6,861 matches
-
mai ales în condițiile în care școlaritatea majorității tinerilor se prelungește, astăzi, pînă la 16-18 ani și cînd există pericolul unei educații care să cultive o dependență excesivă a adolescenților față de adulți. Pasiunea cu care a scris și activat pe tărîm pedagogic Maria Montessori este demnă de toată prețuirea. Ca și alți contemporani ai săi însă stimulați în efortul lor de cele mai umaniste intenții ea a supraapreciat posibilitățile educației în viața societății. Pentru Maria Montessori rezolvarea problemelor sociale depindea de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care utilizează algoritmi: imprimeria școlară, desenul liber, textul liber, fișierul școlar, cooperativele școlare, studiul mediului local, schimburile interșcolare, jurnalul de perete, grădina și atelierul școlar, proiecții, discuri, radio, T.V., fișe de instruire programată etc. La C. Freinet spiritul novator pe tărîm pedagogic s-a completat cu atitudinea militantă pe plan social: Este de datoria noastră de a arăta, de a proba, de a striga că educația pe care vrem s-o dăm, așa cum se definește prin cei mai buni pedagogi, presupune
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și desigur o mulțime de măriri de salariu. Nu m-au iubt nciodată dar m-au folosit din plin și m-au răsplătit generos pentru ajutorul meu, de care ei aveau mare nevoie. Nostim este că după afirmarea mea pe tărâmul calculelor, colegii mei de la compartimentul de calcule matematice nu mi-au mai dat nici bună-ziua (tot concurența era cauza). Un alt criteriu de avansare în societate și în meserie, este ținuta și comportarea. Vor fi întotdeauna preferați oamenii corect și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Am privit cu luare-aminte. Și-am văzut un omuleț cu totul nemaipomenit, care mă scruta cu gravitate. Prin urmare, priveam cu ochi mari de uimire la arătarea aceea. Nu uitați că mă aflam la mii de leghe depărtare de orice tărâm locuit. Ori, omulețul meu nu părea a fi nici rătăcit, nici mort de oboseală, nici mort de foame, mici mort de sete, nici mort de frică. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului, la mii de leghe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
meu nu părea a fi nici rătăcit, nici mort de oboseală, nici mort de foame, mici mort de sete, nici mort de frică. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului, la mii de leghe depărtare de orice tărâm locuit. Când, în sfârșit, am fost în stare să vorbesc, l-am întrebat: Bine, dar... ce cauți tu aici? Iar el rosti atunci din nou, încetișor, cerându-mi parcă un lucru din cale-afară de însemnat: Te rog... desenează-mi o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
păduri, pășuni, toate alcătuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale României. Localizat în inima Europei, Maramureșul este un ținut cu biserici de lemn, bogății legendare, peisaje impresionante și tradiții străvechi. Adesea ni s-a povestit la școală despre acest tărâm mirific și astfel dorința de a-l vizita a devenit din ce în ce mai mare, încât la finalul clasei a 3-a am organizat o excursie de două zile în această zonă de vis împreună cu doamnele învățătoare. Ziua cea mare a venit, ziua
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
încât la finalul clasei a 3-a am organizat o excursie de două zile în această zonă de vis împreună cu doamnele învățătoare. Ziua cea mare a venit, ziua în care vom pleca în Munții Maramureșului, în nordul țării, într-un tărâm cu peisaje nemaipomenite. Toți cu bucurie în suflet, am plecat la drum și primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost una dintre cele mai frumoase mănăstiri din țară, mănăstirea Voroneț. Aceasta este situată la sud de orașul Gura
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
redenumită, muntele din imediata apropiere primind numele de Muntele Cailor, circul glaciar primind și el numele de Podul Cailor, iar pârâul ce se prăvălește în vale a primit numele de Izvorul Cailor. Citind legenda am înțeles mai bine istoria acestui tărâm fantastic. Afară s-a întunecat și noi ne-am reîntors cu telescaunul în Borșa, unde ne-am cazat. În acea noapte toți am dormit foarte bine, visând numai la priveliștea munților. Așa a trecut prima zi din minunata noastră excursie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
silindu-l să bea, făcându-i-se de aceea rău, ispititorul având după ispravă remușcări și, ca pedeapsă, osândindu-se la o absti nență totală pe tot restul vieții lui, cum și la o acțiune de misio nar pe acest tărâm pustiu al abstinenței. Temperament chiar de abstinent Într-ale vieții nu avea Însă Emanoil Bucuța, fiindcă, În ciuda afectației sale austere, era pofticios, mai ales după carne și după dulciuri, și urmărea cu coada ochilor, stând lângă mine la volanul mașinii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odaliscă, numai lapte și miere, numai bun de jertfit lui Eros; care mă iubea mai mult decât Îmi Închipuiam și decât aveam răgaz să mă consacru ei, Într-o epocă a mea, cum i se spunea, activistă și pe alte tărâmuri, și căreia Îi spuneam, trimițând-o, spre regene rarea sângelui ei milenar, trist și obosit, În prospecțiuni etnografice și folclorice, ca să-și cunoască, adică, țara abia Întregită, cum și vârtoșia neamului nostru: „Ascultă aicea la mine, fetițo!“ (privind-o drept
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
elefantine, În ponosite straie pseudo-mo nahale și cu o cruce ca de stareță la gât, ofe rind drept-credin cioșilor iconițe ieftine, „Visul Maicii Domnului“ și „Minunile Sfântului Sisoe“, izgonitorul dracilor. Ne recunoaștem și ne zâmbim mirați unul altuia, ca pe tărâmurile cele Îndepărtate unde toți ne vom Întâlni, nici tineri, dar nici bătrâni, nici buni, dar nici răi, ci după cine știe ce mă sură sau cântar și cu mai cine știe ce chipuri sau straie, care nu ne sunt date a ni le Închipui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sunt tentat să cred că da, dar cine știe, poate mă înșel...) și n-am habar nici dacă aici timpul mai curge, ca pe pământ, și dacă tot ireversibil curge. De fapt, n-am habar unde mă găsesc și dacă tărâmul ăsta dintre cer și pământ e sau nu tărâmul cuiva, e sau nu locuit de cineva. O mie de întrebări îmi sfredelesc creierul. Într-un târziu, îmi zic să nu mă mai frământ zadarnic, fiindcă n-am cum să deslușesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
poate mă înșel...) și n-am habar nici dacă aici timpul mai curge, ca pe pământ, și dacă tot ireversibil curge. De fapt, n-am habar unde mă găsesc și dacă tărâmul ăsta dintre cer și pământ e sau nu tărâmul cuiva, e sau nu locuit de cineva. O mie de întrebări îmi sfredelesc creierul. Într-un târziu, îmi zic să nu mă mai frământ zadarnic, fiindcă n-am cum să deslușesc răspuns la atâtea întrebări încuietoare și cel mai înțelept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
continuă expunerea, încântat de efectul pe care-l produce asupra mea: - Și anume: azi-noapte au avut loc iarăși înfruntări între grupuri de îngeri și soldați ai întunericului. Câteva dintre făpturile cerești au căzut răpuse și trupurile lor neînsuflețite zac pe tărâmurile acestea din văzduh. Să încercăm să facem ca măcar unul dintre trupurile îngerilor să ajungă jos, în oraș. Ideea lui mi se pare extraordinară, mă bucur ca un copil ce sunt sau ce eram: -Truman, Truman, ești grozav, ești un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
vremi care a învins timpul. Cei străini, care știau puțin despre Arboroasa și despre membri ei, se minunau cum de se păstrează peste ani un jurământ al studenților bucovineni, atât de solidari chiar și în aceste din urmă clipe. Pe tărâm obștesc, a fost director al Căminului cultural „Bogdan Vodă” din Rădăuți între anii 1942 - 1947 și președinte al filialei Rădăuți a Societății de stiinte biologice. A condus în anul 1966, tabăra profesorilor de stiinte naturale Iași - Suceava ca membru în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
rasă Înfrîntă. Privirile lor sînt supuse, aproape temătoare, și complet indiferente la lumea din afară. Unii Îți lasă impresia că Își duc viața mai departe doar pentru că e un obicei de care nu se pot dezbăra.“ Cei doi ajung În tărîmul pietrei supuse, regatul Pachamamei, Pămîntul-Mamă, care primește „frunzele de coca, scuipate, În loc de pietre“, cu tot cu „necazurile“ aferente. Centrul sau buricul lumii, unde s-a Înfipt În pămînt săgeata de aur a Mamei Ocllo. Locul ales de Viracocha: Cuzco. Iar aici, În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Bariloche, dînd din cap: „Cred că veți ajunge În locul spre care vă Îndreptați, aveți curaj. Dar cred că veți rămîne ceva vreme În Mexico. E o țară minunată.“ Dintr-odată, am simțit că mă ridic În zbor, odată cu corăbierul, spre tărîmuri neștiute, departe de drama actuală din viața mea. M-a cuprins o stare adîncă de neliniște; mi se părea că nu mai pot să simt nimic. Am Început să mă tem pentru mine, așa că m-am apucat să scriu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
invitat la masă. Am bătut orașul și apoi ne-am odihnit o vreme, căci la trei noaptea urma să plecăm spre Puno cu un camion care transporta oameni. Mulțumită Gărzii Civile, călătoream pe gratis. EN LOS DOMINIOS DE LA PACHAMAMA Pe tărîmurile Pachamamei PÎnă la ora trei dimineața, păturile poliției peruane Își demonstraseră valoarea, Îmbrățișîndu-ne cu o căldură care ne-a repus pe picioare. Apoi, cînd polițistul de serviciul ne-a zgîlțîit pînă ne-am trezit - căci mergea un camion pînă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dintre multele opriri pe care le-am făcut de-a lungul drumului, un indian Împreună cu fiul lui, care vorbea destul de bine spaniolă, s-au apropiat timid de noi și au Început să ne pună tot felul de Întrebări despre „minunatul tărîm al lui Péron“. Avînd În vedere că imaginația noastră era stîrnită de pitorescul grandios prin mijlocul căruia călătoream, ne-a fost ușor să zugrăvim evenimente extraordinare, Înfrumusețînd după bunul nostru plac isprăvile conducătorului, umplînd mințile ascultătorilor noștri cu povestiri despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
zid uman ce se prăbușește și dispare sub galopul celor patru potcoave ale bestiei. Fiecare dintre aceste Cuzco poate fi admirat separat de celelalte și fiecăruia În parte Îi dedicăm o bucată din șederea noastră aici. LA TIERRA DEL INCA Tărîmul incașilor Cuzco este Înconjurat din toate părțile de munți, ceea ce, pentru locuitorii incași, reprezenta mai mult o sursă de pericol decît un sistem de apărare; pentru a se apăra, incașii au construit lanțul de fortărețe, Sacsahuamán. Acestă versiune a poveștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lui Manco Capac, primul Împărat incaș. Conform legendei, cei doi au fost născuți În același timp, răsărind din lacul Titicaca, simbolizînd unitatea și egalitatea trăsăturilor masculine și feminine. Viracocha era Zeul Creator al incașilor. Tahuantinsuyo (patru sferturi de milă) reprezenta tărîmul incaș, al cărui centru era Cuzco. Numele unui complex Întărit cu ziduri aflat În apropiere de Cuzco, cu scop defensiv, misterios prin precizia construcției Kon era zeul vîntului și al ploii ce veneau din sud; era fiul zeului Inti și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
oficial ieri la orele nouă seara... Oamenii sunt liberați din închisori... Mesaj și noutăți din partea lui Grégoire de Saint Thomas și a prietenului meu. Conversație cu Giglio și cu Monseniorul „la gura sobei“. Același gând de muncă și studiu pe tărâm cultural și artistic ne străbate... Giglio puțin obosit, dar optimist. 8 martie 1953 Principalele mele defecte: mitomania și lipsa de sinceritate față de mine însumi. Giglio mi-a spus-o ieri-seară la restaurant și Mihai a fost de acord. La rândul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care viața părea că mi le oferă, ci am continuat să merg pe calea pe care mi-o trasasem dinainte pentru ziua de azi și pentru celelalte care vor veni: aceea a unei munci susținute și bine organizate pe toate tărâmurile activității mele. (Susținut în bunele mele intenții și de o plimbare plăcută cu iz de primăvară: o lumină stranie care, dacă știi cum să te bucuri de ea, poate să-ți dea forță.) 10 februarie 1955 Perturbații și complicații omești
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
aur din Soci 29 iunie 1958 Din Soci, de un Sânpetru neașteptat și plăcut, afecțiune și urări care ți vor sosi târziu (mieux vaut!). Mihai Paralele sentimentale și tot în 1958, ca o încununare a carierei sale de cercetător pe tărâm muzical, intră la Institutul de Istorie a Artei de pe lângă Academia Română, unde îl avea ca șef pe academicianul George Oprescu. Dar, pe cât de mari succesele profesionale, pe atât de insignifiante bucuriile inimii... De Ionuț cel Mic se despărțise prin forța împrejurărilor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în realitatea lor și, tocmai de aceea, îmi ziceam că oricum, mai devreme ori mai târziu, voi cunoaște și această latură ezoterică a existenței. Pe de altă parte, știam că nu e bine să-i deranjezi pe cei plecați pe tărâmul celălalt de la preocupările lor superioare și totodată că tendința de a intra în contact cu cei vii era mai cu seamă apa najul spiritelor inferioare... și totuși, dorința de a comunica cu Mihai începea să se înfiripe din ce în ce mai categoric în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]