95,170 matches
-
și lupta ce se dă în viață, Între credința vie și o necredință, Între dragoste și ură, între bine și rău Între tine și tine, Viață și moarte Iar Soarele e însuși Dumnezeu! Cluj Napoca, 6 aprilie 2015 Înflorire Flori de privire își spulberă petalele Peste pleoapele unei iasomii.. Lacrimile presărate Pe fruntea primăverii... Înfloresc o cunună. Cluj Napoca, 6 aprilie 2015 Referință Bibliografică: Suflet omenesc, re-nvie! / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi
SUFLET OMENESC, RE-NVIE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373866_a_375195]
-
o stea! Ochii-i atenți și iubitori Caută-n jur cu-ngrijorare, Trăirile-mi trezesc fiori De dragoste și ascultare! Vreau, sufletul să îi ating, Să îi sărut din nou iubirea, Tristețea feței să-i înving, Dar lacrimile-mi plâng privirea... Referință Bibliografică: Mama / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAMA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373871_a_375200]
-
cu nesfârșite ploi, Din toamnele anoste și pustii, Când suntem singuri, noi și numai noi. O rază este-acel surâs pe fața Ce-o regăseam de fiecare dată, Să-mi lumineze bună, dimineața Și ziua să îmi fie colorată. Era apoi privirea de sub pleoape, La fel de luminoasă rază, Ce mă chema mereu aproape, Cu-a ei căldură tandră, ce veghează. Referință Bibliografică: VITRALII / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1578, Anul V, 27 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte
VITRALII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373881_a_375210]
-
ciopleau menirea. Dar zeii tac, sau râd de toți și toate Stropșindu-i sub a vieții crude valuri, Chiar dacă-i văd sărmani și rupți în coate, Îi potopesc cu false idealuri. Un singur om desăvârșindu-și jertfa, I-a învățat privirea înspre ceruri, Crucificând nu trupul, ci amorfa Credință în minciună și totemuri. Ca să te naști și să te dai pe tine Prin adevăr și cu seninătate, Să nărui temple false în ruine, Acesta-i drumul sfânt spre libertate. *** Referință Bibliografică
DRUMUL SFÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373870_a_375199]
-
poala inimii tale nicicând n-am trăit atât de roșu imaginea unei petale și-am alergat ani de-a rândul să-ți prind zâmbetul poznaș copil al soarelui de-april, copil respins de zgomot, de oraș buclos, catifelos și tandru, privire mustăcind în colț de dor cu mâna-ți sărutată-n mine, apoi de gura-mi fără nor îmi rătăcești mintea bătrână, întinerești inima-mi-biată bătăi de poartă cabalină, de verde crud îmbălsămată e doar o clipă cât o doară, e doar
O SIMPLĂ RAZĂ FERECATĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373877_a_375206]
-
din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mativație Când viața curge în clepsidra timpului neiertător, iar lumina din candela sufletului se poate stinge la prima adiere de vânt, te rog, cititorule grăbit, purtat de valurile vremurilor, zăbovește câteva clipe cu privirea în paginile cărții care îți amintește de jertfirea înaintașilor până la sacrificiul suprem, ca urmașii lor să poarte cu cinste și onoare, identitatea națională. Adu-ți aminte, române, de rădăcinile care ți-au dat viață, sacrificând-o pe-a lor, ca
,,CINSTIRE ÎNAINTAȘILOR -O DATORIE DE ONOARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373886_a_375215]
-
nestrămutate din vatra strămoșească. Un freamăt lăuntric se zbate în conștiința fiecărui autor ce-și ,,pune sufletul pe tavă", spre ospățul spiritual, când zămislește în idee, germene de artă și cultură spirituală, spre a prinde rădăcini la căldura sufletească a privirii ,,Măriei Sale, Cititorul", în fața căreia mă înclin. Acest sentiment mi-a motivat demersul într-un proiect cultural care nu necesită analiză tematică, deductibilă din titlul cărții, lăsând cititorului interesul, curiozitatea și plăcerea lecturii, în speranța că nu va fi sortită eșecului
,,CINSTIRE ÎNAINTAȘILOR -O DATORIE DE ONOARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373886_a_375215]
-
Acasă > Poeme > Antologie > MĂRUL Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mărul În grădina cu mere roșii, au rămas sentimente elegant împachetate, cutii prețioase, cochete, cu amintiri dantelate, voalate privirilor indiscrete. Le- am revăzut secvențial din șezlongul așezat la răspântii de vise acum, la sfârșit de vară, sub streașina casei în care m-au primit cu zâmbet și-un " da" buzele blânde, bucurii promise printre nămeți, într- o seară dintr-
MARUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373903_a_375232]
-
pășeam, an după an c-o pleiada de fluturi în plasă, îi lăsăm să zburde pe masa unde merele cădeau, ca-ntr-un ritual, dăruindu-ne din rotundul lor carnal. Ispitele se insinuau, întâi culinar, cu arome de șoapte și priviri fierbinți vegheate atent, circumspect de părinți. Apoi mărul crescu aromind adamic, curios, din edenul pământean, tot mai îndrăzneț, ăn de an. A trecut mult timp până când am primit binecuvântarea de a purta pe frunte, albă, mirarea să fim noi înșine
MARUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373903_a_375232]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FĂRĂ GLAS Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu nu mai am putere să te strig, Mi-e glasul asuprit de neputință, Doar de privirea ta îmi este frig Și cade toamna în a mea ființă. Eu nu mai am putere să te-ascult Și nimeni n-ar putea să înțeleagă Că tu ai fost în sinea mea un cult Pe care-acum tăcerea îl reneagă
FĂRĂ GLAS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373910_a_375239]
-
Daniel Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului un cerb de aer un cuvânt strunjit pe aripi de vânt și un popas în inima timpului oferindu-ni-se pe urmă palmele unui zbor înflorit cu priviri până pe pervazul clipei ce-ți zâmbește ușor făcându-ți cu ochiul iar să revii fii atent iată umbra cuvântului acestuia mâna-mi întinde și degetele lui parcă lucesc în lumină împletește-mi Tu ochii o Doamne și fă-mă să
ÎN INIMA TIMPULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373896_a_375225]
-
în țara voastră a tăcerilor și a păsărilor de foc aici lucrurile au multe umbre aici trupurile de sare ale timpului nu vor putea să vă aducă decât o sete nesfârșită seara se adună ca la o întâlnire dinainte pregătită privirile rănite ale cuvintelor trandafirii trimit în prima linie sufletele lor de parfum tu te adâncești în tăcerile lor concentrice ca un vulcan ce-și caută pacea legat la mâini eu trebuie să văd zi de zi acest sfâșietor război. Referință
PRIMELE VEŞTI DIN ŢARADEDINCOLODESOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373914_a_375243]
-
te privesc să-ți culeg zâmbetul, șuvița rebelă căzută pe frunte; păsări descătușate își fac de cap în cerul somnului tău, te adun în căușul ochilor să-ți sorb răsuflarea; pe geam, o stea își întinde gâtul, te acopăr cu privirea, stelei nu-i este îngăduit să-ți prindă visul, e numai al meu. vreau să-ți sărut gândurile negândite încă, să înmugurească pe buzele mele, să-mi lipesc trupul de tine, să-ți simt aroma, să-ți respir tăcerea plină
TU DORMI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373911_a_375240]
-
-mă de mână și versul mi-l trăiește... Hrănește-te cu mine și te voi răsplăti regește... In mine-i primăvara ce doar sufletul tău O simte, sunt eu toate florile ei, zău, Nimeni nu le va putea vedea cu privirea Dacă nu le va simți întâi și nemurirea. Taci și ascultă crinii ce plâng lacrimi de parfum Pentru dragostea noastră, îi vezi pe drum? Își presară albul din petale să nu mai rătăcim calea Spre noi iubite, mergi pe zborul
PETALE DE CRINI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373933_a_375262]
-
și în vedenii apuse Așteptarea durează mai mult decât ține iubirea Începe atunci când o aștepți și ea nu mai vine și ține trează nemărginimea Ochii mei scurtează întinderea spre a te găsi Știu locul dar ochiul îl ține secret în priviri Nici nu trebuie să îi închid și văd totul Îți porți pașii într-un dans legănat Și vorbești cântând din melodiile serii Ai părul întins în bucle plăpânde și gândul ascuns în miresme Te aș săruta atât de profund Până
OCHII MEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373934_a_375263]
-
mânăstiri și bea apă sfințită Locul acela se va lumina în tămăduiri și ochii mei te vor acoperi cu pleoapa întredeschisă să nu răcească imaginea de unde vii Încerc și eu un cântec plăpând seara înainte de adormire mereu te am în priviri cu gândurile despletite înspre mine Dormi înger blând norocul meu te veghează Și undeva departe te ține închisă în ochii mei plăpând să nu îți pierd imaginea aleasă de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: ochii mei / Anghel Zamfir Dan
OCHII MEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373934_a_375263]
-
cu simțurile noastre - diferă în toate religiile, morala este păstrată. Ce poate fi mai minunat decât religia care predică iubirea pentru semeni, mila, împăcarea, credința și speranța? Scriitorul francez Antoine de Saint-Exupéry (1931-1944) credea că „dragostea nu constă în țintuirea privirii unuia asupra celuilalt, ci în contemplarea împreună a aceleiași direcții”. Cât adevăr! Este valabil și în dragoste, și în prietenie, în conviețuirea între semeni, în general - în clădirea viitorului. Ideal este să mergem spre sensul pozitiv al devenirii umane, adică
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
apasă și orice urmă de osândă Căci am văzut adânc în tine iubirea ce o porți în piept Și străduința de a merge pe drumul ce e strâmt dar drept! Deci fiul Meu...fii treaz, veghează...ridică-ți către cer privirea Doar prin credință ai izbândă, și pacea și neprihănirea! Voi fi cu tine-n orice vreme chiar dacă drumul este greu... M-am coborât acum la tine căci te iubesc copilul Meu! Te chem în gând... Te chem în gând căci
OMAGIU DIVIN 22 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373928_a_375257]
-
Versuri > Visare > EȘTI CEEA CE SUNT , SUNT CEEA CE EȘTI Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ești ceea ce sunt , sunt ceea ce ești Ești ceea ce sunt , Sunt ceea ce ești Și-mi cântă tăcerea -n Privirile tale reci ... Te chem când te-alung , Te caut când nu te găsesc , Te-astept când nu vii , Te vreau când nu te doresc ... Cand esti ceea ce sunt , Când sunt ceea ce ești . Trecutul e prezent , Prezentul e trecut ... gabrielaenerusu Referință
ESTI CEEA CE SUNT , SUNT CEEA CE ESTI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373952_a_375281]
-
răspuns, Sau poate n-ai nimic de spus, Și mie doar mi s-a părut Tu, omule cu chip de lut. Mai e ceva ce n-am știut? Tu omule cu chip de lut, Prin mine dincolo privești, Și cu privirea mă rănești. Aș vrea să plec, dar nu mă lași, Eu fac un pas, tu faci doi pași! Mai e ceva ce n-am făcut, Tu, omule cu chip de lut? Mi-e sufletul în bucăți rupt, Tu omule cu
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
din visele mele Tot ce e frumos și nealterat. Cu tine am vrut să zbor printre stele Dar visul din fașă mi-a c-am eșuat. Acum rătăcesc pe cărare de vise Regretele mele sunt a ta voință. Arunci cu priviri ce mi-s interzise Și-ai vrea să auzi de-a mea pocăință ! Văd umbre ciudate mergând pe perete Mă-ntreb dacă sunt cumva ale noastre ?! În mine acum sunt numai regrete De nu pot să văd nimci zările-albastre. În
RĂTĂCIND PRIN VISE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373940_a_375269]
-
Autorului În seara cu pricina Șefu’ se mândri grozav cu subalternii lui. Întâi, nu veniseră deodată! Știau să se poarte chiar militari fiind. Se arătaseră câte doi-trei la intervale firesc gândite. Antonel veni printre ultimii. Încercase o poziționare ferită de privirile Șefului. Dar nu-i mersese, nu! -Treci încoace! îi sugeră căpitanul pe-un ton drastic inducându-i pe toți în eroare. -Băi frate, iar începe Șefu’ cu ale sale?! se oțărî sotto voce Nae cel nevricos. Tip coleric, mereu în
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
unde sfântul Gheorge a înhămat deja dragonii vânturilor și îl poartă pe regele zilei ca înainte de fiecare răsărit, de cealaltă parte a emisferei terestre unde trebuie să strălucească și să încălzească până la un nou apus. Azi măria sa Luminosul își încântă privirea din răsărit, admirând împărăția Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
să mă salvez, să nu înfrunt rușinea, de a nu participa la un eveniment de asemenea importanță. Am intrat în casă, soția, cu părul ei șaten strâns în coc, peste care pusese un batic grena, a aruncat spre mine o privire duioasă, ochii negrii, i s-au luminat l-a vederea mea, buzele cărnoase, senzuale, au schițat un zâmbet, mâna mare cu degetele lungi și fine care mânuia fierul de călcat , s-a oprit din lucru. -Unde ai fost? -Afară, va
FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, SAU O CĂSĂTORIE FERICITĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373959_a_375288]
-
pe drumul adevărului moral ? Se reculese câteva clipe gânditor și - cu un gest reflex - scoase o țigară. Aprinse un chibrit și, trăgând câteva fumuri, așeză bățul arzând pe marginea scrumierei. Îl privi nostalgic până când flacăra jucăușă carboniză lemnul, apoi ridică privirile. - Vedeți, domniile voastre, eu simt întotdeauna ceva straniu atunci când admir un băț arzând. Poate fi - de ce nu ? - o anume trăsătură de caracter. - Îndepliniți mereu același ritual atunci când vă aprindeți o țigară ? - Da ! Privesc admirator spre bărbatul sigur pe sine, hotărât în
TRANSFERUL COMPORTAMENTAL (SAU TRATAMENTUL PSIHOSOMATIC PENTRU VINDECAREA SPECIEI UMANE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373965_a_375294]