60,397 matches
-
urmărească mai Îndeaproape Încasarea facturilor. În al șaptelea rând, TVA are efecte restrictive asupra importurilor prin care se aplică asupra valorii produselor importate (valoarea În vamă+taxa În vamă+accizele) la intrarea În țară (la vamă). Este de remarcat că, pornind de la avantajele pe care le are acest tip de impozit indirect, el a făcut obiectul celei de-a VI-a Directive a Consiliului Uniunii Europene (nr. 77/388/CEE din 17 mai 1977)194 fiind introdus În prezent În toate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
degresiv sau accelerat, contribuie la stimularea autofinanțării, prin reducerea obligației fiscale către buget. Efectul final este influențat de politica de distribuție a dividendelor. Se consideră, Însă, Îndreptățită scutirea parțială sau totală de impozit a profitului reinvestit, aplicată de țările europene, pornind de la premisa că aceasta are un efect stimulator asupra procesului investițional. Existența dreptului de a deduce din rezultatul impozabil, parțial sau integral, dividendele aferente unei societăți nou Înființate sau creșterilor de capital În numerar, contribuie la susținerea creșterii, atât a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale, prin caracterul deductibil al dobânzii din baza impozabilă. Totodată, rentabilitatea economică 213 poate fi pusă În corelație cu rentabilitatea factorului muncă, cu randamentul investițiilor În active fixe și cu structura investițiilor (respectiv, ponderea investițiilor strategice). Pentru determinarea acesteia se pornește de la relația inițială de calcul a rentabilității economice, de forma: economic Activ Impozit-EBIT=ecR (4.19) La relația (4.19) Înmulțim la numărător cu produsul dintre Valoare adăugată și Imobilizări și Împărțim la numitor cu produsul Valoare adăugată x Imobilizări
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
riscul financiar, fiind În măsură să surmonteze greutățile din perioadele de criză economică, când accesul la credite este dificil din cauza dobânzilor Înalte. Determinarea capacității de autofinanțare trebuie să aibă În vedere atât variabile economice, cât și financiare 221. Variabilele economice pornesc de la previziunile de vânzări (cantități x prețuri) și previziunile asupra costurilor (materii prime, materiale, combustibili, salarii, etc.). Variabilele financiare au În vedere politica de Împrumut promovată de Întreprindere care ocazionează cheltuieli financiare, politica de amortizare care poate Încărca diferit costurile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Așadar, capacitatea de autofinanțare se poate exprima astfel: 221 Toma M., Alexandru F., op. cit., p. 109 324 CAF = A + RCAF (4.34) unde: CAF = capacitatea de autofinanțare; A = autofinanțarea; RCAF = repartizări din CAF reprezentate de dividende și participații la beneficii. Pornind de la relația (4.34), putem identifica o altă modalitate de exprimare a CAF, pe două componente ale acesteia: capacitate de autofinanțare potențială (CAFp) și capacitate de autofinanțare reală (CAFr), cu evidențierea variabilei fiscale: CAFp = (V - C - Cf A) ⎟⎠ ⎞⎜⎝ ⎛ − 100 T
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de sorginte franceză, modul general a fost influențat puternic, În ultimii ani, de spiritul lucrărilor de specialitate anglo-saxone; or, Între cele două școli apar de multe ori diferențe semnificative În modul de calcul al indicatorilor. În principiu, CAF se calculează pornind de la veniturile și cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen, În fluxuri de trezorerie. Evaluarea capacității de autofinanțare pornind de la contul de rezultate se poate realiza cu ajutorul a două metode echivalente: metoda deductivă și metoda
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de multe ori diferențe semnificative În modul de calcul al indicatorilor. În principiu, CAF se calculează pornind de la veniturile și cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen, În fluxuri de trezorerie. Evaluarea capacității de autofinanțare pornind de la contul de rezultate se poate realiza cu ajutorul a două metode echivalente: metoda deductivă și metoda adițională. O reprezentare schematică privind determinarea CAF pe baza contului de rezultate este prezentată În figura 4.5: 222 Dragotă N., Considerații privind modul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 94 În cazul aplicării metodei deductivă, capacitatea de autofinanțare este calculată ca diferență Între veniturile Încasabile (corespunzătoare unor Încasări efective sau viitoare) și cheltuieli plătibile (corespunzătoare unor plăți efective sau viitoare). Această metodă pornește de la definiția logică a capacității de autofinanțare a firmei, obținută pe baza următoarei relații de calcul: (-) (+) (+) (-) Toate cheltuielile plătite sau de plătit fără valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate (VNCEAC) Toate cheltuielile calculate și VNCEAC Reluări asupra cheltuielilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se scad toate cheltuielile susceptibile a fi plătite. CAF = EBE + Alte venituri Încasate (fără venituri din cesiuni) - Alte cheltuieli plătibile (4.40) Prin urmare, metoda deductivă, denumită și „diferențială” sau „substractivă”223, arată modalitatea de constituire a capacității de autofinanțare. Pornind tot de la modul de calcul, unii autori mai denumesc această metodă „descendentă” sau „metoda scăderii”224. Într-un sistem bazat pe cascada SIG, capacitatea de autofinanțare se determină conform unei relații de forma: CAF = Excedentul brut al exploatării + alte venituri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dar are meritul de a pune În evidență elementele 329 contabile, care nu generează fluxuri monetare. Logica acestei metode este dată de luarea În considerare a tuturor elementelor care nu au fost evidențiate În prima metodă. În procedeul adițional de pornește de la rezultatul net al exercițiului, deci după scăderea impozitului pe profit, influența fiscalității fiind semnificativă de la Început. La rezultatul net al exercițiului se adaugă cheltuieli calculate (amortizări și provizioane) neplătibile la o anumită scadență și se scad veniturile calculate (reluări
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
FISCALITĂȚII ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE 5.1 Preocupări pentru optimizarea nivelului fiscalității și corelarea acestuia cu evoluția economiei Prin conținutul său, problematica fiscalității, având ca element central proporțiile redistribuirii fiscale, implică În mod necesar preocuparea pentru dimensionarea nivelului său optim, pornind de la premisa că, În principiu, orice guvernare modernă se confruntă cu manifestarea a două direcții de abordare ce par a fi diametral opuse: pe de o parte cea a statului - preocupat ca volumul Încasărilor din impozite să fie tot mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ale acestora În contextul integrării europene a României 5.3.1 Implicații ale acquis-ului comunitar În domeniul impozitelor și armonizarea fiscală În Uniunea Europeană Problematica impozitelor, cu implicațiile economice și sociale pe care le generează, face parte integrantă din acquis-ul comunitar, pornindu-se de la premisa că Uniunea Europeană este cea mai mare piață internă competitivă din lume (cu peste 485 milioane de locuitori), iar sistemele de impozite aplicate de țările membre nu trebuie să Împiedice ci, dimpotrivă, să promoveze buna funcționare a pieței
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În domeniu existente În Uniunea Europeană. În sinteză, În domeniul impozitelor, acquis-ul comunitar prevede dispoziții referitoare la trei aspecte principale. Primul este reprezentat de aplicarea impozitării indirecte și presupune, În primul rând, armonizarea legislației În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată și accizele, pornind de la considerentul că acestea influențează, În bună măsură, circulația liberă a bunurilor și serviciilor, dar, parțial, și a capitalurilor. Al doilea aspect vizează impozitele directe, față de care acquis-ul comunitar are În vedere explicit impozitarea veniturilor corporațiilor și impozitul pe capital
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
transparenței. Pe de altă parte, Între lacunele 248 apărute În desfășurarea proiectelor de cooperare administrativă și asistență tehnică, considerate a afecta și procesul de armonizare fiscală, se remarca: lipsa unor evaluări realiste privind disfuncționalitățile instituționale concrete de la care să se pornească În găsirea căilor de implementare a reformei; lipsa unor pârghii de motivare și cointeresare sistematică a factorilor de decizie din administrația românească vizată de programele În cauză; gradul ridicat de formalism În evaluarea rezultatelor proiectelor; sistemul deficitar de comunicare cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
TRAIAN CU DECEBAL după Mihail Sadoveanu A fost demult, În vremea veche, o Împărăție mare și puternică. Oamenii care au ridicat pe lume aceea putere se chemau romani. Scaunul Împărăției era la Roma. Acolo, la Roma, trăiau Împărații. De acolo porneau poruncile lor, către marginile Împărăției, la oștile Îmbrăcate cu zale și coifuri. Iată Însă că s a găsit un neam care s-a apărat cu armele Împotriva lor. Acel neam trăia În Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamțului, a chemat cu drag pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a nimerit drept În inimă și l-a omorât. Apoi trâmba a sărit pe cai, a pornit galop, dând foc satelor, ucigând și prăpădind tot, spre Suceava-n sus. IV În vremea asta, Bogdan-Voievod galopa spre munți, ținându-l pe Ștefăniță dinaintea lui. Se lăsase Întunericul. Cărarea codrilor urca. Niciodată să nu uiți, fiul meu...Îi spunea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
stam toți În picioare, tremurând de neastâmpărul emoției. Deodată se aud afară, de departe, urale zguduitoare; Încet-Încet, se apropie... În sfârșit !...vine... vine... A venit... Drepți ! Smirnă toți ! și din toate piepturile, la comanda neuitatului nostru dascăl, inimosul Basil Drăgoșescu, pornește un Întreit ura! de pârâie din Încheieturile bătrânelor ei bârne vasta baracă. Vodă s-a oprit În prag; se uită la noi dintr un capăt la altul al șirului de bănci și, cu glas măreț, ne strigă: Să trăiți, băieți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de popor latin... Și cum scria el frumos, ca de tipar, a scris pe tabla neagră: ,,Vivat România ! Vivat Națiunea Română ! Vivat Alexandru Ioan Întâi, Domnul Românilor !” Și bravul nostru dascăl n-a mai putut stăpâni emoția și s-a pornit pe plâns; a plâns toată lumea, și părinții, și copiii; iar vodă, ținându-se cât 45 putea și ștergându-se la ochi cu batista, a bătut pe umări pe dascăl și i-a zis: Să trăiești ! Cu români ca tine n-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
aștepta rândul să intre În foc. Haidem, domnule maior ! Îndemnau soldații. Stați, băieți ; așteptați să vie vremea ! Oatașii lepădară bocanci și haine, zvârliră coifurile; păstrară pe ei numai armătura și muniția. Hai, domnule maior, că nu mai putem ! Și au pornit; au izbit năprasnic În puhoiul dușman. Au murit acolo cu toții, până la unul, fără să dea un pas Înapoi. Acestea sunt numai câteva pilde din eroismul dat de armata românească În cruntele zile și nopți de la Cozmești și Mărășești. Cu Îndârjire
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În dreapta și În stânga se ridicau două creste Împădurite. Pe firul văii susura apa limpede a unui pârâu. Eu zic să urcăm pe munte, a propus militarul. Urcăm, au răspuns cei doi flăcăi. De aici, Însă, ne vom despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi va da ochii cu dușmanul, vom da semnalul: trei focuri de armă, trase unul după altul. Cei trei s-au despărțit. În câteva clipe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe urca mereu. Curând ajunse aproape de un luminiș. Lăsă pe pajiște sacul de merinde În care avea muniția, Își rezemă arma de un copac și Își răcori obrazul cu apă rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți pași și adierea ușoară a vântului Îi aduse În urechi un zgomot suspect. Se trânti la pământ. Își controlă arma. Începu să Înainteze târâș, cu multă grijă. Iscodi atent cu privirea Împrejurimile. Nu se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ei. În aceeași clipă flăcăul strigă din răsputeri: Mâinile sus ! Năuciți, hitleriștii săriră În picioare și aruncară armele și grenadele În iarbă. Prizonierii au fost duși la postul de jandarmi din comună. În amurgul zilei, Împreună cu alți tineri, Gheorghe Olaru porni din nou spre pădure, de unde au adus armele și muniția rămase de la prizonieri. La Înapoiere, bătrânii satului Îl Întâmpinară ca pe un viteaz: Bravo, băiete ! Pentru faptele lui de eroism, Gheorghe Olaru a fost decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o duminică acoperită de un cer uriaș, de cristal. Departe, se deslușeau uneori crestele munților Tatra. Pornisem la drum spre a vedea priveliști minunate din țara frumoasă a Cehoslovaciei. Deodată, cum am ieșit dintr-un sat, am văzut În față noastră, Într-o grădiniță pătrată, un monument de marmură. Ne-am oprit și ne-am descoperit când
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oamenilor. Pe monument se așezase o pasăre și da triluri prelungi arătând nesecata bucurie de a trăi. Cu greu am reușit să mă smulg din fața cimitirului unde vor fi dormind poate prietenii mei. În timp ce ne găteam de plecare, s-a pornit un grup de copii, urmați de Învățătorul lor. S au oprit În fața cimitirului, s-au descoperit. Apoi Învățătorul le-a pus o Întrebare. Am Înțeles repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]