60,397 matches
-
sociologiei mondiale. Cercetare sociologică se poate face și fără sentimentul apartenenței la o tradiție națională, dar valoarea culturii sociologice se raportează la contextul cultural În care s-a dezvoltat Într-o perioadă determinată. Cunoașterea Școlii sociologice de la București trebuie să pornească din perspectiva istoriei sociale moderne, căci o școală de tip atelier nu poate fi interpretată decât prin Înțelegerea contextului social-politic-cultural. Mai precis, din perspectiva unei istorii moderne a culturii impregnate de spiritul istoriei sociale. Astfel istoria culturii nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Trebuie să facem diferența Între tradițiile sociologice românești din secolul al XIX-lea și acelea din prima jumătate a secolului XX. În primul caz, nu există o tradiție bine consolidată a sociologiei. Lucrările monografice semnate de Ion Ionescu de la Brad pornesc de la un principiu de analiză, fără a fi Încadrat Într-o teorie sociologică. De asemenea, Eminescu Întreprinde adevărate analize sociologice despre procesele de modernizare În România, ce se constituie În nuclee ale unor teorii sociologice: teoria societății organice, teoria păturii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
media românești a cărții de sociologie. Grupaj realizat de Maria Larionescu Primit la redacție: STUDII ȘI CERCETĂRI Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme de sociologie Paul H. Stahl Academia Română Articolul studiază delimitarea ariei culturale a Sud-Estului european sau a zonei balcanice, pornind de la datele de istorie comună, de vecinătate și de viață socială Împărtășită. Autorul semnalează câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone, În ceea ce privește structurile sociale, vechile tehnici agricole, grupul domestic, formele de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
centrul unor formațiuni situate pe ambii versanți ai Pirineilor. Exemple interesante oferă și regiunile românești: astfel, Carpații, ce despărțeau În Evul Mediu Regatul Ungar de Moldova și de Țara Românească, n-au constituit pentru locuitorii acelor regiuni niciodată o barieră. Pornind de pe un versant sau altul, locuitorii se Întâlneau regulat pe pășunile alpine. În 1954, plecat să observ pelerinajul ce se desfășura cu ocazia hramului Sfântului Ioan cel nou la Suceava, am constatat cu surprindere că participanții veniți din Maramureș sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
occidentale a fost principalul factor al constituirii paradigmei sociologiei românești postbelice. În contextul liberalizării și mai ales al distanțării de Uniunea Sovietică, s-a produs o deschidere spre cultura și știința occidentale, cu efecte importante asupra sociologiei românești. S-a pornit de la opțiunea ideologică că sociologia noastră este marxistă și românească, ce, spre deosebire de sociologia occidentală, este fundamental științifică. Cu toate deformările produse de ideologia burgheză, sociologia occidentală aduce contribuții importante la dezvoltarea științei, care trebuie asimilate În cadrul sociologiei noastre. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și dimensiuni ale existenței sociale. Întrebarea și preocuparea centrale ale semnatarilor cărții sunt de factură teoretică și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și 1957 creșterea industrială anuală a fost de 18%), cât și puternicei intervenții a statului, se realizează o Îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai (Tang și Perish, 2000, 19-20). Treptat Însă, puterea comunistă Își pierde legitimitatea În rândul intelectualilor, statul pornind așadar o puternică ofensivă Împotriva acelor intelectuali ce formulează critici la adresa sa, etichetându-i „dreptiști” de care societatea nu are nevoie. De altfel, atitudinea negativă a puterii comuniste față de intelectuali urmează să ia o amploare și mai mare În timpul „Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
organizațiilor (a locurilor de muncă), eficiența sistemului administrativ, relațiile dintre sexe și dinamica opiniilor și atitudinilor indivizilor față de toate aceste probleme. Într-un final, autorii oferă o amplă comparație dintre anumite aspecte ale societății din Taiwan și cele din China, pornind de la presupoziția conform căreia, dacă sistemele politice și economice creează moduri și stiluri specifice de viață, societatea taiwaneză și cea chineză ar trebui să difere Într-o mare măsură. Pentru analiza pe care o oferă, Tang și Parish utilizează datele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradiției interbelice, bazată pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice a sociologiei de la Chicago. În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această tradiție este abordată. Din cele peste douăzeci de referințe, se desprind două orientări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se acorde atenție mai ales atunci când vorbim de expunerea la violență prin media. Introducere În anul 2002, secretarul general al Consiliului Europei a propus un proiect integrat de cercetare intitulat ,, Răspunsuri la violența cotidiană Într-o societate democratică”. Propunerea a pornit de la observația curentă privind creșterea violenței - exprimată prin diferite forme și În diferite contexte - și de la Îngrijorarea generată de amenințarea pe care violența o aduce democrației. Proiectul integrat a luat forma unei cercetări desfășurate În aproape 40 de țări, folosind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pornografia. Un modul autonom, dar și corelat cu celelalte forme ale violenței este cel privind relația dintre media și violență. Un interes deosebit l-a avut problema violenței În media și reacția tinerilor Împotriva violenței. Ideea de la care s-a pornit se referă la faptul că media și-au extins substanțial scopul lui de a influența și s-au dezvoltat considerabil. S-au identificat următoarele forme de media: TV, media scrise, radio, Internet și jocuri pe computer. Deși ultimele două exercită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intragenerațional („nivelând” diferențele socioeconomice ale generației vârstnice). Din acest punct de vedere, solidaritățile familiale, prin efectele lor redistributive, Întăresc procesele redistributive ale politicilor sociale. Diversitatea reciprocităților - legăturile din cadrul familiei ni se dezvăluie În toată profunzimea istoriei lor atunci când sunt reconstituite pornind de la persoanele vârstnice. Prin intermediul acestor legături este revelată diversitatea formelor de schimburi restrânse sau mai largi, sunt identificate reciprocitățile directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp. Sugestivă, În acest sens, este perspectiva deschisă de Marcel Mauss (1923/1960, 145-312
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
curând, mai ales că „răspunsul emoțional al alegătorilor depinde de emoția afișată de candidat, de relația dintre liderul politic și alegătorul-evaluator și de contextul În care aceasta emoție este afișată” (Chelcea, 2004, 24). Discuția despre comunicarea nonverbală ar trebui să pornească de la locul pe care aceasta Îl ocupă În procesul mai larg al comunicării și importanța pe care o are În acest proces. Oricine știe că, uneori, un gest poate Însemna mai mult decât o mie de cuvinte, exemple celebre găsindu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
performat În fața a zeci de milioane de telespectatori din Întreaga lume. Însă semnele În sine au intrat de mult În limbajul nostru cotidian, datorită fenomenului despre care Adina și Septimiu Chelcea vorbesc În capitolul care deschide lucrarea: „McDonaldizarea comunicării nonverbale”. Pornind de la teza lui George Ritzer conform căreia stilul de viață al secolului XXI Împrumută valorile uneia dintre cele mai cunoscute companii fast-food din lume, „eficiență, calculabilitate, previzibilitate și control” (p. 17), reunite În conceptul introdus de sociologul american, „mcdonaldizarea societății
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
american, „mcdonaldizarea societății”, autorii identifică un set de expresii și comportamente nonverbale devenite convenționale, folosite cu precădere În spațiul public și, mai ales, În aparițiile televizate. Scopul general al comunicării este de a stabili Înțelegerea Între participanții la procesul comunicării. Pornind de la instanțele personale de mediere și mijloacele tehnice de transmitere a unui mesaj, Pross (1972) diferențiază varietatea comunicării umane Între media „primare”, „secundare” și „terțiare”. Cercetătorul german Încadrează instanțele de comunicare nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studenți, iar aceștia performează rolul de ascultare prin comportamentele nonverbale, contribuind la definirea acestor informații ca «interesanteă” (Jderu, 2004, 42). „Atractivitatea feței feminine” este o cercetare ale cărei rezultate ne arată că europenii au preferințe asemănătoare În ceea ce privește percepția figurii umane. Pornind de la rezultatele unei cercetări asemănătoare realizate În Franța, autorii cercetării și-au propus să studieze cât de apropiată este percepția românilor referitoare la atractivitatea feței feminine În comparație cu alte popoare europene. Septimiu Chelcea, Alina Duduciuc, Loredana Ivan și Andreea Moldoveanu au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetător și intervievat prin recursul la concretitudine, experiență, intercunoaștere, empatie. Lucrarea are șase capitole. Primul este consacrat epistemologiei sociale. Capitolul al doilea este eterogen, demarează cu o epistemologie a localului („localul ca lume”), continuă cu o analiză teoretică a tradiției, pornind de la eseul tematic din 1945 semnat de George Marica, și se Încheie cu o introducere morfologică În regiunea Apusenilor. Primele două conțin formulări teoretico-metodologice, iar ultimul reprezintă o analiză empirică. În capitolul al treilea aflăm, prin aproximări succesive, nu prin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
H.H. Stahl (la Drăguș) sau Vintilă Mihăilescu (la Cristian), unitățile sociale din satele Apusenilor sunt mult mai puțin structurate. Definirea socială a vecinătății este variabilă funcție de densitatea caselor, de apropierea lor, de tipurile de relații de interacțiune etc. Autorul nu pornește cu predefiniri, ci caută sensurile sociale asociate de localnici pentru propriile lor situații și experiențe de viață. Imaginea cea mai clară În legătură cu ce a urmărit autorul și cu ceea ce i-au comunicat subiecții cu care „a negociat” interviurile se află
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subcultura generației tinere ca mod de manifestare a subculturii tinerilor. Astfel, În opinia autorului, pentru a putea Înțelege și explica mai consistent conceptul de subcultură a tineretului ne putem propune identificarea elementelor acesteia atât pe plan funcțional, cât și sistemic pornind de la structura culturii În ansamblu și Încercând să vedem de ce aparține tineretului. Adaptând elementele fundamentale ale culturii În general (sistemul de cunoștințe, idei, credințe, convingeri) - ca elemente ale subsistemului acesteia -, subcultura tinerilor susține că ea oferă un mod de a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inovare, democrație, fibra sindicalăă În numele unei ideologii egalitariste, membrii erau invitați, Într-o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind de la relatarea a două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu suportă succesul sau bucuria altora. Un bilanț colectiv fructuos, o evaluare pozitivă sunt factori declanșatori ai atacului pervers Împotriva unei bucurii Împărtășite; 3. deriziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
responsabili, a unor șefi nesiguri de competența lor și care nu suportă inițiativele participative, schimbările. Pentru a submina orice tentativă de schimbare participativă ei recurg la alianțe demobilizatoare, Înăbușind orice Încercare de a regândi, relansa, reformula; 6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii membri, veniți mai târziu Într-un grup deja coerent, Încearcă să ocupe un loc central prin minarea poziției fondatorilor. Strategia lor este intimidarea primilor organizatori, etichetându-i
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
limitele sale; 8. utilizarea altora, a grupului sau instituției, În scopuri personale. Aici se propune o dezbatere ideologică asupra scopurilor pe care le urmărește un grup de formare și asupra posibilităților de a se deturna Întregul demers către manipularea membrilor. Pornind de la analiza unui caz, a unui individ care și-a construit cariera pe spargerea dinamicilor colective, evitarea confruntărilor dezavantajoase, manipularea calculată a celorlalți, Sirota ne Înfățișează portretul perversului social ingenios, ce reușește să-i facă pe alții să plătească facturile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ținuta, atitudinea, aparența, hexis-ul corporal, se supune unor reguli greu detectabile pentru cineva venit din afara acestei lumi. O relație asimetrică. Sociologul este dominat, politețea și curtoazia interlocutorului exprimă, de fapt, grija acestuia de a nu afișa diferența și inegalitatea pozițiilor. Pornind de la această mărturisire, putem medita la poziția și la etica cercetătorului În științele sociale. Organizându-și anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de inferioritate a subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa de lectură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar fi putut lăsa lumea să fie o simplă umbră moartă, câtă vreme pe atunci nu exista nici un alt corp? Și apoi, cum s-ar putea desprinde vreo umbră din Dumnezeirea cea lipsită de trup? Și cum s-ar putea porni o strălucire materială dintr-o lumină nematerială? ... Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din voința și din puterea lui Dumnezeu. Toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desprinde vreo umbră din Dumnezeirea cea lipsită de trup? Și cum s-ar putea porni o strălucire materială dintr-o lumină nematerială? ... Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din voința și din puterea lui Dumnezeu. Toate au izvorât din voința și puterea Lui, căci Dumnezeu-Tatăl Unul este și din El se trag toate, căci toate le-a creat așa zicând dintru ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]