitură de categorii mai adânci, mai secrete", "categoriile stilistice"292, care sunt expresia stilului cultural și care își pun amprenta puternic asupra cunoașterii și științei, cum va arăta Blaga 293. În al treilea rând, a limita cunoașterea la orizontul faptelor, al experienței, al concretului, pe scurt al fenomenului, este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
după cum arată Blaga în Cunoașterea luciferică. Încă un aspect face ca această distincție să fie definitivă: cunoașterea de tip I se limitează la aplicarea categoriilor la datele lumii concrete, pe când cunoașterea de tip II presupune intervenția în plus a factorilor stilistici, care îi conferă un caracter istoric și contextual. Prin aceasta, ea depășește limitele conceptului de cunoaștere obiectivă, intrând mai curând în zona creației. Operând cu un concept restrâns al cunoașterii, Kant nu a putut să vadă funcția de revelare de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor decât depășind puterile intelectului obișnuit 406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii antinomice blagiene la fondul cultural autohton ar putea să fie primită negativ, ca o formă de închidere. Cu toate acestea, demersul își are îndreptățirea sa. Blaga însuși a teoretizat ideea "matricii stilistice", susținând că orice creație culturală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii antinomice blagiene la fondul cultural autohton ar putea să fie primită negativ, ca o formă de închidere. Cu toate acestea, demersul își are îndreptățirea sa. Blaga însuși a teoretizat ideea "matricii stilistice", susținând că orice creație culturală poartă amprenta unor factori ascunși, ce dau configurație culturii unui anumit spațiu. Iată că suntem în situația de a interpreta propria lui creație în lumina acestei idei. Unul dintre cei care au interpretat pe Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în spațiul românesc, în acord cu matricea stilistică de aici, lucru recunoscut de Blaga însuși: nu mai e vorba aici de lupta dintre cele două principii, ci de înfrățirea și conlucrarea lor437. Blaga comentează în acest sens legendele românești, observând că Dumnezeu și Dracul, Fârtate și Nefârtate, deși
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizic al Marelui Anonim, contradictoriu în natura sa. Judecând aceste puncte de vedere, luând în calcul argumentele și contra-argumentele, nu cred că se poate trage o concluzie unilaterală cu privire la sursele gândirii antinomice blagiene. Dacă este să credem în teoria determinării stilistice, atunci sursa fondului cultural autohton trece în față. Putem gândi, apoi, că această predispoziție moștenită pe cale stilistică a fost alimentată prin diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate într-o formă originală. Este un scenariu posibil. Însă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
213 Ibidem, p. 459. 214 "Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este desigur o existență tragică, dar în univers ei îi revine semnificația unei demnități fără seamăn. (...) în acest mod de a crea într-un câmp stilistic, fără vreo putință de a evada din relativitate, consistă rostul omului" (Lucian Blaga, " Ființa istorică", în op. cit., p. 495). 215 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 231-232. 216 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în op. cit, p. 352. 217 Simion
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990, p. 284. 724 Angela Botez, "Lucian Blaga filosof al cunoașterii și al matricilor stilistice", în Revista de filosofie, nr. 5-6, 1999, p. 258. 725 Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 3, Editura Tehnică, București, 1997, p. 84. 726 Cf. Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, p. 114. 727 Cf. Abraham Pais, Niels Bohr. Omul și epoca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Vechimea în învățământ:18 ani din care în unitatea noastră 18 ani Poziția pe post: titular Funcția: profesor LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, membru C.A.- 2 ani Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: * doctorat cu tema “ Structuri stilistice ale antinomiei în opera eminesciana” · publicații în specialitate (cărți). * traducător-articole patru cărți traduse (H. Balzac, G. de Maupassant, L. Lavelle, G. Levi); * critic și istoric literar 20 articole de critică literară, trei volume de ediții critici (M.Eminescu, I. Barbu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
petrecea în jurul fugarului ar fi putut, pe bună dreptate, trece drept o performanță rarisimă de conviețuire, în măsura în care cei dăruiți cu parteneri ofereau o formă limitată de participare și celor lipsiți. Greu de precizat natura fragilei limite: bun simț? respect? perfecțiune stilistică în transmiterea darului din dar? efuziune colectivă de recunoștință capabilă să înece aleatul individual al datului? principialitate de comunism carnal eclipsând diferențe de clasă capitaliste? zonă de ecuatorială acalmie metafizică în vastitatea intimidantă a luptei? Remarcabilă era în special absența
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
terminologiei românești, consolidată prin cercetări de referință: Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Ion Gheție (coord.); Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română-veche (1421-1760), coord. Gheorghe Chivu (1992); Limba română- de la primele texte până la sfârșitul secolului al VIII-lea. Variantele stilistice (2000), Gheorghe Chivu etc. În prezent, Academia Română a rezervat un spațiu amplu terminologiilor, în Tratatul istoriei limbii române, Gheorghe Chivu (coord.). În 1962 apare studiul lui N.A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești. Sunt elaborate lucrări de terminografie (Lexiconul tehnic român
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
numeroși factori de natură culturală (aparținând culturii și civilizației greco-latine, arabe, culturii și civilizației franceze și, mai recent, culturii engleze) ,filologică (filologie clasică, limbi moderne, uneori diferite genealogic și tipologic), lexico-semantică, științifică etc. Servește întotdeauna un limbaj neutru sub aspect stilistic și respectă principala caracteristică a lexicului specializat, precizia, spre deosebire de trăsătura deschis a metaforei lexicale. Dacă sub aspect denotativ, metafora specializată este un termen univoc, din perspectiva demersului euristic nu orice termen poate fi considerat o metaforă: med. incizie s.f. (fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
von Humboldt), limba naturală. III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice Pornind de la analiza câtorva tipare de echivalență, putem identifica în "unitățile" metaforei jurnalistice, un limbaj al "informației" care însumează valori conceptuale, persuasive, fatice, stilistice etc. printr-un amestec propriu de registre stilistice, în măsură să deosebească metafora jurnalistică de metafora terapeutică, poetică și mai ales, de metafora conceptuală/ terminologică utilizată în limbajele specializate. În contextul larg al strategiilor și al mijloacelor lingvistice de comunicare, metafora jurnalistică accentuează tendința de a asigura dinamica
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lingvistică în sfera gândirii se produce în majoritatea disciplinelor informaționale. Abordarea cognitivă pune în evidență trăsătura fundamentală a metaforizării: raportul dintre competența de conceptualizare și eficiența la nivelul sistemului de comunicare. Recursul jurnalistului la metaforă are rațiuni psihologice, lingvistice, metodologice, stilistice are motivații profunde în teoria informației etc. Utilizarea metaforelor jurnalistice este determinată de "evenimentul" care ancorează cititorul în realitatea cotidiană. În dinamica descoperirilor științifice, a activităților în premieră mondială, a scandalurilor de corupție, a informațiilor venite dinspre lumea mondenă etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
În acest punct, denominația din compusele savante se deosebește de categoria metaforelor existente în compusele lexicale, unde conotația nu satisface separat cele două elemente asociate: ro. Barbăneagră, ro. Fruntelată au devenit nume de familie; ro. coate-goale, ro. mațe-fripte au valori stilistice. Și efectele sunt diferite: în cazul metaforelor de interacțiune efectul este de natură strict cognitivă; raportat la semnificat și la reprezentare, efectul compuselor lexicale poate fi iconic, subiectiv, stilistic și parțial, cognitiv. Ideea valorii metaforice a compuselor nu este nouă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
au devenit nume de familie; ro. coate-goale, ro. mațe-fripte au valori stilistice. Și efectele sunt diferite: în cazul metaforelor de interacțiune efectul este de natură strict cognitivă; raportat la semnificat și la reprezentare, efectul compuselor lexicale poate fi iconic, subiectiv, stilistic și parțial, cognitiv. Ideea valorii metaforice a compuselor nu este nouă. Aplicația s-a realizat în general, pe lexic. Michael Bréal a evidențiat contribuția metaforei la îmbogățirea lexicului comun (M. Bréal, 1897). K. Bühler observa că "orice compus lingvistic este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
evidențiat contribuția metaforei la îmbogățirea lexicului comun (M. Bréal, 1897). K. Bühler observa că "orice compus lingvistic este într-o oarecare măsură metaforic..." (K. Bühler, trad. it. Roma: 402). În DSL, Angela Bidu-Vrânceanu remarcă faptul că "numeroase compuse au valori stilistice" (Dicționar de Științe ale limbii, 2001: 125). Diferențele dintre noțiunile având același model preconceptual se stabilesc semantic, prin instrumentele de care dispune fiecare limbă istorică. După ce s-a cunoscut pe sine, omul de știință a diferențiat obiectele, le-a denumit
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
oeconomicus rationalis. Homo oeconomicus este o formulă fundamentală în microeconomia tradițională ce definește ipoteza comportamentului reprezentativ, inițiată de clasicii gândirii economice (A. Smith, Marshall), după care omul ia decizii în funcție de un singur criteriu - maximizarea propriei utilități. În pofida unui subtil marcaj stilistic, homo oeconomicus este una dintre variantele ideale, având trăsăturile "monosemantic" și "independență contextuală", asemenea celorlalte concepte izomorfe ale câmpului conceptual: armator, asigurat, asigurator, asistent, asociat, cămătar, client, debitor, expert, notar. 2. Constructele metaforice preluate din sport fundamentează scenariul competiției: arbitru
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Oxford University Press. DELISLE, J., 1993: Delisle Jean, Traduction raisonnée, Les Presses de l`Université d`Ottawa. DEPECKER L., 2002: Depecker Loic, Entre signe et concept. Eléments de terminologie générale, Presses Sorbonne Nouvelle, Paris. DIACONESCU, P., 1974: Paula Diaconescu, Structura stilistică a limbii. Stilurile funcționale ale limbii române literare moderne, în Studii și cercetări lingvistice, XXV, nr. 3. DIMITRESCU, F.,1978: Florica Dimitrescu, Istoria limbii române, Editura Didactică și Pedagogică București. DRĂGAN, I., 1966: I. Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
traducere, bibliografie și index Eugen Munteanu, Humanitas, București. HUYGHE, R., 1981: René Huyghe, Dialog cu vizibilul, Editura Meridiane, București. IORDAN, ROBU, 1978: Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactică și Pedagogică, București. IRIMIA, D., 1986: Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. IRIMIA, D., 1999: Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași. JAKOBSON, R., 1963: Roman Jakobson, Essais de linguistique générale, traducere Fr. N.Ruwet, Editions de Minuit, Paris. JOUVE, Michele, 2005
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Wald, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București. WUSTER, E., 1969: Eugen Wüster, Die vier Dimensionen der Terminologiearbeit, Viena. WUSTER, E., 1931: Eugen Wüster,Internationale Sprachnormung in der Technik besonders in der Elektrotechnik, VDI Verlag. ZAFIU, Rodica, 2001: Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității, București. ZAFIU, Rodica, 2007: Rodica Zafiu, Interpretarea limbajului jurnalistic, în Limba Română 7-9, Chișinău. Abstract The volume entitled Linguistics and terminology. Hermeneutics of metaphor in specialised language, by Doina Butiurca, holder of a PhD in
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
u, Dimensiunea uman? a istoriei, 1986). ?i al?i autori au indicat importan?a mentalit??îi �n devenirea noastr?. �i amintim pe Mihail Ralea care invocă dimensiunea rom�neasc? a am�n?rîi, pe Lucian Blaga care a teoretizat �matricea stilistic?� a �spa?iului mioritic� pentru a surprinde structura ?i dominantele spirituale ale culturii noastre etc. Am avut mari speran?e urmate de tot de at�tea decep?îi ?i ne-am mirat mereu c? nu putem culege a doua zi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]