65,481 matches
-
copiii, nici ei nu se puteau stăpâni văzându-i pe cei mari atât de îngrijorați de soarta fratelui lor mai mare, Gheorghiță la care țineau foarte mult, mai ales că acesta le cânta adeseori din vioară pe vremea când era acasă . − Plângi, Marie și ușurează-ți sufletul...și voi copii, plângeți gândindu-vă la fratele vostru drag... Se gândi apoi la soarta lor de țărani nevoiți să trudească zi și noapte ca să poată să ducă un trai modest și plin de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rușii au ocupat Basarabia. Chiar Costache împreună cu Gheorghiță iau adus, din Vaslui cu căruța pe cei doi membri ai familiei Lungu și au fost foarte apropiați cât timp au locuit ca refugiați, în Pungești. După eliberarea Basarabiei s-au întors acasă la ei, în Chilia Nouă. Sosiți în localitate l-au găsit pe Ion Lungu, care era diriginte la poștă, și i-au povestit necazul lor. Acesta fu surprins și își aminti , că prin luna noiembrie în spitalul din localitate , murise
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Povestitorul își amintește de poezia „Sergentul”, scrisă tot de Alecsandri și frumos recitată de Leonte ștefan : « Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui / Venea un om, cu jale zicând în gândul lui / Mai lungă-mi pare calea acum lantors acasă.../ Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !... După aplauze puternice, semn al emoțiilor și sensibilității publicului auditor, care răsplătea efortul depus de către recitator și în mod deosebit eroismul și modestia ostașului român, care e gata să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce era mai apropiat, Trauș. Grâul dădea în pârgă atât pe lotul din Bogdana cât și la locul cunoscut sub numele de Analog, aceasta a fost vestea pe care au adus-o fetele, Maricica și Lențâca, după ce s-au întors acasă. Săndel mezinul, a venit mai devreme cu vacile de la păscut, atât Rujana și Joiana, cu tot cu vițeii lor au fost alungate de streche și băiatul nu le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grâu și n-am văzut o groapă mică; am căzut și mi-am scrântit chiciorul...Deghe am putut să adun vitele, noroc că m-a agiutat văr-miu, Victor, că dăduse strechea în ele și nu puteam să le aduc acasă; − Vai de mine, dragul mamei, în ce hal ești! Hai, ține-te de gâtul meu să te duc în casă, că știu eu ce am de făcut; îl duce cu greu spre casă, cu picioarele mai mult târâș, îl așează
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
repetate ale Mariei și ale lui Dumitru . − Da’ de unde ești matale, creștine? întreabă Maria; − De la Dragomirești, satul Semenea, aproape de Doaga Vasiliu, spune noul stăpân al lui Joian; Atunci nu suntem așa departe, îl fugărești matale pe Cuțurică, să se întoarcă acasă; Au așteptat câinele să vină acasă dar acesta nu s-a întors nici după ce trecuseră patru zile. Atunci Dumitru, care ținea mult la Cuțurică l-a luat și pe frate-su Vasile și au mers amândoi la Semenea, să aducă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dumitru . − Da’ de unde ești matale, creștine? întreabă Maria; − De la Dragomirești, satul Semenea, aproape de Doaga Vasiliu, spune noul stăpân al lui Joian; Atunci nu suntem așa departe, îl fugărești matale pe Cuțurică, să se întoarcă acasă; Au așteptat câinele să vină acasă dar acesta nu s-a întors nici după ce trecuseră patru zile. Atunci Dumitru, care ținea mult la Cuțurică l-a luat și pe frate-su Vasile și au mers amândoi la Semenea, să aducă acasă câinele. Dar nici câinele n-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Au așteptat câinele să vină acasă dar acesta nu s-a întors nici după ce trecuseră patru zile. Atunci Dumitru, care ținea mult la Cuțurică l-a luat și pe frate-su Vasile și au mers amândoi la Semenea, să aducă acasă câinele. Dar nici câinele n-a vrut și nici noul stăpân nu a mai vrut să-l dea, văzând cât erau de legați Cuțurică de Joian. * Săndel stătea tot cu piciorul agățat de grindă, când Maricica, sora mai mare cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de pe fund nu au fost de la căzătura în groapa din grâu. M-am gândit încă de atunci , când ne-ai spus minciunile acelea și l-am căutat pe Victor Pârțac, care te-a ajutat să aduni vacile, ca să le aduci acasă; − și cea spus Victor? Doar și el se juca cu mine și cu ceilalți copii, toți cei ce eram cu vitele pe Coastă și a văzut ce s-a întâmplat; − Victor a spus tot, dar vreau să aud de la tine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Au aflat adevărul și ceilalți frați ai lui Săndel , dar mai târziu, după ce acesta se vindecase de toate juliturile și își putea primi porția de chelfăneală. Capitolul XXVI Vești mai multe și bune și rele - Domnule Costache! Madam Marie! Sunteți acasă? Bună ziua! - Bună ziua domnilor învățători, dar cu ce treburi pe la noi? - Avem mai multe treburi pe la dumnevoastră, dar în primul rând unde-i Săndel? - Săndel e plecat de dimineață cu vitele. Le duce pe izlaz, după via lui Jac Marcopol, acolo
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
răspunsuri în ziare, iar de la radio nu aflăm mare lucru, spuse inspectorul Averescu, susținut prin gesturi de socrul său, domnul Obreja. și continuă: știm, domnule Mihai, că ești un om foarte interesat de cunoaștere. Ne-ai dovedit-o de când erai acasă; pe lângă meseriile în agricultură, mai lucrai și în alte domenii ca brutar și chiar învățând limba ebraică. și mai știm că în anii cât ai fost militar voluntar, dar și când erai militar în termen ai învățat și limba turcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nopți de nesomn, de veghe, tot ce se petrece în familia noastră. Dumitru este un băiat plin de energie. A început să aibă gânduri proprii despre viața lui. Nu prea se-nțelege cu taică-tu. Chiar a fost plecat de acasă vreo trei săptămâni. Zice el că pe la Puești. Dar mai știm noi pe unde a fost?! Oricum are alte preocupări față de ceilalți din familia noastră, pe care o vrem unită la treburile ce le avem de făcut. - Tataie, mamaie, pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maria; − Nu că-i aștept, tu Marie, că nu mi-s dragi; pe Ion al meu l-au trimis cu ceilalți premilitari prin Muntenia sau Oltenia, acum câteva zile; l-ar fi luat și pe Dumitru al matale dacă era acasă, dar el este acum militar. Am fost la primar să mă interesez unde îl trimit pe Ion al meu și mi-a spus: „Nu purta matale grijă de Ion, dom’ Pârțac, mai bine ai grijă de familia de aici”, așa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dumnezeu. îl aveam pe Mihai mititel, îl duceam în covățică la prășit și el gângurea în legea lui iar un soldat rus l-a luat în brațe și l-a sărutat, și-o fi adus aminte de ai lui de acasă. Eu eram fricoasă și am țipat dar rusul mi l-a dat în brațe, nu-ș ce bolborosea pe limba lui, m-a salutat militărește și a plecat, privind spre copil; − Apăi la ei s-au schimbat multe de atunci, Marie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spunând: „Trebuie să-l predau, ce știți voi cum s-au purtat cu noi pe front?” repeta el într-una și nu asculta sfaturile date de consăteni. L-a dus la comnadament, acolo prinsul a explicat că voia să ajungă acasă în Germania, a arătat o fotografie de familie în care era soția și trei copii și s-a rugat să fie îndurători cu el. Zadarnice au fost rugămințile omului, după vreo două ore a fost dus pe malul rîpei Racova
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aduc numai năpaste și nenorociri, spuse Maria mezinului ei, ce ajunsese la vârsta când putea să înțeleagă mai bine rosturile lumii. Capitolul XXVIII Timpul La sfârșitul lunii septembrie, după ce frontul s-a deplasat spre apus iar refugiații s-au întors acasă, s-a întors și Emilia; ea se refugiase, împreună cu familia Păun, de la Galați la Giurgiu. A povestit pe larg toate întâmplările acestui refugiu și despre suferințele unor oameni puși pe drumuri de grozăviile războiului. Alături de surorile și frații din Pungești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
despre suferințele unor oameni puși pe drumuri de grozăviile războiului. Alături de surorile și frații din Pungești și împreună cu mamă-sa, Emilia s-a hotărât să ajute la recoltarea de toamnă precum și la pregătirea însămânțărilor. La începutul lunii noiembrie se întoarse acasă și Dumitru de la școala militară de marină la care fusese admis cu un an mai înainte. A povestit amănunțit prin ce încercări și examene trecuse și se fălea cu cunoștințele căpătate în acea școală de prestigiu. Zilele de toamnă sunt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costică Bivol și-a pregătit carul cu boi să facă această faptă. A doua zi de dimineață cei trei răniți au fost internați în spitalul vasluian, au fost tratați iar Lențâca și Săndel, cu răni mai ușoare, au fost lăsați acasă iar Dumitru a rămas internat, cu Emilia la căpătâi . * − Săndel, dragul mamei, eu cred că tu știi mai multe despre neorocirea asta care a venit pe capul nostru, spune-mi drept ce știi tu? − Mamă, am să-ți spun adevărul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
infecțiile, starea de sănătate a lui Dumitru s-a înrăutățit în cele două săptămâni cât a fost internat în spital iar doctorii iau spus lui Emilia că nu au ce-i mai face și că ar trebui să-l ducă acasă. Degeaba s-a rugat Emilia, zadarnice au fost lacrimile și plânsul, medicii, puțini la număr față de numărul mare de pacienți cu răni de pe front, au ridicat din umeri . Emilia s-a străduit să găsească un car ca să-l aducă pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plânsul, medicii, puțini la număr față de numărul mare de pacienți cu răni de pe front, au ridicat din umeri . Emilia s-a străduit să găsească un car ca să-l aducă pe Dumitru, cel vlăguit total de infecția din organism, să moară acasă, la Pungești. Când carul a ajuns pe la Rediu, Emilia a trebuit să aprindă lumânarea la căpătâiul băiatului răpus de armele drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de înfruntat, cu ani în urmă acea cumpănă, când era să se înece în apele reci ale dezghețului de primăvară. Ajunși acasă, nenorocirea a continuat, Costache, desnădăjduit că feciorul iubit , Dumitru, a avut parte de un astfel de sfârșit, n-a mai rezistat și a plecat și el pe urmele fiului. La îndoita înmormântare, toată lumea a fost martoră la purtarea acelei asistente
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
după care a plecat cu cursa spre Vaslui unde s-a internat în spital. A aflat că vacile ce trecuseră pe lângă ea erau ale învățătorului din Ivănești, pe nume Naciu. întâmplarea nenorocită a fost povestită de Elena Toloacă la întoarcerea acasă iar copiii lui Maria erau îndurerați de pățania mamei lor, greu încercată de necazurile ce le întâmpinase până atunci. S-au sfătuit ce este de făcut iar Emilia și Maricica au mers la Vaslui. Maricica a rămas în spital cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de făcut iar Emilia și Maricica au mers la Vaslui. Maricica a rămas în spital cu maică-sa, până la externare iar Emilia, văzând că dumneaei începe să se însănătoșească, s-a ocupat ea de scoaterea actelor necesare lui Săndel. Sosind acasă, Săndel a fost „luat în primire” de Emilia, pregătindu-se de drum. Au mers pe jos până la Băcești și de acolo au luat trenul spre Roman, această călătorie fiind prima din viața lui. La Roman au fost găzduiți de o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Aproape în fiecare vagon călătoreau și militari ruși, foarte gălăgioși și care se fuduleau cu ceasurile ce le capturaseră cu celebrul îndemn «davai ceas». Emilia se purta cu multă prudență admițând că este mama lui Săndel și că se întorc acasă după ce vizitaseră niște rude. Nu discuta nimic cu mine și nu pomenea de școala militară. Unul din soldați și-a pierdut pistolul și de îndată au blocat ambele uși și a început un control sever, spre spaima călătorilor. Până la urmă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Săndel a cunoscut cu adevărat ce înseamnă să fii tratat ca elev-recrut. și-a dat seama de înțelesul proverbului „sita-i nouă trei zile cât stă în cui”. Viața de elev nu era ușoară și nu cred că Emilia ajunsese acasă la Pungești , când Săndel vărsa lacrimi de părere de rău că a rămas acolo. După primele zile de instrucție au urmat și ore de curs, apoi zile de practică, dar instrucția grea nu lipsea nici o zi. Erau mai multe serii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]