8,562 matches
-
ultima clipă. Epistola aceasta era Însă mai mult menită să Îi aducă lui Însuși satisfacție și ușurare, decât să Îi provoace lui Daly remușcarea sau măcar jena. Individul era, după cum Îi declară lui Elizabeth Robinson, un mizerabil. Amiciția lui cu tânăra aceasta evoluase constant În ultimul an sau doi. O ajutase cu sfaturi privind piesele lui Ibsen, Dumas fiul sau ale altor autori străini pe care ea și partenera ei se gândeau să le monteze, iar ea, În schimb, Îi Împărtășise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de acolo porni pe jos. O decizie pe care o regretă curând. Trotuarele de jur-Împrejurul lui Piccadilly Circus erau Înțesate de mulțimile promiscue, obișnuite sâmbăta seara: don Juani cu jobene de mătase și perechi de mahalagii, florărese și vânzători de ziare, tinere Îndrăznețe, plimbându-se la braț și aruncând invitații obraznice tinerilor timizi care se dădeau la o parte ca să le lase să treacă. Erau ceea ce s-ar fi putut numi prostituate amatoare, În căutare de distracție, nu doar de bani. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se căsătoreau În același timp, după care descopereau că respectivele lor perechi erau de fapt amanți, dar reușeau să Îndrepte o situație neplăcută prin noblețea spiritului și abilitatea purtărilor În societate; cealaltă - dominată de spiritul lui Minny Temple - despre o tânără frumoasă și bogată, care contracta o boală fatală, care amenința să o Împiedice de la a trăi experiența iubirii, și care era exploatată de prietenii mai săraci și mai lipsiți de scrupule. Dar dezvoltarea narativă posibilă a acestor idei rămânea vagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
asupra unei case pline cu obiecte frumoase, pe care mama le aprecia și la care fiul doar râvnea. Își propuse să relateze istoria din perspectiva unui personaj care nici nu existase În sursa inițială: dama de companie a mamei, o tânără În același timp plină de sensibilitate și de slăbiciuni omenești.Titlul provizoriu al povestirii era Frumoasa casă, o expresie lansată de Walter Pater și apropriată de Oscar Wilde, ca titlu al uneia dintre cele mai reușite conferințe publice ale sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
conversație după zece sau cincisprezece minute, după care rămâneau mulțumiți, adânciți În lungi tăceri contemplative. Dacă era de față, fiica lui Norris, Effie, umplea aceste pauze vorbind despre cai și vânătoare, singurele subiecte care păreau să o intereseze. Era o tânără Înaltă, blondă, cu obraji roșii, În vârstă de douăzeci și trei de ani, arhetipul englezoaicei sănătoase și vioaie, mânată de instincte și lipsită de gânduri ca un animal de rasă, ca, să zicem, un cal. Găsea util să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cinci mii de cuvinte În plus, manuscrisul avea deja douăzeci și cinci de mii. Amenința vizibil să se transforme Într-un roman scurt sau mai degrabă de lungime medie. Îl lăsă deoparte și se apucă de altă povestire, intitulată Vârsta ingrată, despre tinere care „ieșeau În lume“ Într-un context social londonez decadent, dar și aceasta ajunse În scurt timp să aibă ritmul și amplitudinea unui roman. O lăsă și pe aceasta deoparte și, În disperare de cauză, produse rapid o povestire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
avusese discuții În contradictoriu cu autorul, căci documentul avea multe aspecte compromițătoare. Auzise din surse indirecte că familia era nemulțumită de publicarea lui și nu se mirase. Cea mai interesantă dezvăluire pe care o făcea cartea era cea privind o tânără pe nume Octavie, pe care imaturii Du Maurier și Moscheles o botezaseră Carry și despre care cel din urmă afirma că ar fi servit de model pentru Trilby. Se cunoscuseră În Malines, unde locuia Du Maurier după ce suferise desprinderea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nou peste ei, mulți kașubi au fost categorisiți prin decret drept „populație de rangul trei“. Asta s-a întâmplat ca urmare a presiunilor exercitate de autorități și în vederea motivării lor, ca să se afirme ca germani demni de încredere ai Reich-ului: tinerele femei, pentru a fi convocate la muncă, bărbații tineri, precum unchiul Jan, care acum se numea Hannes, pentru a fi trimiși la război. Mi-ar fi fost la îndemână să povestesc despre aceste griji și dorințe. Faptul că am preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din punct de vedere temporal al romanului Șobolanul - și în pofida chinurilor produse de intense tulburări de prostată - și-a asumat chiar osteneala unei călătorii în Kașubia. Și, din cauză că moartea timpurie a Tullei Prokriefke nu putea fi decât bănuită - într-adevăr, tânăra de șaptesprezece ani cu sarcină avansată a fost salvată de la bordul vaporului Wilhelm Gustloff pe când acesta se scufunda -, atunci când nuvela În mers de rac se copsese îndeajuns pentru a fi încredințată hârtiei, ea, devenită între timp o femeie de șaptezeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care studenții îl numeau Tünnes sau Schäl, două personaje populare în Renania, despre ale căror vieți eroice circulau nenumărate bancuri. Și ce avea de oferit orașul: expoziții peste expoziții la galeria de artă. Pictorii din mișcarea Sezession din Renania, grupul „Tânăra Renanie“, expresioniști, colecția „mamei Ey“, personalități locale din Düsseldorf. Am văzut lucrări de Goller, Schrieber, Mecketanz, de sculptorul Jupp Rübsam. La modă era un pictor pe nume Pudlich. O expoziție mică prezenta acuarele de Paul Klee, care, până când l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
face basmul mai credibil, să adăugăm: Unul dintre membrii juriului concursului de poezie mă numise talentat și mă recomandase bărbatului pe nume Richter ca participant la întrunire, dar, până atunci, acela ezitase să mă invite. Astfel, poetul i-a dat tinerei sale soții, care era dansatoare, un sărut, a luat cu el, ca să dea curs basmului, șapte sau nouă poezii, s-a urcat în autobuz, a găsit Casa Rupenhorn și a intrat în vila masivă, impunătoare, în care înainte locuise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de triolets pe care-i dăltuisem din fuga condeiului În trenul-landou care unește moderna fabrică de zahăr din Jaramí cu ciclopica statuie dăltuită de Fioravanti În onoarea drapelului național mi-a dovedit că el era una din solidele valori ale tinerei noastre literaturi. Nu era tontul insuportabil care profită de primul tête-à-tête pentru a-ți băga pe gât avortonii iscați din pana sa: era un savant, un Înțelept, care nu pierdea ocazia de a tăcea În fața maeștrilor. L-am delectat apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
redacteze cărțulia. Apoi Bonfanti i-a adăugat semnături mari cât oul de struț. Și așa ajungem În 1941. Ricardo se credea liber, ca fiecare dintre noi, dar Îl manevrau ca pe o piesă de șah. Îl logodiseră cu Pumita, o tânără merituoasă din toate punctele de vedere. Totul mergea ca pe roate, când tatăl, care Îndrăznise să imite destinul, a descoperit că, de fapt, acesta Îl manevra pe el; a avut probleme cu sănătatea; doctorul Castillo l-a avertizat că abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
episod curios, legat În totalitate de intriga țesută de invidie În jurul respectabilității unei rude, P. Ponderevo, de șase ori acuzat de plagiat. Apropiații și străinii au trebuit să recunoască În forul lor interior simpatica adeziune pe care a cultivat-o tânăra pană În favoarea unchiului său. Au fost de, ajuns doi ani pentru ca critica să descopere o trăsătură cu totul singulară: omiterea, de-a lungul pledoariei, a numelui celui apărat, ca și a oricărei referiri la titlurile contestate și la cronologia operelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îl supui atenției lor nu e un cretinism, iar editorul Îl ia În considerare și-l trimite la tipografie. Chioșcurile și librăriile Îl pun la Îndemâna celor lipsiți de precauție. Pentru tine e un adevărat succes, dar adevărul inevitabil este, stimate tinere, că originalul tău, bun sau rău, a trecut de furcile caudine ale cenzurii. Cineva l-a parcurs, măcar de visu; cineva l-a judecat, cineva l-a pus la coș sau l-a strecurat În tipografie. Oricât de demn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
moliciune retorică. Imparabil ca o explozie, eu aș spune: „La parter instalez salonul de vânzări și un atelier; la etaj, Îi Închid pe chinezi“ (notă scrisă cu mâna lui de către Carlos Anglada). Aluzie la legendarul personaj al Comandorului, tatăl unei tinere batjocorite de Don Juan, a cărui statuie de piatră vine să cineze cu el În propria-i casă. * Într-adevăr, doctorul a surâs și a salutat (Nota autorului). Stradă din apropierea celei pe care se afla apartamentul lui Borges și unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
orașului un interviu postului nostru de televiziune, scriitorul V. a fost grav agresat de un alienat mintal care i-a aplicat patru lovituri de ciocan în zona capului și a cefei“. Iată-mă, surîzător, cu microfonul în față, vorbindu-i tinerei fete. Printre frunze, voalat, în spatele meu, se zărește chipul imbecilului care se apropie cu un mers de cimpanzeu. Vorbesc despre frumusețe. Un zgomot sec și...stupoare: stropi de sînge roșu strălucitor îmi acoperă fața, pleoapele se închid pentru o clipă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
stingă, mirîndu-mă cum am reușit s-o iau, iar și iar, de la început. Dar odată mușcat de îndoială, asemeni orbilor ce au văzut odată lumina și-i bîntuie visele colorate, cale de întoarcere nu mai există. Ce mulțumit aș fi, tinere V., dacă te-ai putea metamorfoza într-un om simplu și rudimentar. Și cum îl batjocorești tu cu superioritate (cine ți-o fi dat dreptul?) pe acest posibil V.: în sfînta sa naivitate viața e un premiu de loterie niciodată
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
în alta în care toți sînt bolnavi de o dementă amăgire. Cred că sînt unici și iremediabil desăvîrșiți. La fel și V. O lume de Robinsoni ignorîndu-se reciproc. Fără sens. Fără civilizație sau istorie. O generație de moarte spontanee. O, tinere V., ieși cît mai repede din camera ta de lucru pentru că cele mai arzătoare orizonturi se nasc în liniștea uscată a patru pereți! Și arsura lor iese din mine acum, în spital. V. tînăr pătrund într-o suspensie aurie, într-
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
să vezi în viitor!... Adineaori mi-ai spus „-Adio, comerciantule de fum!” Iar eu, sugrumat de celălalt fir, uit că împreună, pe o navă în carantină, am zărit înotînd în adîncuri himera. Acum ești călăul meu. Degeaba strig după iertare. Tinere, eu, chiar din spital îți simt bine adevărata întrebare. Ce fel de viață e asta? Să-ți ceri scuze la fiecare clipă de tot ce există; cu ce te-ai făcut vinovat? Ai vrea, începînd, să umpli lumea cu daruri
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
trezită imediat. Și s-a dovedit că bărbatul de la ușă era taximetristul care o adusese pe Anna noaptea trecută. Când își terminase tura, găsise pantoful în spatele scaunelor din față. Iar acum călătorea, ca Făt-Frumos, pe la toate casele pe unde dusese tinere în cursul nopții, încercând să stabilească al cui era pantoful. Iar Anna era, într-adevăr, Cenușăreasa lui. Anna i-a mulțumit plină de efuziune. Taximetristul a plecat. Anna s-a întors în pat. Tata s-a dus la serviciu. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de la cardul de credit? Exact. La apartamentul meu din Londra. Deci în cârca cui avea să cadă responsabilitatea de a le plăti? Ați ghicit din nou. În cârca lui James. Am zâmbit în direcția altor mame tinere și mai puțin tinere care-și făceau, la rândul lor, cumpărăturile. Probabil că arătam exact ca ele. O mamă tânără cu un bebeluș. O mamă care nu avea nici o grijă decât poate aceea că în următoarea decadă n-o să poată să doarmă neîntrerupt peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Din clipa în care am pus ochii pe pantofii ăia, am simțit că-mi aparțin. N-am putut să trag altă concluzie decât că într-o viață trecută fuseserăm împreună. Că fuseseră pantofii mei în perioada în care fusesem o tânără din Anglia medievală sau o prințesă din Egiptul Antic. Sau poate că ei fuseseră tânăra sau prințesa, iar eu fusesem pantofii. Cine poate ști? În orice caz, eram sigură că trebuia să fim împreună. Iar eu nu aveam acces imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
N-am putut să trag altă concluzie decât că într-o viață trecută fuseserăm împreună. Că fuseseră pantofii mei în perioada în care fusesem o tânără din Anglia medievală sau o prințesă din Egiptul Antic. Sau poate că ei fuseseră tânăra sau prințesa, iar eu fusesem pantofii. Cine poate ști? În orice caz, eram sigură că trebuia să fim împreună. Iar eu nu aveam acces imediat la fonduri. De aceea trebuia să-mi pretind banii din Anglia. Oricât de sordid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am dat seama că nu-și făcea decât datoria. Nu i-am purtat pică. Și nici nu m-am amărât. Ticălosul! Trebuie să recunosc că am fost foarte, foarte șocată. Am încercat să-i spun că nu sunt decât o tânără suburbană, din pătura de mijloc a societății. Că reușisem chiar să conving un bărbat să mă ia în căsătorie și că bărbatul meu era contabil. I-am spus toate astea ca să-l fac să priceapă că eram de partea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]