6,151 matches
-
fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
ierburi, dar care astăzi găzduiește o adevărată pădure. Clima este temperat-continentală. Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
WWF, teritoriul Letoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. În vastele păduri letone, speciile predominante sunt pinul de pădure, mesteacănul și molidul. Mai multe specii de floră și faună sunt considerate simboluri naționale. Stejarul ("Quercus robur", în letonă: "ozols"), și teiul ("Tilia cordata", în letonă: "liepa") sunt arbori naționali, iar margareta ("Leucanthemum vulgare", în letonă: "pīpene") este floare națională. Codobatura albă ("Motacilla alba", în letonă: "baltă cielava") este pasărea națională a Letoniei. Insecta națională este buburuza cu două puncte ("Adalia bipunctata
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
viscolește zăpada, troienind-o. Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
corespunde florei manciuriene apărute la contactul dintre pădurile temperate boreale (taigaua) și vegetația subtropicală și tropicală meridională. Pădurile ocupă în ansamblu peste 70% din suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrul coreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarul, teiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
este cunoscut printr-o activitate dinamică. În cadrul palatului actual funcționează zeci de colective artistice, cercuri etnografice, cluburi pe interese, etc. În fiecare din cele 8 centre de cultură își demonstrează măiestria artistică ansamblurile de dansuri populare „Vântuleț” și „Flori de tei”, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”, colectivele teatrale „Dialog” și „Baștina”, precum și alte colective artistice. Pe lângă aceasta în municipiu se desfășoară reprezentații dramatice la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. Ziua orașului și Hramul au început să se sărbătorească concomitent la 22
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este lucrată în lemn de tei și ștejar, respectând cu strictețe dispunerea ierarhică și spațială specifică iconografiei creștine ortodoxe. Psihologia personajelor biblice emană un anume hieratism bizantin, cromatica folosită creează o transparență renascentistă, iar frecvența planurilor secundare de inspirație locală trimite cu insistență la frescele de la
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
doar 77 din specii și 36 de amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum"), cedru de California ("Libocedrus decurrens"), dud ("Morus albă"), duglas verde ("Pseudotsuga menziesii"), glădița ("Gleditsia triacanthos"), maclura pomifera ("Maclura pomifera"), molid argintiu ("Picea pungens
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost restaurată între anii 1860 și 1866, pe timpul Mitropolitului Nifon Primat al României (1850-1875), cu ajutorul familiilor Hagii Tudorache, N. Zamfirescu și Romanescu. Mitropolitul Nifon s-a născut la București, în mahalaua Oțetarilor (pe ulița Teilor, actuala stradă Vasile Lascăr), în anul 1789, ca fiu al blănarului Rusailă, originar din orașul Castoria - Macedonia și venit în București, împreună cu soția sa, Aposta, cu ajutorul arhimandritului Iason, care îl întâlnise pe Rusailă la Salonic, în timpul unui pelerinaj la Sfântul
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află câteva obiecte cu valoare istorică și artistică: cinci icoane vechi de pe catapeteasmă, trei cruci de lemn, un prapor, două epitafuri, un serafim din lemn de tei, clopotul vechi din anul 1792, precum și 16 cărți de ritual cu litere chirilice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și un Sinodic din anul 1874.
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
aflată în nord-vestul Comunei Poiana Teiului - Județul Neamț, a fost construită în anul 1818. Are hramul „"Sfântul Gheorghe"”, aparține cultului ortodox și administrativ depinde de Protopopiatul Ceahlău - Arhiepiscopia Iașilor - Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Clădirea se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI:NT-II-m-B-10619
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este împodobită cu elemente florale sculptate. Biserica a fost pictată în întregime în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei lui Petru Rareș, după cronologia stabilită de Sorin Ulea. Într-un articol din 1996
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei, icoanele fiind pictate în 1918 de un pictor localnic. Biserica dispune de obiecte de valoare artistică cum sunt: În anul 1917 au fost înhumate în cimitirul Vorovești rămășițele pământești a 69 de militari români din Compania a 2-a Subzistență
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
a ansamblului, ca un continuu muzical peste variația intensității luminoase pe sticlă fenestrației totale. Se naște astfel o orchestrație de expresii a diferitelor sentimente și atitudini mentale care au prezidat la conceperea acestei arhitecturi impregnate de lirismul poporului." Hanul cu Tei a fost restaurat la începutul anilor '70, arhitectul Constantin Joja reușind să redea aerul autentic al secolului 19 prin reconstituirea aproape exactă a fațadelor, refacerea curții cu pavajul din dale de piatră sau folosirea obloanelor grele la ferestre, a felinarelor
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
tendința de a putrezi grinzile de sub podelele. Astfel de "parchet en lozange" a fost remarcat de arhitectul suedez Daniel Cronström la Versailles și la Grand Trianon din 1693. Cherestea contrastanta în culori și material, cum ar fi stejar, nuc, cireș, tei, pin, arțar, etc., este uneori folosită, iar pentru tipuri mai scumpe, este utilizat mahon bogat colorat, iar uneori și alte tipuri de lemn tare tropical. Deși din punct de vedere tehnic nu este lemn, bambusul, de asemenea este, un material
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]
-
invită să imprime pe albumul aromâno-etno-rock “Bachița”, alături de Stelu Enache. Tot în 2004 este invitat să imprime niște chitări într-un proiect funky-dance despre care nu auzise nimeni mai nimic: O-Zone. Câteva luni mai tarziu piese că Dragostea din tei, Despre tine, ajung hituri difuzate de întreaga media; Dragostea din Tei ajunge number one în Europa. Lăură Stone apelează la el pentru compunerea unui material muzical.Una din melodii “La balada della donna” se face imediat remarcată și ajunge până la
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
în 2004 este invitat să imprime niște chitări într-un proiect funky-dance despre care nu auzise nimeni mai nimic: O-Zone. Câteva luni mai tarziu piese că Dragostea din tei, Despre tine, ajung hituri difuzate de întreaga media; Dragostea din Tei ajunge number one în Europa. Lăură Stone apelează la el pentru compunerea unui material muzical.Una din melodii “La balada della donna” se face imediat remarcată și ajunge până la urechile lui Quincy Jones. Acesta se declară încântat de piesă dar
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane pictate în ulei, în stil neo-bizantin, datează din secolul al XVII-lea. Cu prilejul reparațiilor radicale din 1913 un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
un brâu împletit. În registrul superior, fațada este împodobită cu un fel de ocnițe polilobate. În prezent, biserica are un acoperiș simplu și destul de jos, care are în interior o boltă puțin arcuită. Catapeteasma bisericii este realizată din lemn de tei aurit, în stil baroc. Ea impresionează prin ornamentele vegetale (frunze de viță cu ciorchini, floarea soarelui) și zoomorfe (leul, grifonul, cerbul cu crucea între coarne, vulturul bicefal, o pasăre cu șarpele în ghiare etc.) care se întrețes cu vrejuri aurite
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Piatrei Runcului (1215 m). Peste pârâul Prisecani care izvoreștede de sub Piatră Roșie (1508 m) aflată în zona în centrală, se vede Piatră Mocilor (1202 m). Spre Corbu peste pârâul Barasău, se zărește pe Batca Arsurilor (1384 m) - Piatră Șoimilor Piatră Teiului se află în Județul Neamț, exact în coadă Lacului de acumulare de la Bicaz imediat în amonte de viaductul de la Poiana Largului spre capătul vestic al acestuia, se află stâncă Piatră Teiului știuta și ca Piatra Dracului. I se spune așa
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
zărește pe Batca Arsurilor (1384 m) - Piatră Șoimilor Piatră Teiului se află în Județul Neamț, exact în coadă Lacului de acumulare de la Bicaz imediat în amonte de viaductul de la Poiana Largului spre capătul vestic al acestuia, se află stâncă Piatră Teiului știuta și ca Piatra Dracului. I se spune așa deoarece pe o brâna a ei a crescut un tei. Forma ei și faptul că este izolată în zona o fac imediat remarcată. În anii ploioși aici este apa, lacul de
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
de acumulare de la Bicaz imediat în amonte de viaductul de la Poiana Largului spre capătul vestic al acestuia, se află stâncă Piatră Teiului știuta și ca Piatra Dracului. I se spune așa deoarece pe o brâna a ei a crescut un tei. Forma ei și faptul că este izolată în zona o fac imediat remarcată. În anii ploioși aici este apa, lacul de acumulare întinzându-se până la stâncă. Orașul Vatra Dornei Valea Bistriței: Valea Bistricioarei: Orașul Borsec Depresiunea Bilbor Munții Bistriței sunt
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]