KorAP: Find »[drukola/base=împărăție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...235 236 237 ...284 >

7,098 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295

niște demonstrări de bunăvoință înșelătoare, dar atingătoare pentru suveranitatea otomană. Rămâne de luat în privire situația lăuntrică a Moldovei și a Țării Românești; se va găsi acolo încă mai mult decât în actele publice ale Cabinetului rusesc, revelația scopurilor acelei împărății; Rusia a vrut să-și creeze drepturi asupra celor două Principate, ea a pregătit exercitarea acestor drepturi, insinuând autoritatea ei în administrația lor. Numirea principelui Moruzi, ocârmuitorul Moldovei, și aceea a principelui Ipsilanti, ocârmuitor al Țării Românești, sunt cunoscute ca

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
pe urmă cum au tratat Crimeea după ce au făcut-o independentă. Altă dovadă mai este tratatul lor relativ la Corfu, au obținut astfel dreptul să debarce trupe în Albania. În același spirit au cerut să protejeze pe toți grecii răspândiți în împărăția otomană. Arătând bunăvoință către o parte din supușii sultanului, caută numai să întărâte amândouă părțile și să aducă tulburări în împărăția otomană...” În sfârșit, printre mijloacele întrebuințate de Rusia pentru a mai zgudui temeliile șubrede ale împărăției otomane, nu trebuie

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
astfel dreptul să debarce trupe în Albania. În același spirit au cerut să protejeze pe toți grecii răspândiți în împărăția otomană. Arătând bunăvoință către o parte din supușii sultanului, caută numai să întărâte amândouă părțile și să aducă tulburări în împărăția otomană...” În sfârșit, printre mijloacele întrebuințate de Rusia pentru a mai zgudui temeliile șubrede ale împărăției otomane, nu trebuie să trecem cu vederea ațâțările la revoltă a pașalelor puse în capul garnizoanelor, ocupând cetățile de la graniță. Din rapoartele franceze (coroborate

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
grecii răspândiți în împărăția otomană. Arătând bunăvoință către o parte din supușii sultanului, caută numai să întărâte amândouă părțile și să aducă tulburări în împărăția otomană...” În sfârșit, printre mijloacele întrebuințate de Rusia pentru a mai zgudui temeliile șubrede ale împărăției otomane, nu trebuie să trecem cu vederea ațâțările la revoltă a pașalelor puse în capul garnizoanelor, ocupând cetățile de la graniță. Din rapoartele franceze (coroborate de altminteri și prin alte izvoare) reiese că răscoalele multiple ale lui Pasvanoglu erau încurajate pe sub

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
fost totdeauna să întrețină discordia între Poartă și Pasvanoglu, spre a încurca pe cea dintâi și a avea un motiv spre a forma, pe granița ei, un corp de observație, care s-o pună în stare să năvălească în provinciile împărăției otomane îndată ce va găsi cu cale, și chiar poate, sub cuvânt de a pedepsi pe Pasvanoglu pentru răscularea lui și a restabili ordinea și liniștea. Agenții Rusiei răspândesc de câtăva vreme în Țara Românească vorba că trebuie să se cheme

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
pentru ca acele clauze să fie aplicate, ar ajunge spre a ne dovedi că ele fuseseră puse mai cu seamă pentru a orbi pe locuitorii Principatelor, a mări în ochii lor vaza Rusiei și a da acesteia pretexte de intervenire în împărăția otomană. O vedem chiar trăgând folos din neexecutarea îmbunătățirilor specificate de ea în tratate, pentru a popula pustietățile cucerite în urmă de dânsa cu oamenii alungați din Moldova de jafurile și abuzurile de tot felul ale ocârmuirii locale. Iar prelungirea

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
nu ca un mijloc de a aduce oareșcare stabilitate în ocârmuirea Țărilor Române, ci spre a face din cei doi domni, numiți la 1802, niște instrumente și mai devotate Rusiei. Vedem Rusia nestând la îndoială pentru a încuraja, pe granița împărăției otomane, niște tulburări care pustiesc și jefuiesc în chip cumplit, timp de zece ani, una din țările cu a cărei ocrotire se lăuda. În fine reprezentanții de toată mâna ai împărăției drept-credincioase, acei din Principate, ca și acei din Constantinopol

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
Rusia nestând la îndoială pentru a încuraja, pe granița împărăției otomane, niște tulburări care pustiesc și jefuiesc în chip cumplit, timp de zece ani, una din țările cu a cărei ocrotire se lăuda. În fine reprezentanții de toată mâna ai împărăției drept-credincioase, acei din Principate, ca și acei din Constantinopol, dau pretutindeni dovadă de o lăcomie și de o venalitate care deloc nu se lasă întrecute de acea a pașalelor turcești. Capitolul următor va dovedi în chip indiscutabil cât de întemeiate

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
și Bugeacul. El, în calitate de dragoman al Porții, mijlocise tratatul de alianță de la 1798, dintre Anglia, Rusia și Poartă împotriva Franței. Tot el, fiind domn al Moldovei, declară unui călător, care trecea prin Iași, că: „văzând starea în care se găsește împărăția turcească, el ascultă mai cu sfințenie de poruncile ambasadorului rusesc decât de firmanele marelui sultan”. După ce fu mazilit din Moldova, casa lui din Constantinopol deveni sediul intrigilor rusești. Ipsilanti era în corespondență necontenită cu agenții rusești și cu boierii din

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
chiar la un grec din Fanar. El alcătuia pentru politica rusească un instrument neprețuit, nu numai fiindcă, lucrând pentru ruși, era încredințat că lucrează și pentru împlinirea scopurilor sale, ci și pentru că, fiind domn al unei provincii situate la marginea împărăției, era și principalul informator politic al Porții. În raportul lui Talleyrand către Napoleon I, din martie 1806, citim: Aceste țări sunt ocârmuite de doi domni greci, tributari ai sultanului, dar care sunt deprinși a ceda presiunii rușilor de când această putere

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
între influența franceză și acea rusească. Am văzut din fragmentele reproduse mai sus că agenții francezi își dădeau perfect seama de intrigile și manoperele rușilor și le urmăreau cu cea mai deosebită atenție, denunțând și Porții, și Cabinetului francez că împărăția vecină pregătește o răscoală generală a creștinilor supuși sultanului. Dovezile erau destul de numeroase și de vădite pentru ca chiar mințile destul de greoaie ale marilor demnitari turci să se convingă de adevărul acestor denunțări, întărite atât prin purtarea mai mult decât suspectă

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
scrisoare autoritățile constituite otomane că: Dacă sultanul destituie pe acei din funcționarii săi care, fiind partizani ai francezilor, îl îndeamnă să rupă legăturile lui cu Curtea Rusiei, Majestatea Sa Imperială va face ca trupele sale să se întoarcă în limitele împărăției sale. Aceasta o făgăduiește, legându-se pe cuvântul său împărătesc...” Iar printr-o proclamație citită în Divanele ambelor țări, la 23 decembrie 1806, Michelson, în numele împăratului Alexandru, anunța românilor că numai din grija pentru păzirea liniștii lor și pentru drepturile

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
tuturor drepturilor suveranilor. Nu se mai declară război Sublimei Porți, ci se adresează un manifest supușilor ei. Un general inamic le dă seamă despre plângerile Curții lui, caută să-i zdruncine prin amenințări sau prin făgăduinți odioase, vrea să dicteze împărăției otomane politica, legile, impozitele ei, o învinovățește pentru uzul ce-1 face de independența ei și readuce războiul la acele veacuri de dezordine și de violență când nu era decât o năvălire de barbari... Dar Rusia ignoră încă ceea ce Europa

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
datorat acestor progrese ale civilizației. Un secol a putut să arunce câteva orașe în mijlocul pustiurilor sale; acest secol însă n-a schimbat viața națiunii. Ea seamănă încă cu strămoșii ei și Europa mai are încă a se apăra împotriva sciților. Împărăția de la Constantinopol a fost altădată expusă pustiirilor lor; același pericol o amenință și astăzi, și toată puterea pe care viclenia o poate adăuga barbariei este întrebuințată pentru a o lovi. În toate războaiele de pe urmă, fruntariile ei au fost rând

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
o poate adăuga barbariei este întrebuințată pentru a o lovi. În toate războaiele de pe urmă, fruntariile ei au fost rând pe rând cotropite. Crimeea, Kubanul, provinciile Chersonului, Oczacovului au căzut în puterea Rusiei și când puterea a dat greș în împărăția otomană, rușii au făcut să pătrundă răscoala în provinciile sale; ei au ispitit credința grecilor, au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
ispitit credința grecilor, au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția otomană, au cutezat să declare că veneau ca prieteni pe teritoriul ei. Astfel, îi văzusem, la sfârșitul veacului trecut, oferind Poloniei prietenia lor vicleană, ocupând ca aliați întinsele ei provincii, până și capitala ei, până și treptele tronului. Dezastrele de la

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
tratatului de la Tilsit sau, dacă trei luni după deschiderea negocierilor, ele nu ar fi condus la un rezultat satisfăcător, Franța se îndatorește să facă cauză comună cu Rusia și amândouă părțile contractante se vor sfătui spre a sustrage toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
malul Dunării, Ismailul, Brăila și Giurgiul numai 35 de zile după semnare, cu garnizoanele strict necesare pentru paza lor, iar celelalte cetăți turcești să nu fie ocupate decât după semnarea păcii. În timpul ce avea să curgă până la semnarea păcii, amândouă împărățiile renunțau la orice amestec în administrația Principatelor. Posedăm textul rescriptului din 28 iunie st. v., prin care Alexandru I poruncea lui Michelson să încheie armistițiul în sensul în care fu încheiat la 12 august; totuși, el, răzgândindu-se, nu voi

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
Napoleon) că chipul cel mai expeditiv de a pune capăt războiului între ruși și turci ar fi medierea Franței, unită cu temerile inspirate turcilor de armele rusești, împăratul Alexandru să dobândească stăpânirea asupra Moldovei și a Țării Românești, mutând granițele împărăției sale la Dunăre...” Iar dacă ar întâmpina greutăți prea mari întru îndeplinirea acestei dorințe, Tolstoi avea să ceară ca, la pace, pentru a despăgubi pe împăratul Rusiei de cheltuielile făcute cu războiul, Turcia să-i cedeze pe lângă alte teritorii „toată

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
compensație este Silezia, pe care n-o putea lăsa lui Napoleon: 1) fiindcă dădea astfel acestuia o bază de operații prea apropiată de Rusia, 2) fiindcă aparținea Prusiei, amica și aliata lui, a cărei ființă o privea ca indispensabilă securității împărăției sale, 3) fiindcă se temea ca Napoleon să n-o alipească de Marele Ducat, nou creat de el, al Varșoviei. Negocierile pe această temă urmară până la întrevederea de la Erfurt (septembrie-octombrie 1808), Rusia cerând să păstreze Principatele și Napoleon pretinzând în

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
părți contractante se îndatoresc să privească, ca condiție absolută a păcii, recunoașterea de către Anglia a Finlandei, a Țării Românești și a Moldovei, ca părți integrante ale imperiului Rusiei. Art. 8. M. S. Împăratul Rusiei, după revoluțiile și schimbările care tulbură împărăția otomană și care nu lasă nici o posibilitate de a da și, prin urmare, nici o speranță de a dobândi garanții îndestulătoare pentru persoanele și bunurile locuitorilor Țării Românești și ai Moldovei, ducând, din acea parte, granițele împărăției sale până la Dunăre și

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
și schimbările care tulbură împărăția otomană și care nu lasă nici o posibilitate de a da și, prin urmare, nici o speranță de a dobândi garanții îndestulătoare pentru persoanele și bunurile locuitorilor Țării Românești și ai Moldovei, ducând, din acea parte, granițele împărăției sale până la Dunăre și alipind Țara Românească și Moldova la împărăția sa, neputând să recunoască integritatea împărăției otomane decât cu această condiție, M. S. împăratul Napoleon recunoaște alipirea vorbită și limitele din această parte a împărăției rusești duse până la Dunăre

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
posibilitate de a da și, prin urmare, nici o speranță de a dobândi garanții îndestulătoare pentru persoanele și bunurile locuitorilor Țării Românești și ai Moldovei, ducând, din acea parte, granițele împărăției sale până la Dunăre și alipind Țara Românească și Moldova la împărăția sa, neputând să recunoască integritatea împărăției otomane decât cu această condiție, M. S. împăratul Napoleon recunoaște alipirea vorbită și limitele din această parte a împărăției rusești duse până la Dunăre...” Rusia sondând, încă de la începutul anului 1809, Austria asupra atitudinii sale

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
urmare, nici o speranță de a dobândi garanții îndestulătoare pentru persoanele și bunurile locuitorilor Țării Românești și ai Moldovei, ducând, din acea parte, granițele împărăției sale până la Dunăre și alipind Țara Românească și Moldova la împărăția sa, neputând să recunoască integritatea împărăției otomane decât cu această condiție, M. S. împăratul Napoleon recunoaște alipirea vorbită și limitele din această parte a împărăției rusești duse până la Dunăre...” Rusia sondând, încă de la începutul anului 1809, Austria asupra atitudinii sale în cazul unei extensii a granițelor

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
din acea parte, granițele împărăției sale până la Dunăre și alipind Țara Românească și Moldova la împărăția sa, neputând să recunoască integritatea împărăției otomane decât cu această condiție, M. S. împăratul Napoleon recunoaște alipirea vorbită și limitele din această parte a împărăției rusești duse până la Dunăre...” Rusia sondând, încă de la începutul anului 1809, Austria asupra atitudinii sale în cazul unei extensii a granițelor sale până la Dunăre, Monarhia Habsburgică, care se pregătea tocmai atunci de război împotriva lui Napoleon, răspunse că n-are

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]