61,510 matches
-
ar fi ridicat pe la 1840-1850, de către ortodcși și ar fi fost donată pe la 1860 greco-catolicilor din sat”, donația fiind motivată prin faptul că la 1850 comunitatea ortodoxă a început ridicarea unei noi biserici, din piatră. Potrivit Ioanei Cristache-Panait, biserica de lemn deținută de ortodocșii din localitate, este înlocuită în anul 1850 cu alta de zid, unul dintre slujitorii ei fiind „popa Petru Popoviciu, hirotonit în anul 1761”. Deci, actuala biserică de lemn, a fost greco-catolică, potrivit Șematismului de la 1900; este indicată
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
noi biserici, din piatră. Potrivit Ioanei Cristache-Panait, biserica de lemn deținută de ortodocșii din localitate, este înlocuită în anul 1850 cu alta de zid, unul dintre slujitorii ei fiind „popa Petru Popoviciu, hirotonit în anul 1761”. Deci, actuala biserică de lemn, a fost greco-catolică, potrivit Șematismului de la 1900; este indicată ca ridicată în anul 1877. Însă anul menționat nu poate să indice decât unele lucrări de renovare, cu efectuarea unor eventuale modificări, realizate în anii 1876-1877. O primă sursă menită să
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
o boltă semicilindrică, ce acoperă spațiul navei, înălțată în anul 1876, prin intermediul unei suprafețe înclinate, și care, împreună cu bârna de naștere, se sprijină pe o grindă transversală, ale cărei capete se termină în console. Bolta este compusă din nervuri de lemn ce se sprijină pe grindă și este căptușită în intrados cu fâșii curbe, peste care, ulterior, s-a aplicat pânza ca suport al picturii interioare. Concomitent, s-a procedat și la o extindere a navei cu circa 1,60 m
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
de vest a turnului se află intrarea, care comunică cu pridvorul de sub turn și în continuare cu nava bisericii. Această formă, cu pridvor și turn deasupra, demonstrează că este o realizare ulterioară bisericii, ea fiind întâlnită și la biserica de lemn din Târgu-Mureș. Inițial intrarea se afla pe latura de sud a fostului pronaos, în locul actualei primei ferestre, care lasă să se vadă modificarea survenită. Până în anul 1972, în vecinătatea bisericii a existat și vechea clopotniță, care, deteriorându-se, a fost
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
și "rateșu de la Ancuța". Hanul era zidit pe temelie de piatră, avea o lungime de 36, 20 metri și o lățime de 15,70 metri, iar zidurile sale de cărămidă erau de 70 cm grosime. Hanul avea două porți din lemn de stejar, una prin care intrau carele și alta prin care ieșeau. Porțile din stejar tare erau ferecate cu zăvoare duble și drugi masivi de fier, iar ferestrele erau mici și zăbrelite. Carele erau așezate lângă poarta de ieșire, având
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
de han, tocmai pentru conservarea spiritului sadovenian moldovenesc. Hanul a fost restaurat din nou în anul 1999, el căpătând o înfățișare autentic românească, fiind improvizate aici mici expoziții de costume populare specifice zonei, precum și de obiecte din ceramică sau din lemn. În partea dreaptă a intrării, chiar lângă ușă, a fost amplasată o placă de marmură pe care scrie următorul text: "„Pe locul vechiului han ce s-a ridicat în anul 1718 și risipit cu ani în urmă s-a clădit
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
, comuna Lăpuș, județul Maramureș datează din anul 1697. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn, cea de pe deal. Este o construcție de dimensiuni modeste, atât în plan cât și în elevație, cu absida altarului
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn, cea de pe deal. Este o construcție de dimensiuni modeste, atât în plan cât și în elevație, cu absida altarului poligonală și nedecroșată și cu intrarea plasată pe fațada sudică, fațadă de-a lungul căreia există și un pridvor ce servește
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
anii 1920. În 2003, brandul a fost cumpărat de compania Xella Internațional, astăzi aflându-se în portofoliul acesteia. La finele primului război mondial, în 1918, Suedia se confruntă cu o importanță criză energetică. Pe piața internă nu se comercializa decât lemnul. Materiile prime, precum petrolul și cărbunele, trebuiau importate și erau foarte scumpe. Tot în această perioadă, guvernul Suediei hotărăște să modifice și să îmbunătățească standardele pentru izolații. În urma acestei decizii, apare primul laborator pentru experimente și încercări pentru noi materiale
Ytong () [Corola-website/Science/320003_a_321332]
-
30 de țări, printre acestea numărându-se Chină, SUA, Mexic, Chile, Rusia și majoritatea țărilor europene. YTONG a fost creat pentru a oferi într-un singur produs majoritatea beneficiilor materialelor de construcții existente: este la fel de ușor de prelucrat că și lemnul, rezistent la foc și durabil că o cărămidă, cu aceleași calități ecologice de neegalat ale silicatului de calciu. YTONG este realizat doar din materii prime naturale - nisip, văr, ciment și apa - folosind un agent de aerare care este întărit cu
Ytong () [Corola-website/Science/320003_a_321332]
-
anul 1803 de Coman Călușeriu, venit din Poiana Sibiului, care a ars în 1854 până la temelie. A fost clădită de proprietarii Palada în anul 1864 în forma care este astăzi și deservește enoriașii din satul Novaci-străini. Biserica este clădită din lemn pe o temelie de piatră, tencuită cu var pe dinăuntru și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
adăugau lapte de capră, fructe, muguri, rareori pește sau carne (tot de capră). Se îmbrăcau în țesături rudimentare sau în piei de capre, cu care erau și inhumați sau depuși în peșterile mortuare unde s-au mumificat. Din și cu lemn, pietre și cochilii, meșteșugeau mobilă și bijuterii. Cunoșteau olăritul și ceramica, preferând culorile negru și roșu. Îsi vopseau trupul cu aceste culori, precum și cu alb, galben și albastru, după motive simbolice cu semnificație socială. Nu cunoșteau metalul, sculele și armele
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
mobilă și bijuterii. Cunoșteau olăritul și ceramica, preferând culorile negru și roșu. Îsi vopseau trupul cu aceste culori, precum și cu alb, galben și albastru, după motive simbolice cu semnificație socială. Nu cunoșteau metalul, sculele și armele lor fiind făcute din lemn și piatră, cu părțile tăioase din obsidiană. Casele lor erau rotunde, din lemn, piatră și piei de capre, dar locuiau și în peșteri naturale sau scobite de ei înșiși. Unele așezări erau înconjurate de ziduri de piatră grosolane. Religia guanșilor
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
vopseau trupul cu aceste culori, precum și cu alb, galben și albastru, după motive simbolice cu semnificație socială. Nu cunoșteau metalul, sculele și armele lor fiind făcute din lemn și piatră, cu părțile tăioase din obsidiană. Casele lor erau rotunde, din lemn, piatră și piei de capre, dar locuiau și în peșteri naturale sau scobite de ei înșiși. Unele așezări erau înconjurate de ziduri de piatră grosolane. Religia guanșilor este puțin cunoscută și era diferită de la o insulă la alta. Toți însă
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
aflată în pridvorul bisericii, care datează din anul 1819, dar și de informațiile cuprinse în lucrarea "Lăcașuri sfinte din județul Prahova", publicată de Petre Pavlov Monahul, în anul 1930, conform cărora, pe locul actualului lăcaș a existat o biserică din lemn, ridicată în 1760, cu hramul "Sfânta Troiță". Alte date nu există, dar, ca o minune, s-au păstrat icoanele împărătești. Construirea unei biserici de lemn în acest loc este plauzibilă, deoarece în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Monahul, în anul 1930, conform cărora, pe locul actualului lăcaș a existat o biserică din lemn, ridicată în 1760, cu hramul "Sfânta Troiță". Alte date nu există, dar, ca o minune, s-au păstrat icoanele împărătești. Construirea unei biserici de lemn în acest loc este plauzibilă, deoarece în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea orașul se afla într-un plin proces de extindere spre sud, iar circulația pe această străveche „Cale a Bucureștilor" se intensificase, așa cum rezultă și din
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
lui Iuda, lisus spre Golgota; la balconul corului - Scenă din viața Sfântului Pantelimon etc. Din această scurtă prezentare, rezultă că pictura, în afara valorii artistice, impresiona printr-o mare bogăție tematică, servind magistral rolul misiunii creștine a bisericii. Catapeteasma, executată din lemn sculptat și ornamentată artistic, constituie, fără îndoială, partea centrală a bisericii în care Marchetty și-a dat întreaga măsură a talentului și experienței sale. Biserica mai dispune și de alte 75 de icoane executate în ulei pe gips, lemn, sau
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
din lemn sculptat și ornamentată artistic, constituie, fără îndoială, partea centrală a bisericii în care Marchetty și-a dat întreaga măsură a talentului și experienței sale. Biserica mai dispune și de alte 75 de icoane executate în ulei pe gips, lemn, sau pânză, datând din 1800-1891 și expuse în altar, naos, pronaos, semnate de mai mulți pictori: Kiril Max. (10), Tănase Age, Cristache R, loan Aledescu, R. Vinilescu, Gh. Corbu (câte 1-2), precum și de un număr de alte 52, de autori
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
lucrările de reparații au ajuns la acoperiș, schimbându-se învelitoarea veche din tablă cu alta nouă. Unul dintre elementele cele mai valoroase, care completează în chip fericit ideea de echilibru și armonie, este prezența unui întreg ansamblu de piese din lemn de stejar masiv sculptat, care încing ca un brâu pereții interiori. După încheierea operațiunilor de renovare și consolidare, în anul 1968, toate acestea au fost curățate, redându-li-se splendoarea inițială. Mai rămăsese de refăcut pictura. între 1967-1969, pictorii Profeta
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
biserica a deținut și un număr de peste 60 de cărți rare, provenind din secolele al XVIII-lea și al XlX-lea, care se păstrează în fondurile patrimoniului național. Printre acestea, cele mai vechi sunt: Două Triodioane din 1747, legate în lemn și piele, achiziție din anul 1820; Penticostarion legat în aceeași manieră, tipărit în 1783; Ceaslov, tipărit la Episcopia Râmnicului, în 1786; Molitvelnice, tipărite la București în 1794; Psaltirea, apărută în 1796 la Tipografia Sfintei Mitropolii, Minee din 1805 etc. Celelalte
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu parchet. Pridvorul avea aceeași înălțime cu restul bisericii. În timpul celui de-al doilea război mondial pridvorul a fost bombardat și
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
același an. Prima pictură datează din 1833, este executată în tehnica frescă și este restaurată în ulei în 1870-1871 de pictorul Radu Vintilescu. În 1976-1977 pictorul Ion Taflan a continuat și a terminat pictura bisericii tot în ulei. Catapeteasma din lemn cu aplicații florale, are icoane pictate din 1870 de pictorul Nae Costescu. Ușile împărătești aparțin altei tâmple mai vechi - probabil din secolul XVIII. Sunt frumos sculptate pe două bucăți de lemn. Toate lucrările prezentate până acum au fost realizate în timpul
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
a terminat pictura bisericii tot în ulei. Catapeteasma din lemn cu aplicații florale, are icoane pictate din 1870 de pictorul Nae Costescu. Ușile împărătești aparțin altei tâmple mai vechi - probabil din secolul XVIII. Sunt frumos sculptate pe două bucăți de lemn. Toate lucrările prezentate până acum au fost realizate în timpul preotului Cilă Marin. În anul 1985 a fost numit un nou preot Nicolae Ion , transferat de la Biserica parohiei Albești Muru, unde abia terminase construirea unei noi biserici în locul celei dărâmate la
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
noi și costisitoare lucrări de consolidare a bisericii. Se realizează o subzidire (temelia fiind din cărămidă) cu beton și fier beton. Apoi pereții sunt tencuiți cu praf de piatră. Anii 2005-2006 sunt meniți unor lucrări interioare. Pardoseala Sfântului Altar (din lemn ) este înlocuită cu parchet melaminat. Scările Sfântului Altar vor fi placate cu gresie . Se înlocuiesc ferestrele (din lemn) cu ferestre termopan. Se înlocuiesc scaunele și covoarele. Se cumpără obiecte de cult noi (evanghelie , veșminte) și se recondiționeză cele vechi. În
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]