65,481 matches
-
se-ntoarce către celălalt premilitar și-i spune : - Costică, tu rămâi aici până ce vine Gheorghiță, ca să ajuți la continuarea pregătirii și organizării sălii alături de Margheta, Lența și celelalte persoane care sunt în școală. înțelegând cum stau « lucrurile », Gheorghiță pleacă imediat acasă. Pe drum se gândi la Lențâca gândind dacă se va putea descurca cu aducerea animalelor tinere acasă, la vreme de seară. Ajuns acasă, Gheorghiță comunică lui maică-sa Maria, faptul că Maricica sau Dumitru, va trebui mai spre seară, să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la continuarea pregătirii și organizării sălii alături de Margheta, Lența și celelalte persoane care sunt în școală. înțelegând cum stau « lucrurile », Gheorghiță pleacă imediat acasă. Pe drum se gândi la Lențâca gândind dacă se va putea descurca cu aducerea animalelor tinere acasă, la vreme de seară. Ajuns acasă, Gheorghiță comunică lui maică-sa Maria, faptul că Maricica sau Dumitru, va trebui mai spre seară, să meargă « după deal » la Lențâca spre a o ajuta la adusul animalelor tinere acasă, pentru că el, s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
alături de Margheta, Lența și celelalte persoane care sunt în școală. înțelegând cum stau « lucrurile », Gheorghiță pleacă imediat acasă. Pe drum se gândi la Lențâca gândind dacă se va putea descurca cu aducerea animalelor tinere acasă, la vreme de seară. Ajuns acasă, Gheorghiță comunică lui maică-sa Maria, faptul că Maricica sau Dumitru, va trebui mai spre seară, să meargă « după deal » la Lențâca spre a o ajuta la adusul animalelor tinere acasă, pentru că el, s-ar putea, după cele spuse de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aducerea animalelor tinere acasă, la vreme de seară. Ajuns acasă, Gheorghiță comunică lui maică-sa Maria, faptul că Maricica sau Dumitru, va trebui mai spre seară, să meargă « după deal » la Lențâca spre a o ajuta la adusul animalelor tinere acasă, pentru că el, s-ar putea, după cele spuse de domnul învățător Obreja, să nu se poată duce s-o ajute. - Dar care-i cauza ? întrebă maică-sa. - Mi se pare că instruirea ce o avem azi la școală, e de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Mi se pare că instruirea ce o avem azi la școală, e de durată mai mare, și s-ar putea să întârzii. Apoi comunică lui maică-sa ce i-a spus învățătorul Obreja, și cauza pentru care l-a trimis acasă. - Dacă așa stau lucrurile, atunci, până una, alta ia și mănâncă ceva, că nu se știe când vii la masă, și te-o apuca foamea pe acolo. Gheorghiță se supune sfatului dat, după care-și ia cutia în care era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
are și sacâzul necesar, la locul lui bine știut, și pleacă la școală pe drumul cel mai scurt, traversând pârâul Racova pe la Terente, fiul lui Ion Hanganu. Ajuns la școală, îi spune lui Costică Abaci să meargă și el până acasă să mănânce, pentrucă sar putea să dureze mai mult de cât s-au gândit organizatorii. S-au înțeles bine amândoi. Totul era pregătit. Reprezentanți de frunte ai premilitarilor au început să se adune în sala de clasă, de lângă cancelarie, ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că el era încă în doliu după moartea lui văru-său Costică iar acest fapt putea să-l motiveze față de Profira de ce nu poate să meargă la Gârceni la joc. Are s-o întrebe și pe mamă-sa când se va întoarce acasă se gândi el, ajuns la brutărie. Se schimbă în hainele de lucru că urmau cîteva ore bune de lucru. Janeta, soția lui Kisel intră în brutărie să cumpere pâine și dând cu ochii de Gheorghiță, întreabă pe Iosub: − Ăsta n-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
te superi că nu merg la Gârceni, mama a spus că trebuie să mai ținem doliu pentru Tică, te rog să mă înțelegi. Fata își dădu acordul, convinsă de motivele invocate de Gheorghiță . Pe la ora 6 după masă Gheorghiță sosi acasă la domnul Obreja, care îl lăudă că este punctual și merseră amândoi în foișorul din grădină, ducând cu ei și cutiile de viori. − Gheorghiță, dragul meu, mi-a trimis fie-mea o culegere de romanțe și cântece populare și miar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mele unui tânăr isteț, cum ești tu și pe care l-am îndrăgit, că nu am avut norocul să am și eu un fecior, ci cum știi bine, numai fete, care au alte rosturi în lumea asta. Du-te liniștit acasă și să nu-ți pară rău că nu ai mers la joc la Gârceni și ți-ai petrecut timpul cu un bătrânel ca mine! − Nu spuneți așa, domnu’ învățător! Am învățat noi cântece de la dumneavoastră și tot ce am aflat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de la dumneavoastră și tot ce am aflat e neprețuit. Nici nu am știut cum trece timpul, că vedeți că s-a și înserat, încheie Gheorghiță discuția, luându-și un rămas bun respectuos de la îndrăgitul fost dascăl. Capitolul XIX Frământări și acasă − Lențâca, ce-o fi având mama de tot plânge întruna? Mă uit la dânsa și văd cum îi curg lacrimi, șiroaie, da’ nu știu ce are, o doare ceva? − Ce știu eu, Săndel? Eu nu pot s-o întreb, tu știi că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
an cu aceiași cultură secătuiește în fertilitate. Regula aceasta nu era o descoperire a agronomilor de la Camera Agricolă ci era cunoscută de țărani din vechime și era transmisă din tată în fiu, așa îi spusese lui Gheorghiță taică-su, Costache. Acasă Vasile și Săndel se întorseseră de la școală și după ce au mâncat, au mers în grădină ca să culeagă roadele ce se coc mai târziu cum sunt bostanii albi, prunele albe dulci ca mierea și strugurii de răuruscă. Băieții lucrau în grădină
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Să nu pot să citesc eu ce scriu Mihai și Emilia, să nu știu să scriu numere și să socotesc „băbește”? − Acum ce să le spun ca să -i liniștesc? − Spune-le și tu că mi-a venit un dor de acasă, de Cursești. Asta să le spui. Gata, la treabă, că acuș e noapte, o să mai vorbim noi altădată și de alte cauze pe care voi acum nu le înțelegeți. Capitolul XX Marea cotitură Duminica Tomei este o sărbătoare de o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
colțul gardului cimitirului și vorbeau despre traiul lor zilnic și întâmplările petrecute în săptămâna ce se încheiase: cum se înțeleg cu bărbații lor, care cu cine s-au mai bătut ori s-au suduit, care fată a mai fugit de acasă, ce nunți se mai pun la cale, că doar s-a terminat postul și s-a primit dezlegare pentru nunți, adică toate întâmplările și necazurile unei așezări sătești din Podișul Moldovei. Din vorbă în vorbă au ajuns în discuție și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Profira lui Nașcu și se învoi să plătească sfatul așa cum a cerut femeia. − Vă-nvăț ce să faceți ca să nu vă mai moară plozii cum e ăsta de care spui, că-i frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu, pe care-l văd că se joacă pe islaz, să-mi ducă caprele acasă. Noi să mergem
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu, pe care-l văd că se joacă pe islaz, să-mi ducă caprele acasă. Noi să mergem, să facem treaba pe care am spus-o. Ajunseră la casa unde stătea Victoria și bărbatusău, Vasile Cair; acesta schimbă câteva vorbe cu soacrăsa, lângă gardul cimitirului și apoi vorbi cu Maria Gheorghiu, pe care a rugat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
treaba pe care am spus-o. Ajunseră la casa unde stătea Victoria și bărbatusău, Vasile Cair; acesta schimbă câteva vorbe cu soacrăsa, lângă gardul cimitirului și apoi vorbi cu Maria Gheorghiu, pe care a rugat-o să meargă și ea acasă la el, să vorbească cu Marioara lui Bibirig. El va mâna și vitele lui Costache Gheorghiu acasă, că-s vecini. Maria Gheorghiu fusese aleasă de Marioara să ia parte la ceremonialul de „cumpărare” al pruncului lor cel bolnăvicios. Maria Gheorghiu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
schimbă câteva vorbe cu soacrăsa, lângă gardul cimitirului și apoi vorbi cu Maria Gheorghiu, pe care a rugat-o să meargă și ea acasă la el, să vorbească cu Marioara lui Bibirig. El va mâna și vitele lui Costache Gheorghiu acasă, că-s vecini. Maria Gheorghiu fusese aleasă de Marioara să ia parte la ceremonialul de „cumpărare” al pruncului lor cel bolnăvicios. Maria Gheorghiu nu fusese aleasă întâmplător, ea a dat naștere la mulți copii care au rămas în viață. Așa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o sumă simbolică. La târg au luat parte Marioara Bibirig, Victoria, mama copilului, Nicușor care îl „vindea” prin geamul deschis, mama ei Profira Nașcu și bineînțeles, cumpărătoarea Maria Gheorghiu, care a plătit 2 lei. Vecinul Vasile Chiriac, care a adus acasă și vitele lui Costache, a rămas mut de mirare văzându-și copilul în brațele Mariei Gheorghiu , iar aceasta i-a explicat cum este tradiția populară ca să scape de boală și necaz cel mic. La explicație a fost de față și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bun, iar Profira lui Nașcu a încercat să explice purtarea ei urâtă prin aceea că fetei îi este foarte drag copilul. S-a stabilit ca în fiecare dimineață copilul să fie adus la mama „cumpărătoare” iar seara să fie luat acasă. Aceasta deoarece așa cere tradiția, ca mama adoptivă să aibă efectiv grijă de copil, altfel nu-și face efectul toată această operație de vânzare-cumpărare simbolică. Joi dimineață în târgul de la Băcești Vasile caută juncani, după cum îl sfătuise și socrul lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să spună ceva, spuse Maricica; − Da’ am lăsat-o cu caii, pe imaș; am îndemnat-o să vină cu mine înapoi acasă și n-a vrut; De pe prispă se aude scheunatul jalnic al cățelei; ea avusese mai multe rânduri de pui, unii spuneau că ar avea mai mult de zece ani, și era foarte credincioasă stăpânului. Odată a fost chiar până la Iași
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de puteri din cauza durerilor de spate, fără vite de muncă și acum și fără cai și cu atâtea griji ale gospodăriei. Avea noroc cu nevasta cea harnică, dar care nu mai putea munci ca în tinerețe și cu copiii rămași acasă, harnici și ascultători, care adesea îndeplineau treburi, chiar mai presus de puterile lor. Capitolul XXI Viața își urmează cursul Desfășurarea evenimentelor a decurs în concordanță cu situația generală din țară și chiar din țările vecine: cum se zvonea că va
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dacă o să mai pot munci ca să le cumpăr pământ.” Din acel an Săndel, care împlinise vârsta de nouă ani, își amintește ziua când a mers pentru prima oară la secerat grâu. „Părinții mei împreună cu frații și surorile mele care erau acasă, afară de Emilia care lucra croitorie , am mers la locul numit Trauș, unde aveam noi ogorul de grâu. țin minte ce frumos arăta lanul, cum am frecat în mâini un spic alegând boabele, care au chipul Maicii Domnului, cum spune mama
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să nu te tai. După ce s-a ridicat roua și noi toți seceraserăm o bună postată, tata a netezit o bucată de teren mare cam cât o masă, mama a întins două prosoape pe care a așezat merindea adusă de acasă din care ne-am ospătat cu toții. Ăsta a fost încă un pas spre viața de țăran, își termină povestirea Săndel. Mama și cu Săndel plecară apoi spre casă , iar ceilalți au rămas în continuare la secerat , apoi să lege grâul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trăgeau nădejde că în anul care vine le va merge și mai bine. De mare ajutor le-au fost în anul acesta copiii Emilia și Mihai, care le-au trimis bani regulat, e drept că sume mici dar cei de acasă le-au folosit cu chibzuință și au izbutit să termine recoltările și semănăturile de toamnă și să cumpere și o parte din lemnele pentru iarnă. Costache a mai câștigat ceva bani pentru copiii de acasă, cei de vârstă școlară muncind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sume mici dar cei de acasă le-au folosit cu chibzuință și au izbutit să termine recoltările și semănăturile de toamnă și să cumpere și o parte din lemnele pentru iarnă. Costache a mai câștigat ceva bani pentru copiii de acasă, cei de vârstă școlară muncind și la boierul Jac Marcopol. Erau îngrijorați că de câteva luni nu mai primiseră vești de la Gheorghiță, cel care fusese încorporat în armată și care era pe front cu unitatea militară din care făcea parte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]