6,433 matches
-
al lui Călinescu reprezenta la acea dată cea mai subtilă și mai comprehensivă teorie autohtonă a poeziei modernisto-avangardiste, în vreme ce Radu Gyr radicaliza în direcție naționalist-xenofobă - pentru uzul publicului studențesc - tradiționalismul antimodernist. Perspectiva medicalizantă, curentă în epocă, asupra literaturii de avangardă - taxată drept „maladivă”, „morbidă” și „dezaxată” - nu ținea cont de intenționalitatea auctorială (citește: programarea haosului textual, dereglarea sistematică a tuturor sensurilor). Atunci cînd țin totuși cont de ea, unii comentatori de orientare naționalistă o conotează - politizant - nu atît ca maladie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în artă (avînd drept reflex predilecția pentru mit și mistică, pentru „stările extatice și vizionare”). Opinînd că „Domeniul psicologic a fost invadat nu numai de fiziologic, ci și de patologic”, autorul se situează în linia adepților „sănătății” organice a operei, taxînd - în spirit dogmatic-clasicizant - „aspectul morbid al poeziei anarhice”. Deși uneori pare a concede că „arta anarhică” nu e demență pură, ci „simularea demenței, născută din tendința spre singularizare și epatare”, el alunecă totuși spre determinisme psihologice riscate atunci cînd diagnostichează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
imagism violent. Ca o compensație, excelează prin balastul locurilor comune. (...) se reduce la o retorică anatemă împotriva formelor mai vechi de artă. Cum va fi arta nouă, căreia i se închină, nici un cuvînt de lămurire sau de precizare”. Versurile sînt taxate de „inepții - cu variații de dozaj și ton”, un poem futurist în proză al lui M. Cosma („La poupeé au sommeil d’allumettes”) conducîndu-l pe autorul studiului la un nou diagnostic de psihoză pe baza obsesiei „negativului”: „Tocmai pentru că scribul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poupeé au sommeil d’allumettes”) conducîndu-l pe autorul studiului la un nou diagnostic de psihoză pe baza obsesiei „negativului”: „Tocmai pentru că scribul insistă atît asupra ideei de negativ, presupunem că buletinul medical ar arăta o reacție pozitivă”. De „iresponsabil” e taxat și St. Roll din Integral, a cărui poezie se reduce la o „abracadabrandă asociație de noțiuni contrarii și contradictorii”, făcînd „concurență lexicului desordonat al copiilor și al bolnavilor”. Mostrele poetice ale integraliștilor sînt considerate, ricanant, inferioare „exagerărilor stilistice ale unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poetic imagist”, Voronca „nu s-a decis să abandoneze această pistă de ocol și să revie la vechea matcă a acestei poezii organice, căreia originalitatea imaginilor i-ar crește prestigiul și i-ar intensifica strălucirea”. „Strălucirea autonomă a imaginilor” e taxată ca o abatere de la norma subordonării lor față de un peisaj „organic”. Exemplul „descompunerii” din pictura lui Fernand Léger - o descompunere analitică a componentelor peisajului - este ilustrativ în acest sens: „Întrebați pe un pictor modern ce este un peisagiu. Nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în comentariul din Adevărul al lui G. Călinescu despre amintita „încercare”, cît și în articolul ostil din Ulise al lui Mircea Grigorescu la adresa „Vieții lui Mihai Eminescu” (text polemic, în care critica raționalistă „de azi” - Cioculescu, Călinescu, P. Constantinescu - e taxată, ironic, drept „cacofonică”...) Tînărul Boz este un entuziast al literaturii de avangardă; un susținător avizat, în pofida nu puținelor naivități și a efuziunilor juvenile. În Adevărul, 45, nr. 14604, 12 august 1931, el prezintă elogios personalitatea lui Tristan Tzara care, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Atîta cîtă este, importanța acțiunii sale critice rămîne însă legată de promovarea modernității poetice radicale. În prefața Cărții cu poeți, tînărul autor își formulează, în termeni aproximativi, estetica, respingînd în egală măsură critica impresionistă („lirism”) și critica „istorică, pur dogmatică” (taxată drept „enucleiată”). Potrivit lui Boz, „așa-numitul impresionism critic, doctrina criticii ca operă de artă, își trage podișul de sub picioare, căci nu face decît să înlocuiască un irațional (emoția artistului) printr-un alt irațional (emoția criticului), astfel că deplasarea rămîne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
E. Lovinescu l-a ignorat complet în calitate de critic (deși referirile la el nu lipsesc din Agende, iar într-o notă din 30 iunie 1929 menționează o relatare - în cenaclu - a lui G. Cipran „din repertoriul lui Hurmuz”...). Faptul a fost taxat dur de F. Aderca în 1937, cu ocazia apariției Istoriei... actualizate (v. „Oameni și idei la cîntar”, în Adevărul, an LI, nr. 16466, 3 octombrie 1937, p. 1-2, rubrica „Contribuții critice”, unde îi reproșează criticului „o uitare extrem de regretabilă”: anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Urmuz, Nichita Stănescu avea importante rezerve față de avangardă... Ca o replică la această acțiune, tînărul critic de artă timișorean Andrei Pintilie publica în România literară un eseu despre autorul Paginilor bizare, intitulat „Urmuz cu «u» de la umor», în care taxează acid demersul comemorativ al revistei Manuscriptum: „În loc de catalog s-a tras în cîteva sute de exemplare numărul 6 al revistei Urmuz, urmaș parodic al adevăratei publicații de avangardă scoasă de Geo Bogza în anul 1928 la Cîmpina. Parodic pentru că, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acaret cu colț de acaret, ca, nu cumva să scape neânregistrat vreun colțișor de latrină, fără ca să-i fie aplicat impozitul respectiv. Ba,într-o ședință de consiliu, s-a adoptat încă un amendament, la hotărârea inițială. Anume, să fie taxată, absolut fiecare utilizare a acestei dependințe. Calculele, privind aproximația sumelor ce urmau a fi adunate,în vistieria orașului, erau mai mult decât amețitoare. Încă o problemă; cum se va putea contabiliza fiecare utilizare a closetului, în răstimpul unei zile și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
înainte: dacă e o lege pe care noi înșine am adoptat-o, apoi, tot noi, avem obligația de a o și respecta. Asta - până-n-tr-o zi. Când, primăria a fost luată cu asalt, de către localnici. Strigau, mai mulți, prin portavoce: ridicați taxa de closet! Să ne...aia...și aia... liberi! Că am făcut revoluție, ca să ne putem manifesta din toate punctele de vedere,în deplină libertate.Dar, prin abuzul domnului Emil, iată unde am ajuns. Ca să nu putem nici să ne...și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
îi plăcea literatura însă adevărat, era foarte modestă și de aceea o prefera... lui, care de obicei vedea numai blonde în fața ochilor. Blonda lor profesoară de limbă română bănuia că se inspira de peste tot când îi vedea lucrările și o taxa la note. Astfel erau veșnic amândouă în situații conflictuale, dar și-a schimbat brusc părerea când a văzut în teză niște citate ce nu existau în manuale și la cei din jur, însă lui Stani i-a întărit ideea că
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de acest fel, tot așa cum se amuza să audă și alte glume inspirate de idila lui cu Felicia și intrate deja în folclorul studențesc. Uneori, câte una dintre prietenele Feliciei se enerva și se strâmba la auzul lor și le taxa drept bancuri proaste, dar Victor râdea cu poftă și răspundea la rându-i tot cu glume sau cu vorbe în doi peri, ceea ce-l făcea să treacă drept un tip simpatic și destupat la minte, care nu privea lumea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
În mintea localnicilor, acel sever și atent auditoriu, de cele mai multe ori extrem de conservator, și dintr-o anume ignoranță nevinovată, care pe loc sunt dispuși a spune: „vorbește cum ți-e vorba și poartă-te cum ți-e portul”, este iute taxat de ceilalți și considerat un fel de Coana Chirița locală spre hazul general Încât cel În cauză se debarasează de acele ifose de „om cult” și reintră În propria sa piele, Într-o normalitate firească. Bun și fin cunoscător al
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Îi atrage nu atât prieteni (Swinburne, Dante Gabriel Rossetti, Oscar Wilde), cât dușmani. O puzderie de episoade picante (polemici, scandaluri, procese) Îl trec În prim-planul atenției ca persoană, În timp ce opera sa de pictor și gravor se retrage În fundal, taxată drept minoră, din cauza originalității ei sfidătoare. Rămâne ca un moment antologic În istoria proceselor londoneze despăgubirea pe care o cere (și o primește, sub forma unei sume simbolice) pentru ofensa adusă de Ruskin În 1877 uneia dintre pânzele sale expuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
transgresiune morală; postulare a libertății de a face din sine un obiect de creație și de cult, el transgresează legea divină.”1 Cu toate acestea, iată cum se nuanțează pentru unii dandylogi, câteva dintre cazuri. Dacă am fi tentați să taxăm drept reprobabile indiferența, lipsa totală de scrupule sau cinismul lui Brummell ori d’Orsay, să luăm totuși notă de un alt punct de vedere, pentru care nici indiferența, nici absența scrupulelor, nici cinismul celor doi nu sunt răuri morale În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
opus, admiratorii lui Sirin făceau poate mult prea mult caz de stilul lui neobișnuit, de precizia lui sclipitoare, de figurile lui de stil funcționale și alte asemenea lucruri. Cititorii ruși care fuseseră educați În franchețea robustă a realismului rus și taxaseră cacealmalele impostorilor decadenți, au fost impresionați de unghiurile pe care propozițiile lui clare, dar bizar de Înșelătoare, le așezau ca pe niște oglinzi În fața noastră și de faptul că realitatea din cărțile lui se revărsa În figurile lui de stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
prosperitatea prostiei. Afirmația că există un centru al prostiei este o diversiune. Proști se găsesc pe toate drumurile. Dintr-un prost sănătos, indiferent și infatuat se poate obține oricând un om fericit. Fugi de la ospățul imbecibilității victorioase ! Popoarele subdezvoltate își taxează intelectualii drept paraziți. Prostul aleargă în viață cu frâna trasă. Inteligența umană are niște limite. Prostia - nu. Alergăm imbecilizați după cabine de lux pe un vapor în derivă. De regulă, majoritarii mustesc de mediocritate. Tolerați-i totuși pe proști. Ce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
deschide ochii mari și rămîne cu ei așa. Nu te mira. Șeful tău a dat douăzeci, dar acum prețul este mai mare. Adică să dau... și să fiu șef?! Dacă vrei... Ionel face rapid un calcul. Auzise că șeful lui taxa orice serviciu și, chiar la prima vedere, iese bănet, nu glumă. Dar cum să... Te învățăm noi. Te întîlnești cu X care este la cataramă cu Y și spui direct. Ionel se foiește pînă se întîlnește pe stradă cu X
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu-ți fi simțit vocația. Ți-ai trăit rolul pînă-n cele mai mici amănunte. Ai fost magnifică! — Nu e vorba de asta. Dar aș fi preferat mai multă discreție. E o deosebire Între noi doi. Pentru aceleași porcării oamenii te taxează pe tine drept artist, pe mine drept curvă — Scumpo, feminismul ăsta e periculos, anunță menopauza. Ce dracu, ești o femeie superbă, cine ți-a băgat În cap bazaconiile astea morale? Ori te-a impresionat cretinul ăla, credeai că e tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
guvern și tineretul fără șapte ani de-acasă. Iar liceanul abia așteaptă să deschidă băbătia dracului gura, ca să-i scuipe în față cojile de semințe pe care saliva s-a congelat deja. În autobuz la această oră nu se prea taxează bilete, fie pentru că mulți călători au abonamente, fie pentru că se merge pe blat. Oricum, în asemenea aglomerație, cum ar putea pătrunde orice controlor sau controloare, simbol al conștiinței ubicue și imposibil de păcălit? Doar să zboare în chip de pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
favoare. Poartă-te ca un bărbat care o respectă și se respectă!” De-a dreptul simpatic P.H.Lippa în felul cum își ceartă eroul, acest intelectual pasionat de politică, autor de articole și cititor de „cărți nefolositoare”, cum ironic îl „taxează” pe pagina următoare. În plus, îi reproșează și lipsa de intuiție, și pretențiile de „cunoscător” în ale psihologiei feminine. Cred și eu, alături de autor, că Domnul R. nu se poate reabilita în fața mea, a cititorului, decât la o nouă întâlnire
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
insesizabile pentru mintea adultului. Profesorul încearcă să intre în joc, făcând eforturi serioase pentru a-și reprezenta „limita admisă” a imaginației copilului la vârsta de trei-șapte ani. Și iar compară, plasat în propria copilărie: un văr cam de aceeași vârstă, taxat de ceilalți drept un „lăudăros”, îi relata cum și-a însoțit tatăl la pădure, împreună cu sora mai mică. Cucii cântau pe vârf de copaci, și doi dintre ei au ales să poposească pe capul lui și al surioarei, reluându-și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
disc cu Jim Morrison și ducînd-o apoi la filmul suedez, scena cu balansarea televizorului, măcelul). O sumedenie de cadre ți se fixează-n minte Într-o lume a psihiatriei curate, netaxate, singur taximetristul pornește Întruna aparatul de taxat și-i taxează pe toți, deși toți sînt În rol, iar Bobby, la 33 de ani, joacă desăvîrșit. Ce rămîne totuși neclar: dacă Scorsese chiar crede Într-un asemenea personaj transformat În erou (un fel de Victor din Nikita, doar că aici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tot o integrare în sistem încearcă. Adio diferenței! e un titlu răscitat de noii agenți de influențare. Dar tocmai diferența, diversitatea dă locul în lume, fie ea și lumea tehno. Chestia asta cu political correctness îmi sună rău. O intervenție taxată drept incorectă politic îmi aduce aminte de fostul "injust" al proletculților. De discursul lor apodictic. "Asta-i just, asta-i injust, tovule!" Just-injust, ieri; politically correct politically incorrect, azi. Am plătit cu interdicția de a tipări ca să nu-i suport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]