60,397 matches
-
îi pare, pe baza experienței anterioare sau a unor considerente teoretice, a fi adecvată, va stopa căutarea de noi soluții posibile, adoptând-o pe aceasta. Formularea acestei strategii este oferită de Herbert A. Simon (1951, 1957). Observația fundamentală de la care pornește Simon este că sistemele reale dețin un set de criterii deacceptabilitate relativ laxe care nu presupun neapărat optimalitatea. Ele indică doar dacă o soluție este satisfăcătoare. Prin aplicarea acestor criterii pot fi mai degrabă respinse soluțiile insatisfăcătoare decât să se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întâlnim o combinare a acestor două variante: delegarea autorităților de decizie unor instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția are o importanță deosebită. Există
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de interacțiunea lor cu celelalte fenomene concrete. În acest sens, profilul structural distinct al unei societăți își pune amprenta asupra profilului fiecărui element component al său. Strategia marxistă de explicare a fenomenelor sociale este diferită de așa-numitul pluralism sociologic. Pornind de la insuficiența tentativelor moniste - este greu să explici multitudinea faptelor sociale prin variația unui singur factor determinant -, s-a încercat formularea unei strategii pluraliste. Raymond Aron este unul dintre cei care au lansat ideea pluralismului. Ea apare însă în diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oarecare poate fi modificat în condițiile unei structuri date? Proiectele utopice de schimbare socială care nu țin seama de aceste constrângeri structurale sunt eliminate. Idealurile imposibile sunt identificate. Un exemplu de acest gen îl reprezintă analiza marxistă a fenomenelor politice. Pornind de la modelul abstract al unei formațiuni sociale de tip capitalist, nu putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o bază naturală: specia biologică umană și mediul natural. Umanizarea nu anulează datul biologic, ci doar îi schimbă condițiile de existență. Din această cauză este absolut necesar, în explicarea societății, să se pornească de la o analiză a caracteristicilor speciei umane, a principalelor ei necesități care constituie baza organizării oricărei societăți. Vorbind despre premisele analizei societății, Marx exprima clar acest lucru: „Prima premisă a oricărei istorii omenești este în mod firesc existența indivizilor umani
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societăți. În al doilea rând, fenomenul economic are o anumită independență relativă, în virtutea căreia, în anumite condiții, poate fi analizat făcându-se abstracție de influența celorlalte sfere ale vieții sociale. Dimpotrivă, fenomenele suprastructurale nu pot fi analizate dacă nu se pornește de la baza materială care le dă profilul lor ultim. Desigur, se pot face analize în sine ale fenomenului politic, juridic, filosofic etc., dar dacă este vorba de o analiză adâncă, suficient de completă a respectivelor fenomene, considerarea organizării economice reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
impozitelor presupune și o diminuare a puterii de cumpărare a contribuabilului și, respectiv o majorare a acestei puteri a autorităților publice, semnificând deci un transfer de putere de cumpărare care este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv de către societate, pornind de la considerentul că funcționarea statului nu ar fi posibilă În absența sa. Este semnificativă, În context, distincția ce se face Între impozite și o categorie de taxe cu un conținut similar exprimând și procese de redistribuire a produsului intern brut
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și rolul lor În evoluția societății umane, În diversele variante vehiculate de literatura de specialitate. Între acestea, locul central revine teoriei echivalenței care a fost fondată de Adam Smith și continuată de Montesquieu, A. Wagner și K. Wicksell. Această teorie pornește de la teza conform căreia impozitele sunt o contraprestație datorată statului de către cetățeni, cu semnificația unui echivalent față de serviciile sau foloasele de care aceștia se bucură pe seama acțiunilor finanțate de către stat. Impozitul este considerat o plată În contextul schimburilor valorice echivalente
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acțiunilor finanțate de către stat. Impozitul este considerat o plată În contextul schimburilor valorice echivalente Între contribuabili și stat, care le oferă cetățenilor servicii sau avantaje sociale În mod gratuit. O asemenea teorie ar justifica prezența și dimensiunile valorice ale impozitelor, pornind de la costul serviciilor sau mărimea foloaselor oferite de către stat. În consecință, cuantumul impozitelor ar trebui stabilit În funcție, fie de costul serviciilor prestate de stat, fie de mărimea avantajelor ce revin cetățenilor de pe urma acestor servicii. Această teză fundamentală a teoriei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fi popular, cetățenii să fie dispuși chiar să-l plătească mai mult decât pentru realizarea altor obiective generale, asupra cărora ei au un control limitat. Într-o variantă asemănătoare s-a conturat și teoria siguranței, Întemeiată de T. Hobbes, care pornește de la teza conform căreia raporturile În care se găsesc contribuabilii cu statul se aseamănă cu raporturile dintre asigurați și asigurători. În această optică, impozitul este interpretat ca o primă de asigurare, pe care contribuabilii (asigurații) o suportă, iar statul (asigurătorul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
față de cetățeni. Dacă ar exista un asemenea angajament, sar impune o despăgubire din partea statului, atunci când bunurile contribuabililor au fost distruse sau sustrase. Un conținut similar celor două teorii anterioare prezintă și teoria sacrificiului, numită și teoria impozitului solidaritate 15, care pornește de la premisa că statul este un produs necesar al dezvoltării istorice, iar impozitul - un produs necesar al raportului dintre putere și supuși. În calitatea sa de instituție de suprastructură, statul ar avea dreptul să ceară supușilor săi să facă un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Dar această alocație nu trebuia să incite, prin nivelul său, la abținerea de la muncă, ci numai să asigure subzistența celor confruntați cu dificultăți materiale. 25 Prezintă interes din perspectiva necesității și implicațiilor impozitului și așa-numita teorie a neutralității, care pornește de la teza că practicarea impozitelor ar trebui astfel concepută Încât să nu modifice raporturile existente În societate. Dacă impozitele sunt considerate, În concepția clasică, un „rău necesar”, atunci asigurarea neutralității impunerii este soluția de compromis. Ca urmare, se admite că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de transfer, adică a cheltuielilor destinate ajutoarelor sociale, care modifică repartiția venitului național. În fine, modalitățile de așezare a impozitelor afectează, În ansamblu, repartiția finală a veniturilor Între cetățeni”52. Tot după Samuelson, intervenția statului În economie poate fi concretizată pornind de la creșterea volumului cheltuielilor publice, respectiv redistribuirea veniturilor mai ales prin impozite și programe guvernamentale, investiții și achiziții publice, cu impact asupra ecuației de echilibru general, care poate fi redată și sub forma: Y = C + I + Pu (1.3) unde
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Karl Brunner (1868), monetarismul actual a cunoscut o transformare spectaculoasă datorită eforturilor unor cercetători remarcabili În frunte cu Milton Friedman și s-a conturat pe fundalul schimbărilor economice intervenite după anii 1960, caracterizate de prezența simultană a șomajului și inflației pornind de la anumite axiome 54, Între care una se referă la cheltuieli publice finanțate din impozite și Împrumuturi care reglează cheltuielile (investițiile) private. Una dintre axiome afirmă că cererea de monedă pe piață este stabilă și poate fi exprimată ca o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se pune În aplicare realizarea impozitului ca venit la bugetul public, având un rol major În funcționarea sistemului fiscal. Corespunzător caracterului de sistem al impozitelor, Între toate componentele unui sistem fiscal, În mod obiectiv, există o multitudine de legături interne, pornind de la delimitarea și metodele de evaluare a materiei impozabile, și continuând cu procedeele de determinare a cuantumului impozitelor și cele speciale de modificare sau stingere a debitelor din impozite și taxe, etc. Prin urmare, complexitatea proceselor generate de prezența impozitelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
distorsionare a raporturilor În societate Între subiecții impozitului, respectiv Între membrii colectivităților statale. În raport cu formele constitutive ale sistemelor fiscale cunoscute În lumea modernă, cu elementele tehnice aferente, structura acestor sisteme se diferențiază, luând În considerare o multitudine de criterii, care pornesc de la separarea În impozite directe și impozite indirecte. Abordarea multicriterială vizează aspecte de natură fiscală (materie impozabilă, situația contribuabilului, modalități de stabilire a obligației fiscale și de Încasare), juridică, administrativă și economică. În acest context, se apreciază că distincția În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În neocapitalismul modern, impozitul capătă o semnificație mai largă; el Încetează de a mai constitui grăuntele de nisip care jenează angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele și motoarele mașinii"88. Corespunzător evoluției Înregistrate În planul concepțiilor despre impozit și pornind de la conținutul său economic, În varianta modernă, 87 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002 88 Citat după Filip Gh. (coord.),Finanțe, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 206 96 acesta reprezintă, atât procese de redistribuire a produsului creat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rămână un domeniu controversat, mergându-se de la a se contesta fățiș până la acceptarea lor ca pe un rău necesar, precum și implicarea acestora, ca variabile cu impact major În modele/mecanisme 120 de funcționare a sistemelor socio-economice moderne. Consacrarea acestor concepte pornind de la conținutul impozitului de prelevare obligatorie din produsul creat de supușii statului, fără echivalență sau contraprestație și nerestituibil, având deci un caracter fiscal tipic, se Înscrie organic În evoluția societății omenești, fiind legată indisolubil de funcționarea instituțiilor se stat consumatoare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sistem de percepere a impozitelor și taxelor prin fisc, iar fiscul ca o instituție de stat care stabilește și Încasează contribuțiile către stat sau urmărește pe cei care nu și-au plătit În termen aceste contribuții. Pe de altă parte, pornind de la definirea impozitelor ce poate fi considerată clasică, și anume de „prelevare a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului, În vederea 110 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 27 122 acoperirii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscalității la nivelul firmei ar putea fi determinată prin excluderea acelor impozite și taxe plătite de firmă numai În ipostază de intermediar, dar suportată În fapt de alte persoane, cum este cazul impozitelor indirecte, a impozitului pe salarii, CAS, etc., pornind de la suma totală a prelevărilor fiscale efectuate 125, relația de calcul fiind de forma: rff = )CA(VA IP spft Σ−Σ x100 (2.7) 125 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Univ ”Al. I Cuza”, Iași, 2007, p. 112 130 În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscalității considerată la nivelul lor), deși există și tendința unei asemenea interpretări. Un mod mai puțin realist de reprezentare a dimensiunilor fiscalității se consideră a fi numărul de „ore de viață profesională confiscate”126 prin plata obligațiilor fiscale (impozitelor). Astfel, pornind de la ciclul individual de viață al unui lucrător exprimat În „n” ore, se poate admite că pentru impozitele (obligatorii) suportate, fiecărui contribuabil i se confiscă un număr de ore de viață profesională, iar rata fiscalității devine proporțională cu ponderea orelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitelor (T), transferurilor sociale (R) și cheltuielilor publice (G). Acționând asupra veniturilor sectorului privat, politica impozitelor asociată cu cea a cheltuielilor și transferurilor publice influențează consumul, care la rândul său influențează investițiile și producția. Asemenea influențe se pot exercita, principial, pornind de la conexiunile dintre variabilele incluse În ecuațiile expuse, În ambele sensuri și cu intensități diferite pe baza deciziilor luate de autoritățile fiscale, În funcție de condițiile specifice cu care se confruntă economia țării Într-o perioadă sau alta. De regulă, Însă, În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de la o țară la alta, dar și În aceeași țară, În perioade diferite, În raport cu opțiunile guvernării, dar și cu conjunctura economică a altor factori de impact. În acest context, analizele comparative ar trebui să țină seama de mai multe considerente, pornind de la modalitățile tehnice de calcul, inclusiv diferențele existente Între sistemele de impunere a profitului În fiecare țară, și mergând până la diferențieri ce decurg din faptul că țările nu au economii identice și prezintă grade diferite de dezvoltare. Ca urmare, se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și observația că mărimile periodice ale amortizărilor deductibile din venituri pot contribui la creșterea eficienței unui obiectiv și la stimularea investițiilor și prin prisma valorilor 157 Stancu I., Finanțe, Ed. Economică, București, 2007 213 mai mari ale indicatorilor de eficiență, pornind de la relația de calcul a valorii actualizate nete, ceea ce se scrie sub forma: VAN = +++ +−−++ +−− ... )k1( uA)u1)(2CV( )k1( uA)u1)(CV( 2 22111 + I )k1( uA)u1)(CV( n nnn −+ +−− (3.37) unde k este costul financiar al capitalului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reală, sau prea scăzută În comparație cu cele care sunt oferite În alte țări. La rândul său, deducerea pierderilor Înregistrate anterior reprezintă o alternativă de aplicare a impozitului pe profit, cu valențe reale de influențare asupra activității Întreprinderilor și evoluției economiei naționale, pornind de la premisa că o societate comercială Își poate Încheia activitatea cu profit, dar și cu pierderi. Or, regimul fiscal al pierderilor Înregistrate influențează asupra bazei impozabile, mai ales că pentru a descuraja gestionarea defectuoasă și pentru a stimula studiile de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]