15,959 matches
-
de percepție se realizează prin structuri cu verbul a avea sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei - asprime, netezime etc.). CAPITOLUL 2 STRUCTURA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În raport cu alte clase de cuvinte, verbul se distinge prin mai multe trăsături - sintactico-semantic, verbele au capacitatea de a atrage actanții, componentele intim legate de semantica lor internă, și le atribuie acestora funcții semantice (roluri tematice)27
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau cu verbul senzorial neutru a simți și nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei - asprime, netezime etc.). CAPITOLUL 2 STRUCTURA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În raport cu alte clase de cuvinte, verbul se distinge prin mai multe trăsături - sintactico-semantic, verbele au capacitatea de a atrage actanții, componentele intim legate de semantica lor internă, și le atribuie acestora funcții semantice (roluri tematice)27 și restricții formale. Semantic, verbele denotă tipuri de procese cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nominalul abstract care trimite la proprietatea perceptuală respectivă (gust, miros, formă, calitate a formei - asprime, netezime etc.). CAPITOLUL 2 STRUCTURA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În raport cu alte clase de cuvinte, verbul se distinge prin mai multe trăsături - sintactico-semantic, verbele au capacitatea de a atrage actanții, componentele intim legate de semantica lor internă, și le atribuie acestora funcții semantice (roluri tematice)27 și restricții formale. Semantic, verbele denotă tipuri de procese cu un grad mai ridicat sau mai scăzut de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În raport cu alte clase de cuvinte, verbul se distinge prin mai multe trăsături - sintactico-semantic, verbele au capacitatea de a atrage actanții, componentele intim legate de semantica lor internă, și le atribuie acestora funcții semantice (roluri tematice)27 și restricții formale. Semantic, verbele denotă tipuri de procese cu un grad mai ridicat sau mai scăzut de complexitate. Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
funcții semantice (roluri tematice)27 și restricții formale. Semantic, verbele denotă tipuri de procese cu un grad mai ridicat sau mai scăzut de complexitate. Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în termeni lexico-semantici sub forma unor liste de cazuri semantice sau roluri tematice (engl. semantic role list) atribuite argumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în termeni lexico-semantici sub forma unor liste de cazuri semantice sau roluri tematice (engl. semantic role list) atribuite argumentelor selectate. Listele de roluri tematice sunt concepute ca un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexico-semantici sub forma unor liste de cazuri semantice sau roluri tematice (engl. semantic role list) atribuite argumentelor selectate. Listele de roluri tematice sunt concepute ca un set de trăsături care identifică argumentele în funcție de relația semantică pe care o stabilesc cu verbul. Inventarul stabilit de Fillmore (1968) a fost ulterior modificat, adăugându-se sau nuanțându-se anumite roluri din lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un set de trăsături care identifică argumentele în funcție de relația semantică pe care o stabilesc cu verbul. Inventarul stabilit de Fillmore (1968) a fost ulterior modificat, adăugându-se sau nuanțându-se anumite roluri din lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe care o stabilesc cu verbul. Inventarul stabilit de Fillmore (1968) a fost ulterior modificat, adăugându-se sau nuanțându-se anumite roluri din lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
stabilit de Fillmore (1968) a fost ulterior modificat, adăugându-se sau nuanțându-se anumite roluri din lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
-se sau nuanțându-se anumite roluri din lista inițială 29. Schemele cazuale în care verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele pot fi inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții cu mirare/cu insistență. (3) La orele de muzică, [elevii]Agent ascultă muzică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții cu mirare/cu insistență. (3) La orele de muzică, [elevii]Agent ascultă muzică simfonică. Tema este, în cazul verbelor de percepție, rolul atribuit obiectului percepției, entității care produce sau cauzează percepția 30. În alte clasificări, aceleiași entități i se atribuie un rol semantic distinct, Obiect al percepției 31. Tema/Obiectul percepției se codează ca nominal în acuzativ, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție, rolul atribuit obiectului percepției, entității care produce sau cauzează percepția 30. În alte clasificări, aceleiași entități i se atribuie un rol semantic distinct, Obiect al percepției 31. Tema/Obiectul percepției se codează ca nominal în acuzativ, în cazul verbelor nonagentive, și ca nominal în nominativ, în cazul verbelor de percepție evidențială: (4) Ana aude [muzică]Temă în camera alăturată. (5) [Ana]Temă arată obosită.32 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție Unitățile incluse în clasa verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau cauzează percepția 30. În alte clasificări, aceleiași entități i se atribuie un rol semantic distinct, Obiect al percepției 31. Tema/Obiectul percepției se codează ca nominal în acuzativ, în cazul verbelor nonagentive, și ca nominal în nominativ, în cazul verbelor de percepție evidențială: (4) Ana aude [muzică]Temă în camera alăturată. (5) [Ana]Temă arată obosită.32 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție Unitățile incluse în clasa verbelor de percepție sunt eterogene semantico-sintactic. În analiza de față, am ținut
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepției se codează ca nominal în acuzativ, în cazul verbelor nonagentive, și ca nominal în nominativ, în cazul verbelor de percepție evidențială: (4) Ana aude [muzică]Temă în camera alăturată. (5) [Ana]Temă arată obosită.32 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție Unitățile incluse în clasa verbelor de percepție sunt eterogene semantico-sintactic. În analiza de față, am ținut seama de două criterii semantice în delimitarea celor trei clase de verbe: prezența sau absența în matricea semantică a trăsăturii [±Intențional] și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în cazul verbelor nonagentive, și ca nominal în nominativ, în cazul verbelor de percepție evidențială: (4) Ana aude [muzică]Temă în camera alăturată. (5) [Ana]Temă arată obosită.32 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție Unitățile incluse în clasa verbelor de percepție sunt eterogene semantico-sintactic. În analiza de față, am ținut seama de două criterii semantice în delimitarea celor trei clase de verbe: prezența sau absența în matricea semantică a trăsăturii [±Intențional] și rolul tematic atribuit de centrul verbal nominalului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
5) [Ana]Temă arată obosită.32 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție Unitățile incluse în clasa verbelor de percepție sunt eterogene semantico-sintactic. În analiza de față, am ținut seama de două criterii semantice în delimitarea celor trei clase de verbe: prezența sau absența în matricea semantică a trăsăturii [±Intențional] și rolul tematic atribuit de centrul verbal nominalului din poziția subiectului. 3.1. Clasificarea verbelor de percepție În delimitarea claselor de verbe de percepție din limba engleză s-au luat în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiza de față, am ținut seama de două criterii semantice în delimitarea celor trei clase de verbe: prezența sau absența în matricea semantică a trăsăturii [±Intențional] și rolul tematic atribuit de centrul verbal nominalului din poziția subiectului. 3.1. Clasificarea verbelor de percepție În delimitarea claselor de verbe de percepție din limba engleză s-au luat în considerare și alte criterii relevante pentru explicarea asemănărilor și a deosebirilor dintre unitățile verbale analizate. S-a observat astfel că anumite variații semantico-sintactice ale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]