60,397 matches
-
a avut tăria să elibereze neamul omenesc de toate acestea; nu numai pe romani, ci și pe perși, și, într-un cuvânt, toate neamurile barbare. A săvârșit acestea fără să Se folosească de arme, fără să cheltuiască bani, fără să pornească oștiri, fără să dezlănțuie războaie, ci numai cu unsprezece oameni la început, oameni fără vază, de jos, neînvățați, de rând, săraci, goi, flămânzi, neîncălțați, cu o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desparte, ci se întinde, ca și lumina născută din lumină, materia creatoare rămâne veșnic întreagă, izvor nesecat ... Astfel și ceea ce a purces de la Dumnezeu este Dumnezeu și Fiu al lui Dumnezeu, amândoi fiind Unul și Același ... Dumnezeu din Dumnezeu (...) a pornit din izvorul Său fără să se fi rupt din el ... “. (Tertulian, Apologeticul, XXI, în PSB, vol. 3, p. 70) „Cum ne-am putea închipui sau cum am putea crede că Dumnezeu-Tatăl ar fi putut să existe chiar și o clipită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi putut lăsa lumea să fie o simplă umbră moartă, câtă vreme pe atunci nu exista nici un alt corp? Și apoi, cum s-ar putea desprinde vreo umbră din Dumnezeirea cea lipsită de trup? Și cum s-ar putea porni o strălucire materială dintr-o lumină nematerială? În schimb, dacă te întrebi cum se răsfrânge în lume lumina dumnezeiască, atunci află că Fiul este chipul Dumnezeului Celui nevăzut. Și după cum este El Dumnezeu, tot așa este Dumnezeu și chipul Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tuturor acestor acțiuni, ca Unul care în măreția Lui le cuprinde pe toate, după cum le scrie el și romanilor despre Tatăl, zicând: Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din voința și din puterea lui Dumnezeu. Toate au izvorât din voința și puterea Lui, căci Dumnezeu-Tatăl Unul este și din El se trag toate, căci toate le-a creat așa zicând dintru ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unul ca acesta este găsit că săvârșește fărădelegi, i se vor socoti cu mult mai grele păcatele. Sciții sunt nomazi, crescuți în moravuri sălbatice și neomenești, obișnuiți să se poarte aspru unii cu alții, nu-și pot stăpâni mânia, se pornesc lesne cu supărări unii pe alții, sunt obișnuiți să judece certurile dintre ei cu sabia, pentru că sunt învățați ca prin sânge să pună capăt luptelor. Ei bine, dacă sciții se vor purta unii cu alții omenoși și îngăduitori, atunci, prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
23. „Despre mărginita putere a diavolului. Despre căință. Despre necazuri și biruirea tristeții”, Traducere de Pr.Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Editura Anastasia, 1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în vremea noastră, lucrează într-un orizont religios sau propriu-zis metafizic își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chimică de mediul, de cultura, de tipul de civilizație în care te ai format. Poți cu asistență umană, dar mai ales non-umană să îți rectifici compoziția interioară, să-ți trezești latențele intelectuale și, eventual, contemplative, să te transformi, dar numai pornind de la datele din care ești constituit. Altfel nu ai mai fi tu însuți, ci o construcție improvizată, fragilă. E realist să te percepi ca pe un modern tulburat, precum H.-R. Patapievici. E realist să critici orizontala dihotomiilor în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind toate credințele. Dar, înainte de a porni acest demers, tema diversității religioase e situată în orizontul misterului divin, fără mod și fără distincții, în orizontul lui Dumnezeu ascuns. Soluția lui Cusanus de armonizare a credințelor se întemeiază pe utilizarea lor pînă la capăt, pînă la capătul infinit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta lor profetică, contemplativă, monahală, doctrinele metafizice, efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
omului? Cu mult mai paradoxal decît principiul democrației moderne, principiul creației constă în posibilitatea lui Dumnezeu, Identitate absolută, de a da spațiu și ființă unei alterități. Printre concepțiile religioase asupra creației există o linie care nu eschivează dificultatea, care nu pornește de la un inexplicabil, deja dat, domeniu de ființă din afara lui Dumnezeu, ci situează tema creației chiar în interiorul divin. Ea consideră că Dumnezeu nu a făcut lumea lucrînd ofensiv, către și într-un domeniu din afara lui. în calitate de creator, Dumnezeu este, pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cade pe literalism, ca la fundamentaliști, angajarea în religie se leagă de confortul spiritual, de sentimente frumoase, precum și de lucruri mai nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și operantă ad extra subiectivitatea. Ieșirea din paradis echivalează cu trecerea în regimul obiectivării, instituie un raport prin exterioritate cu realul, iar în această condiție omul capătă veșminte de piele : e configurat prin periferia, prin limitările lui și cunoaște lucrurile pornind de la suprafața lor. Efortul spiritual vizează resorbirea veșmîntului de piele în veșmîntul de lumină, tinde să reconstituie omul ca interior anglobant, axat pe verticala lui infinită. Ca exemple de ființe în care interioritatea învăluie exteriorul, el menționează îngerii, acoperiți de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt, pe care din modestie cognitivă sau suficiență o considerăm de nedepășit. Tradițiile spirituale țin seama de starea de fapt a umanului, dar o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor specifice unui nivel de existență pentru a porni mai departe. A te concentra pe fapte fie ele religioase ori intelectuale, a te rezuma la rezultatele obiectivate ale efortului tău înseamnă, potrivit lui Origen, a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spune ceva, dacă ea ajunge să ne facă semn, atunci tema libertății își recapătă verticala. Libertatea individului, definitorie pentru noi, tîrziu modernii, poate deveni simbol. Faptul că ea ne-a intrat în sînge ne poate da experiența de la care să pornim pentru a ne interesa de celelalte trepte ale libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului. Pentru articularea acestor trei trepte ale libertății, modernitatea tîrzie oferă, ca orice altă epocă, suporturi și piedici specifice, de altfel corelate. Ea oferă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile ultime înseamnă să demiți aceste principii din poziția lor zenitală față de istorie, societate, cultură. Cînd, pornind de la date din marile spații tradiționale, Andrei Pleșu rearticulează și regîndește tema naturii, a limbajului sau a îngerilor, el se mișcă în atmosfera perenității lor, face sensibilă tocmai savoarea universalului din ele. Temele acestea ni se arată într-o actualitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divină, toți ne aflăm la aceeași distanță ; toți avem aceeași speranță că ea ne va atrage către sine în măsura în care îi acordăm atenția noastră. Dacă ea rămîne orizont de viață și cunoaștere, dacă omul îi simte maiestatea, el e, poate, deja pornit la drum. Democrația sau distanța mobilizatoare Credință, modele de societate și manevre electorale în modernitate, nimeni nu pretinde că are, privitor la treburile publice, un mandat divin. Doar fundamentaliștii înființează partide ale lui Dumnezeu. Doar ei se cred în drept
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dură ori fundamentalism, oamenii l-ar alege pe cel din urmă, căci el dă impresia fidelității față de vocabularul cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de regimul fundamentalist actual. Ca atare, autorul pornește de la starea actuală a societăților musulmane unde mare parte din viața publică se desfășoară după norme occidentale secularizate, unde există diversitate de facto, căci religia, factor important în identitatea individului, nu sufocă totuși alte dimensiuni ale acestei identități pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
garanție sau dovadă, dar nici ca ecran sau substitut. Mai mult ca oricînd, în momentul de față, obiectivitatea divinului adoptă un mod apofatic. E în puterea subiectivităților umane să o recunoască, să o exprime, să o pună în operă tocmai pornind de la diversitatea indivizilor, a religiilor, a formelor sub care această obiectivitate ni se înfățișează. Persoanei umane îi revine să facă direct priză pe obiectivitatea transcendenței prin angajare spirituală, realizîndu-se pe sine ca variantă personală de universal. Dacă se situează în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor occidentale. Unitatea, legătura sau coerența societății au devenit astăzi o problemă, iar ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită de atomizarea care amenință atît cunoașterea, cît și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
expansiunea unei singure doctrine asupra întregii lumi. El mizează, dimpotrivă, pe diversitatea culturilor și mai ales a persoanelor umane, fiecare tinzînd spre o realizare concretă, infinit variată a universalului. La rîndul lui, Henry Corbin interpretează anumite filozofii vizionare islamice și, pornind de aici, pune în contrast istoria cu o hieroistorie, care se împlinește în interiorul persoanelor contemplative. Ea nu se desfășoară pe latitudine, pe dimensiunea orizontală a timpului și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]