64,222 matches
-
minerale, cum ar fi magnetita, care nu avea nevoie de nicio frecare. Thales se înșela în credința că atracția ar fi datorată unui efect magnetic, dar mai târziu știința avea să demonstreze o legătură între magnetism și electricitate. Conform unei teorii controversate, parții ar fi avut cunoștințe de , după descoperirea în 1936 a Bateriei de la Bagdad, care seamănă cu o celulă galvanică, însă este incert dacă artefactul ar fi fost de natură electrică. a va rămâne puțin mai mult decât o
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
disipând energia sub formă de căldură. Rezistența este o consecință a mișcării sarcinilor printr-un conductor: în metale, de exemplu, rezistența se datorează în primul rând ciocnirilor dintre electroni și ioni. Legea lui Ohm este o lege de bază a teoriei circuitelor, care afirmă că trecerea curentului electric printr-un rezistor este direct proporțională cu diferența de potențial de la bornele lui. Rezistența celor mai multe materiale este relativ constantă într-un interval de temperaturi și curenți; materiale în aceste condiții sunt denumite materiale
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
Structurarea simbolică se află la rădăcina oricărei gândiri, iar această teorie este susținută de numeroasele preocupări și studii ale lingviștilor, filosofilor, antropologilor, etnologilor, istoricilor religiilor. Henri Bergson suțtine acel continuum al conștiinței concretizat prin imaginea - amintire; gândirea nu are alt conținut decât orânduirea imaginilor; Carl Gustav Jung spunea că orice gândire
Arhetipalitatea imaginilor () [Corola-website/Science/302904_a_304233]
-
asupra spectrului razelor X, difracției razelor X și a structurii cristalelor, utilizând un spectrograf de raze X. A devenit membru ("Fellow") al "Royal Society" în 1906, respectiv președinte al acesteia între 1935 și 1940. Ernest Rutherford a împărțit cu Bragg teoriile sale despre proton și nucleu, deși între cei doi au existat multe divergențe de opinii profesionale. William Bragg a fost decorat cu ordinul CBE (Commandor of the British Empire), în anul 1917, și, trei ani mai târziu, numit cavaler, și
William Henry Bragg () [Corola-website/Science/302903_a_304232]
-
ale acestora la editura Meridiane, unde a fost redactor șef al Sectorului de artă plastică, teatru, cinema. A devenit redactor șef la revista Arta în 1987. A deținut și funcția și pe cea de director al Institului de Istorie și Teorie Literară George Călinescu al Academiei Române și a fost un colaborator apropiat al Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Române. În 2001 a fost unul dintre membrii fondatori ai Centrului de Cercetare in Studiul Imaginii (CESI), unitate autonoma din cadrul Universitatii Bucuresti, devenind
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
Ovid Densusianu. Urmează apoi studii de specializare în slavistică (1929-1934) la Praga, Cracovia, Bonn și Varșovia, unde îi are ca profesori pe M. Murko, P. Bogatyrev, I. Horak, M. Tille, R. Jakobson, nume de rezonanță în folcloristica, etnografia, lingvistica și teoria literară universală. Între 1928-1929 funcționează ca profesor suplinitor la Liceul Spiru Haret din București. Între 1929-1936 face parte din echipele de cercetare ale școlii sociologice în cadrul Institutului Social Român, condus de Dimitrie Gusti. Participă la anchetele sociologice complexe din Drăguș
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
Adoptând un singur nume, pentru a se identifica, era în vogă pentru artiști, în foarte multe locații în acea eră, mai ales printre aceia de la Paris. Între 1918 si 1920, Le Corbusier n-a construit nimic, concentrându-și eforturile asupra teoriei puriste și pictatului. În 1922 Le Corbusier și Jeanneret au deschis un studio la Paris, Str. Sevres nr. 35. Studiile sale teoretice au avansat rapid în câteva modele diferite de case destinate unei singure familii. Printre acestea era și Maison
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
Hegel (care concepea istoria universală ca o evoluție rațională și graduală a spiritului) asemănarea dintre cei doi scriitori rezidă în tendința de a realiza analogii între stadiile din evoluția fiecărei culturi. O altă asemanare constă în aceea că, pentru exemplificarea teoriei, ambii fac referi frecvente la exemple concrete. Includerea lui Goethe împreună cu Nietzsche ca și surse de influență este neobișnuită, dat fiind că este vorba despre scriitori cu viziuni opuse, însă Spengler realizează o fuziune neobișnuită între elementele care-i susțin
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
fac referi frecvente la exemple concrete. Includerea lui Goethe împreună cu Nietzsche ca și surse de influență este neobișnuită, dat fiind că este vorba despre scriitori cu viziuni opuse, însă Spengler realizează o fuziune neobișnuită între elementele care-i susțin propia teorie. De la Goethe, Spengler a preluat ideea “fenomenului originar” pe care o va aplica fenomenului istoric și celui cultural, definind cultura drept “fenomen originar al oricărei istorii universale, trecute și viitoare”. Spengler a fost un discipol al lui Wilhelm Dilthey, promovând
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
ideea unei culturi (care se constituie din suma posibilităților sale interne) și fenomenul ei sensibil (imaginea istorică, realizarea ei desăvârșită). Istoria unei culturi se constituie din realizarea progresivă a posibilităților latente în timp ce desăvârșirea acestor posibilități echivalează cu civilizația. La baza teoriei lui Spengler stă conceperea evoluției culturii în termeni asemănători cu evoluția unui organism biologic; în concepția lui Spengler fiecare cultură urmează logica organică a unei ființe vii, logică pe care Spengler o numește destin. Nașterea, copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrânețea
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
fost Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) și Milton Erickson (hipnoterapie). Cei doi inițiatori și grupul de persoane care au contribuit la dezvoltarea să ulterioară, au preluat și sintetizat o serie de concepte apărute anterior în cibernetică și teoria sistemelor, a căror reprezentanți au fost Gregory Bateson, Virginia Satir și Milton Erickson. La începutul anilor 1980, NLP'ul era considerat un progres important în psihoterapie și consiliere, atrăgând astfel interesul cercetătorilor din consiliere și psihologie. La mijlocul anilor 1980 analizele
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
considerat un progres important în psihoterapie și consiliere, atrăgând astfel interesul cercetătorilor din consiliere și psihologie. La mijlocul anilor 1980 analizele publicate în "The Journal of Counseling Psychology" și "Național Research Council (1988; NRC)" au arătat puține date care să susțină teoria despre sistemele reprezentaționale sau despre ideile de bază din NLP astfel interesul cercetătorilor a scăzut. Pentru că numele de Programare neurolingvistica, te duce cu gândul la neurologie, informatică și lingvistică, NLP'ul a fost vândut că și o "știință nouă". Scepticii
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
despre ideile de bază din NLP astfel interesul cercetătorilor a scăzut. Pentru că numele de Programare neurolingvistica, te duce cu gândul la neurologie, informatică și lingvistică, NLP'ul a fost vândut că și o "știință nouă". Scepticii susțin că este o "teorie sau un mod de tratament psihologic nedemonstrat" și una din multele psedostiintifice (sau "New Age") forme de psihoterapie care au apărut în domeniul sănătății mintale. Puțini practicanți și-au prezentat datele culese pentru a fi revizuite și analizate de colegi
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
și una din multele psedostiintifice (sau "New Age") forme de psihoterapie care au apărut în domeniul sănătății mintale. Puțini practicanți și-au prezentat datele culese pentru a fi revizuite și analizate de colegi și pe majoritatea nu îi interesează că teoria să fie validată empiric. NLP poate fi definită că „studiul structurii trăirilor subiective“, având ca obiect de studiu descoperirea (elicitarea) și modificarea structurilor („programelor“) care iau naștere din interacțiunea complexă dintre creier/sistem nervos („neuro“), limbaj („lingvistic“) și mediul înconjurător
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
nu se concepea spectacolul din perioada de mare înflorire a tragediei și comediei, iar profesionalismul muzical a culminat cu celebrele concursuri de mai tarziu. Forță lăuntrica a muzicii este concepută de vechii greci că putând influență și forma caracterele umane (teoria etosului). Grecii considerau că muzica este o artă imitativa care era în stare să reproducă caracteristici morale și să le transmită auditorilor. În statul ideal al lui Platon, muzica îi îndruma pe tineri spre armonie și frumusețe spirituală. Aristotel dezvolta
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
de exemplu pentru relaxare după o zi grea de lucru. Filodemus în schimb consideră că muzica nu este altceva decât un lux. La fel ca și mâncarea bună sau băutură bună, nu poate decât să creeze o senzație de plăcere. Teoria muzicală la vechii greci era foarte avansată, descoperirile din domeniul acusticii, matematicii și filosofiei slujind evoluția gândirii teoretice a muzicii. Totalitatea sunetelor indicate de teorie ca fiind folosibile alcătuiesc o "scară diatonica" coborâtoare de două octave și cuprinde patru tetracorduri
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
și mâncarea bună sau băutură bună, nu poate decât să creeze o senzație de plăcere. Teoria muzicală la vechii greci era foarte avansată, descoperirile din domeniul acusticii, matematicii și filosofiei slujind evoluția gândirii teoretice a muzicii. Totalitatea sunetelor indicate de teorie ca fiind folosibile alcătuiesc o "scară diatonica" coborâtoare de două octave și cuprinde patru tetracorduri, denumite după locul pe care îl ocupă în scară generală: a) Hiperboleion (înalte) b) Diazeugmenon (separate) c) Meson (mijlocii) d) Hipoton (grave) e) Prosiam banomenos
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
de Imperiul Român, aflat în plină afirmare a puterii sale. La aceea dată, cultura română presupune cultură popoarelor autohtone-latine, influențată puternic de cultură popoarelor sclavagiste meditareene (Siria, Egipt). În urmă contactului cu lumea elenica, cultura română va prelua practică și teoria muzicală a grecilor, pe care le va asocia elementelor proprii deja existente. Și astfel de la stadiul în care era practicată, numai de sclavi, fiind prețuita ca atare, muzica ajunge în secolul I d.Hr. să se bucure de cinstea ce i-
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
sau triburi. Unii cercetători sunt de părere că reprezintă o combinație dintre toate aceste posibilități, cert este că ocupă zone strategice de unde regiuni sau trecători pot fi ușor controlate. Cert este că aceste construcții monumentale au o puternică încărcătură simbolică. Teorii recente pledează pentru interpretarea lor ca centre de putere locală, un fel de așezământ central pentru mai multe așezări, iar societatea nuragică fiind astfel caracterizată printr-o federalizare a teritoriului ocupat. Purtătorii culturii nuragice au dezvoltat și artele, celebre fiind
Cultura Nuraghi () [Corola-website/Science/302962_a_304291]
-
organism. 12 ani mai târziu, fizicianul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecții puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere. Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generației spontane și acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
fizicianul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecții puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere. Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generației spontane și acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecții puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere. Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generației spontane și acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
spitalelor din Viena răspândeau infecții puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere. Bazele microbiologiei moderne au apărut odată cu infirmarea teoriei generației spontane și acceptarea teoriei celulare (sau teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienți, în urma
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
aer. Pasteur a arătat că fermentația poate fi prevenită dacă aerul care ajunge la mediul de cultură este trecut printr-un filtru sau printr-un tub lung ținut în flacără. Prin aceste experimente, Pasteur nu numai că a infirmat definitiv teoria generației spontane, dar a și pus bazele tehnicilor moderne de sterilizare. În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte importantă pentru microbiologie. Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
enunță "legea electrolizei", lege ce stă la baza "electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de "ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic". De asemeni studiind "proprietățile magnetice ale substanțelor",introduce termenii de "diamagnetism" și "paramagnetism". A elaborat "teoria electrizării prin influență" și "principiul ecranului electrostatic" (sau "cusca lui Faraday"), enunțând astfel "legea consevării sacinii electrice" (1843). Mai târziu, în 1846, arată că "energia electrostatică este localizată în dielectrici". Ultimele sale cercetări arată "acțiunea câmpului electric asupra luminii polarizate
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]