64,222 matches
-
netrivial se numește "grup simplu" dacă singurele sale subgrupuri normale sunt grupul trivial și grupul însuși. Teorema Jordan-Hölder prezintă grupurile simple ca elemente constitutive ale tuturor grupurilor finite. Generarea listei tuturor grupurilor finite simple a fost o mare realizare din teoria grupurilor. Richard Borcherds, laureat al Medaliei Fields pe 1998, a reușit să demonstreze conjecturile monstrous moonshine, o relație surprinzătoare și profundă între cel mai mare grup sporadic finit simplu—„grupul monstru”—cu anumite funcții modulare, o componentă a analizei complexe
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
Borcherds, laureat al Medaliei Fields pe 1998, a reușit să demonstreze conjecturile monstrous moonshine, o relație surprinzătoare și profundă între cel mai mare grup sporadic finit simplu—„grupul monstru”—cu anumite funcții modulare, o componentă a analizei complexe clasice și teoria corzilor, o teorie ce intenționează să unifice descrierea multor fenomene fizice. Multe grupuri sunt și exemple de alte structuri matematice. În termeni de teoria categoriilor, ele sunt obiecte de grup într-o categorie, adică sunt obiecte (exemple de alte structuri
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
Medaliei Fields pe 1998, a reușit să demonstreze conjecturile monstrous moonshine, o relație surprinzătoare și profundă între cel mai mare grup sporadic finit simplu—„grupul monstru”—cu anumite funcții modulare, o componentă a analizei complexe clasice și teoria corzilor, o teorie ce intenționează să unifice descrierea multor fenomene fizice. Multe grupuri sunt și exemple de alte structuri matematice. În termeni de teoria categoriilor, ele sunt obiecte de grup într-o categorie, adică sunt obiecte (exemple de alte structuri matematice) care suferă
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
sporadic finit simplu—„grupul monstru”—cu anumite funcții modulare, o componentă a analizei complexe clasice și teoria corzilor, o teorie ce intenționează să unifice descrierea multor fenomene fizice. Multe grupuri sunt și exemple de alte structuri matematice. În termeni de teoria categoriilor, ele sunt obiecte de grup într-o categorie, adică sunt obiecte (exemple de alte structuri matematice) care suferă unele transformări (numite morfisme) care mimează axiomele grupurilor. De exemplu, toate grupurile constituie o mulțime, deci un grup este un obiect
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
oferă un formalism abstract de integrale invariante. Invarianța înseamnă, în cazul numerelor reale de exemplu: pentru orice "c" constant. Grupurile matriceale peste aceste grupuri cad sub incidența acestui regim, ca și inelele adelice și grupurile algebrice adelice, structuri importante pentru teoria numerelor. Grupurile Galois de extensii de grupuri infinite cum ar fi grupul absolut Galois pot și ele să fie echipate cu o topologie, așa-numita topologie Krull, importantă pentru generalizarea legăturii schițate mai sus între corpuri și grupuri și extensii
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
a furniza o descriere fizică. Un alt exemplu îl reprezintă transformările Lorentz, care arată o legătură între măsurarea timpului și vitezei de către doi observatori în mișcare relativă unul față de altul. Ele pot fi deduse într-o manieră strict legată de teoria grupurilor, exprimând transformările ca simetrii de rotație ale spațiului Minkowski. Cea din urmă servește—în absența unei gravitații semnificative—ca model al continuumului spațiu-timp în teoria relativității restrânsă. Grupul de simetrie al spațiului Minkowski, inclusiv translațiile, este cunoscut sub denumirea
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
relativă unul față de altul. Ele pot fi deduse într-o manieră strict legată de teoria grupurilor, exprimând transformările ca simetrii de rotație ale spațiului Minkowski. Cea din urmă servește—în absența unei gravitații semnificative—ca model al continuumului spațiu-timp în teoria relativității restrânsă. Grupul de simetrie al spațiului Minkowski, inclusiv translațiile, este cunoscut sub denumirea de grup Poincaré. Prin cele de mai sus, el joacă un rol esențial în teoria relativității restrânsă și, în teoriile câmpurilor cuantice. Simetriile care depind de
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
în absența unei gravitații semnificative—ca model al continuumului spațiu-timp în teoria relativității restrânsă. Grupul de simetrie al spațiului Minkowski, inclusiv translațiile, este cunoscut sub denumirea de grup Poincaré. Prin cele de mai sus, el joacă un rol esențial în teoria relativității restrânsă și, în teoriile câmpurilor cuantice. Simetriile care depind de poziție sunt centrale în descrierea modernă a interacțiunilor fizice cu ajutorul teoriei de scală. În algebra abstractă, sunt definite structuri mai generale prin relaxarea unora dintre axiomele de definiție ale
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
ca model al continuumului spațiu-timp în teoria relativității restrânsă. Grupul de simetrie al spațiului Minkowski, inclusiv translațiile, este cunoscut sub denumirea de grup Poincaré. Prin cele de mai sus, el joacă un rol esențial în teoria relativității restrânsă și, în teoriile câmpurilor cuantice. Simetriile care depind de poziție sunt centrale în descrierea modernă a interacțiunilor fizice cu ajutorul teoriei de scală. În algebra abstractă, sunt definite structuri mai generale prin relaxarea unora dintre axiomele de definiție ale grupurilor. De exemplu, dacă se
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
este cunoscut sub denumirea de grup Poincaré. Prin cele de mai sus, el joacă un rol esențial în teoria relativității restrânsă și, în teoriile câmpurilor cuantice. Simetriile care depind de poziție sunt centrale în descrierea modernă a interacțiunilor fizice cu ajutorul teoriei de scală. În algebra abstractă, sunt definite structuri mai generale prin relaxarea unora dintre axiomele de definiție ale grupurilor. De exemplu, dacă se renunță la condiția ca fiecare element să aibă un invers, structura algebrică rezultată se numește monoid. Mulțimea
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
și, în mai mică măsură, B.H. Liddell Hart, ca și de scrierile - pe atunci necunoscutului - Charles de Gaulle. Aceste lucrări au fost chiar traduse în germană de Guderian. "Achtung - Panzer!" a fost scrisă între 1936 - 1937 ca o explicație a teoriilor lui Guderian despre rolul tancurilor și avioanelor în războiul modern. Forțele Panzer pe care le-a creat au devenit punctul central al puterii armatei germane în al doilea război mondial, și au luptat conform cu ceea ce avea să fie cunoscut ca
Heinz Guderian () [Corola-website/Science/302756_a_304085]
-
(n. 15 aprilie 1886, Ploiești, d. 6 aprilie 1938, București) a fost un matematician român care a contribuit la dezvoltarea algebrei și teoria funcțiilor. A urmat cursul primar și liceul la Ploiești. Revista Gazeta Matematică i-a desăvârșit apoi, în cursul superior de liceu, gustul pentru matematici, căci el a fost un asiduu corespondent al acestei publicații. În ultima clasa de liceu l-
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
et d’Hermite et sur le calcul approché des intégrals multiples”. După ce și-a trecut teza de doctorat în matematici, Angelescu se întoarce în țară. La propunerea lui Gheorghe Țiteica, ocupă la 1 noiembrie 1919 postul de profesor agregat de teoria funcțiilor la Facultatea de Stiinte a Universității din Cluj, catedră la care a fost titularizat în 1922. Aici a funcționat până la 1 ianuarie 1930. În 1930 Angelescu a fost chemat ca profesor titular de algebra superioară și teoria numerelor la
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
agregat de teoria funcțiilor la Facultatea de Stiinte a Universității din Cluj, catedră la care a fost titularizat în 1922. Aici a funcționat până la 1 ianuarie 1930. În 1930 Angelescu a fost chemat ca profesor titular de algebra superioară și teoria numerelor la Facultatea de stiinte a Universității din București (succesor al lui Traian Lalescu). A fost numit astfel la o altă catedră decât cea în domeniul căreia era consacrat. La această catedră a funcționat până la deces, în 1938. A fost
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
funcționat până la deces, în 1938. A fost membru titular al Academiei de Stiinte din România începând cu 21 decembrie 1935. Aurel Angelescu a realizat cercetări în legătură cu funcțiile generatoare ale claselor de polinoame; ale ecuațiilor diferențiale liniare; asupra seriilor trigonometrice; asupra teoriei generale a ecuațiilor algebrice. S-a ocupat de clasele de polinoame ale lui Legendre, Laguerre, Apell, Hermite. A scris circa 60 de memorii și articole. Cea mai valoroasă lucrare a sa este "Lecțiuni de calcul diferențial" (1927). În lucrările sale
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
modern, este o temă recurentă în "Hobbitul". Smaug este principalul antagonist. Din multe puncte de vedere, episodul cu Smaug reflectă și face referire la dragonul din "Beowulf", iar Tolkien se folosește de episod pentru a pune în practică unele dintre teoriile sale literare revoluționare legate de poemul anglo-saxon, în care dragonul posedă o inteligență animalică, nu are valoare simbolică. Dragonul Smaug și comoara sa de aur poate reprezenta un simbol al legăturii tradiționale dintre rău și metalurgie, așa cum este descrisă în
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
legăturii tradiționale dintre rău și metalurgie, așa cum este descrisă în "Paradisul pierdut" a lui John Milton. Dintre toate personajele, vorbirea lui Smaug este cea mai modernă, folosind expresii de genul „Dar vezi să nu ți-o ia imaginația razna”. Pe lângă teoriile literare, povestea lui Tolkien a fost influențată și de experiențele acestuia. "Hobbitul" poate fi citită ca o parabolă a Primului Război Mondial, în care eroul este smuls din satul său și e aruncat într-un război îndepărtat, în care tipurile tradiționale de
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
terifiante. O paralelă foarte interesantă poate fi făcută cu filmul The Wall, al celor de la Pink Floyd (1982), care acordă o deosebită atenție temei educației. În capitolul următor întâlnim una dintre frazele cheie ale cărții - una dintre ideile care fundamentează teoria lui Orwell cu privire la puterea extraordinară a regimurilor totalitare: „Cine controlează trecutul controlează viitorul. Cine controlează prezentul controlează trecutul”. În funcție de interesele Partidului, orice urmă a vreunui eveniment, lucru (articol de ziar, carte, etc.) ori persoană poate lua calea „găurilor de memorie
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
Nouvorbă. Acesta se duce împreună cu Julia, iar O’Brien (după ce închide tele-ecranul - ceea ce le este permis doar membrilor Partidulului Interior) îi asigură că Frăția există, este activă, și-i promite să-i trimită o carte scrisă de Goldstein însuși. (Cartea "Teorie și practică în colectivismul oligarhic", din care este prezentat un fragment de 35-40 de pagini, reprezintă în mod explicit viziunea lui Orwell asupra istoriei sub aspect socio-politic). La scurt timp după, Julia și Winston sunt arestați de Poliția Gândirii (în spatele
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
tot ceea ce rămâne, și care este cunoscut în Nouavorbă ca și dublăgândire. Dublagândire este de fapt puterea de a păstra două credințe contrare în mintea cuiva în mod simultan, și amândouă să fie acceptate. (Partea a II-a Cap. IX - „Teoria și Practica Colectivismului Oligarhic” - Emmanuel Goldstein)”"
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
tot timpul scrisului. În anii imediat următori el a produs lucrări privind educația, știința, industria de căi ferate și multe alte subiecte ce țineau de filosofie și sociologie. În 1855, Spencer a scris "Principiile Psihologiei" în care a explorat o teorie a minții ca o parte biologică a corpului. În acest model, inteligența umană reprezenta ceva care se dezvolta încet ca răspuns la mediul fizic. Un astfel de punct de vedere evolutionist asupra originii omului i-a îndepărtat pe editori, Spencer
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
John Tyndall, arheologul Sir John Lubbock, și invitați de seamă precum Charles Darwin. Prin asocierea cu aceștia, Spencer reprezenta o prezență puternică, creându-și o audiență puternică la opiniile sale. În 1862, Spencer a publicat "Primele Principii", o expunere a teoriei sale evoluționiste cu privire la principii din toate domeniile vieții. Definiția sa explică evoluționismul ca fiind un proces continuu prin care materia se rafinează într-o formă complexă și coerentă. În acest timp, Spencer a obținut o reputație bună și era foarte
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
și acțiunile sale. Spencer a fost un sustinator al "legii libertății egale", un principiu de bază al liberalismului care susține că orice individ este liber să facă ce dorește atâta timp cât nu îi dăunează altui individ. Una dintre cele mai cunoscute teorii ale lui Specer este cea despre societatea militară și cea industrială. El a pus accentul pe multe probleme politice ale societății timpului său. Herbert Spencer prezintă un scurt istoric al celor două partide politice tradiționale ale Marii Britanii, conservatorii (Tory) și
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
individuală, dând așadar impulsul necesar apariției și dezvoltării socialismului, neînțelegându-i și nebănuindu-i pe deplin efectele viitoare. Spencer susține faptul că orice socialism implică sclavia. Răspunsurile primite la acea dată l-au determinat ulterior pe Spencer să revină asupra teoriilor sale, admițând că dezaprobarea socialismului nu necesită aprobarea așezărilor existente. De asemenea, însuși autorul concluzionează că "[...] a privi cu ochi îngăduitori asupra cusururilor acelora a căror viață e grea nu înseamnă deloc să-i tolerezi pe oamenii de nimic." Spencer
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
surprinzător faptul că Spencer a susținut ideea conform căreia argumentele utilitarienilor timpurii asupra justificării legii și autorității și asupra originii drepturilor erau greșite. De asemenea, el a respins utilitarianismul si modelul acestuia de justiție distributivă, deoarece el susținea că această teorie se baza pe o formă de egalitarianism care ignorau abandonul și, mult mai fundamental, nevoia și eficiența biologică. Spencer a susținut în continuare ideea că viziunea utilitariană asupra legii și statului era de asemenea inconsistența - care presupunea în mod tacit
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]