6,475 matches
-
a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunahiulară, maleolă externă, situată într-un plan inferior și posterior față de maleola internă. Prezintă: -obază, care se confundă cu osul; -un vârf, împărțit în doi tuberculi de către un șanț în care se inseră liaamentul peroneocalcanean; -față postero-externă, sub forma unui șanț prin -care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; -ofață laterală, cutanată; -ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara pentru articularea cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
triunahiulară, maleolă externă, situată într-un plan inferior și posterior față de maleola internă. Prezintă: -obază, care se confundă cu osul; -un vârf, împărțit în doi tuberculi de către un șanț în care se inseră liaamentul peroneocalcanean; -față postero-externă, sub forma unui șanț prin -care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; -ofață laterală, cutanată; -ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medială 3. Marainea posterioară 4. Fața posterioară 5. Gaura nutritivă 6. Fața laterală 7. Maleola laterală -o maraine anterioară pe care se inseră liaamentul anterior al articulației tibioperoniere precum și cel peroneo-astraaalian anterior; -o maraine externă care formează buza anterioară a șanțului peronierilor; -o maraine posterioară pe care se prind liaamentele posterioare ale articulației tibioperoniere inferioare. OASELE PICIORULUI Scheletul piciorului este format din 26 de oase dispuse în trei arupe: 1. un arup format din 7 oase tarsiene dispuse pe două rânduri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înclinație, de 115 arade; cu cât piciorul este mai plat acest unahi este mai deschis. Astraaalul are forma unui cub cu: -față superioară: prezintă, dinspre posterior spre anterior, trohleea astraaaliană, suprafața nereaulată a colului; trohleea astraaaliană este formată dintr-un șanț antero-posterior (aât) care este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este formată dintr-un șanț antero-posterior (aât) care este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind liaamentele peroneo-astraaalian anterior și posterior; -față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tibială și suprafețe pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul colului chiruraical. Dispoziția fibrelor stratului extern este particulară în zona inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație sunt reprezentate, în afară de capsulă, și de ligamente: -liaamentele aleno-humerale superior, mijlociu și inferior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a aâtului chiruraical; - liaamentul coraco-humeral are dispoziție anterioară și este orientat dinspre anterior spre lateral-extern și ușor posterior, pornește de la procesul coracoid și ajunae la nivelul marelui trohanter humeral; - liaamentul humeral transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan] cu direcție antero-posterioară, oblic de jos în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
afară. Anterior și superior față de trohlee se aăsește foseta coronoidiană. Posterior și superior față de trohlee este situată foseta olecraniană. Capitul humeral este sferic orientat spre anterior și lateral extern față de trohlee. Capitul și trohleea sunt despărțite între ele printr-un șanț intermediar condilotrohlean mai evident anterior. Superior și anterior față de capitul se află foseta supracondiliană. Epifiza proximală a cubitusului prezintă 2 apofize: una superioară, posterioară, verticală apofiza olecraniană și alta anterioară, inferioară, orizontală apofiza coronoidiană. între acestea cbuă anterior se formează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
apofiza olecraniană și alta anterioară, inferioară, orizontală apofiza coronoidiană. între acestea cbuă anterior se formează marea cavitate siamoidiană cea care se va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene se formează o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei. Inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind în partea superioară, în dreptul canalului obturator. Se inseră pe circumferința aăurii obturate. Canalul obturator este un canal osteo-fibros la formarea căruia participă: șanțul obturator, membrana obturatoare, liaamentul subpubian și prezintă două orificii unul pelvin și altul femural (2, 11, 18, 20). Canalul conține nervul, artera, vena obturatoare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER (juncturae membri inferioris liberi) Articulațiile membrului inferior liber sunt incomparabil mai intens
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția mușchiului marele dorsal; vârful este acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE (m.erector spinae) Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale este reprezentat printr-un complex muscular care ocupă șanțurile costo-vertebrale. Masa musculară, în totalitatea ei, participă la extensia capului și a trunchiului precum și în asigurarea menținerii poziției verticale a corpului. Musculatura acestui plan este dispusă în straturi în care mușchii care sunt profunzi sunt scurți, în timp ce cei care îi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superficial; are fascicule ce trec peste 4 vertebre (între punctul de origine și cel terminal). Se descrie: mușchiul semispinal toracic, cervical și al capului; 2. mușchii multifizi au aceeași direcție ca și cei descriși mai sus; sunt mușchi care acoperă șanțurile vertebrale de la nivelul sacrumului și până la nivelul axisului; 3. mușchii rotatori sunt situați în planul cel mai profund; ei fac legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar peste o vertebră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală este la nivelul humerusului sub inserția mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]