6,901 matches
-
secolul al XI-lea, mai puțin în Ardennes unde au rezistat până în secolul al XIV-lea. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. În estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni și țarilor ruși. Regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconarea zimbrilor în anii 1500. Ultimul zimbru în sălbăticie a fost ucis în Polonia în 1919, iar din lume în 1927, în Caucaz. În 1927 mai puțin de
Zimbru () [Corola-website/Science/297420_a_298749]
-
Cneaz a consolidat dominația Moscovei în zonele înconjurătoare, cucerind cnezatele mai mici sau obligând principii locali să-i recunoască suzeranitatea. În 1574, nepotul lui Ivan cel Mare, Ivan cel Groaznic, a fost, la numai 16 ani, încoronat în mod oficial "Țar al Rusiei" (forma slavizată a termenului roman "Caesar"). La sfârșitul secolului al XVI-lea, cazacii au înființat primele așezări în Siberia de vest. La jumătatea secolului al XVII-lea, așezările căzăcești fuseseră înființate în Siberia răsăriteană, în Ciukotka, de-a
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
se afle pentru aproape trei secole într-o continuă expansiune, se născuse. Controlul moscovit al noii națiuni asupra zonelor de azi ale Rusiei a continuat după intervenția poloneză din anii 1605-1612, Rusia fiind condusă din 1613 de dinastia Romanov, (primul țar al acestei noi dinastii fiind Mihail Romanov). Petru cel Mare, care a domnit între 1689 - 1725, a fost cel care a reușit în acțiunea de aducere în țară a ideilor și culturii din Europa Occidentală în scopul modernizării Rusiei. Ecaterina
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
coroana imperială au ajuns teritorii cu populație de etnie ucraineană și belarusă, foste provincii ale Rusiei Kievene. Ca rezultat al războaielor ruso-turce victorioase, granițele imperiului au ajuns să atingă țărmurile Mării Negre, iar noul țel pe care și l-au propus țarii a fost acela al protejării populației creștine balcanice, aflate încă sub jugul otoman. În 1783, Rusia și Regatul Georgiei, (care fusese aproape total devastat de atacurile persane și otomane), au semnat Tratatul de la Georgievsk, prin care Georgia a primit protecția
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
foamei și iernii rusești. În 1813, armata rusă și a aliaților austrieci și prusaci i-a învins pe francezi în bătălia de la Leipzig. Rusia a fost înfrântă în războiul Crimeii din 1853-1856 de către Imperiul Otoman, sprijinit de Anglia și Franța. Țarul Alexandru al II-lea a desființat printr-un decret imperial din 1861 iobăgia din Rusia. Rusia a continuat războaiele antiturcești și, după războiul ruso-româno-turc din 1877 - 1878, a forțat Imperiul Otoman să recunoască independența României, Serbiei și Muntenegrului și să
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
a forțat Imperiul Otoman să recunoască independența României, Serbiei și Muntenegrului și să acorde autonomie Bulgariei. Revoltele țărănești și înăbușirea tendințelor revoluționare ale intelectualilor cu vederi liberale au fost probleme care nu și-au găsit rezolvarea. La sfârșitul Primului Război Mondial, soarta țarului Nicolae al II-lea și a dinastiei Romanovilor a fost definitiv pecetluită de înfrângerile repetate ale armatei rusești, de deteriorarea stării economice, de numeroasele dezordini publice din marile orașe, provocate de lipsurile alimentare. Țarul a fost detronat în 1917, în urma
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
găsit rezolvarea. La sfârșitul Primului Război Mondial, soarta țarului Nicolae al II-lea și a dinastiei Romanovilor a fost definitiv pecetluită de înfrângerile repetate ale armatei rusești, de deteriorarea stării economice, de numeroasele dezordini publice din marile orașe, provocate de lipsurile alimentare. Țarul a fost detronat în 1917, în urma unei mișcări revoluționare. La sfârșitul Revoluției din 1917, fracțiunea marxistă a bolșevicilor, condusă de Vladimir Ilici Lenin, a cucerit puterea în Petrograd și în Moscova, iar Partidul Bolșevic și-a schimbat numele în Partidul
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
protectorii săi s-a manifestat într-o controversă asupra numirii boierului David Corbea ca rezident pe lângă curtea lui Petru cel Mare. Acesta, un om al Cantacuzinilor, fusese trimis în Rusia la începutul anului, pentru ca în aprilie să fie încredințat de țar cu o misiune pe lângă Francisc Rakoczy. Brâncoveanu se aștepta să fie ținut la curent cu detaliile, însă a fost ocolit dinadins, Corbea scriindu-le doar Cantacuzinilor. În orice caz, însuși țarul Petru s-a adresat în iulie 1707 lui Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
începutul anului, pentru ca în aprilie să fie încredințat de țar cu o misiune pe lângă Francisc Rakoczy. Brâncoveanu se aștepta să fie ținut la curent cu detaliile, însă a fost ocolit dinadins, Corbea scriindu-le doar Cantacuzinilor. În orice caz, însuși țarul Petru s-a adresat în iulie 1707 lui Brâncoveanu pentru repunerea lui Mihai Cantacuzino în funcție, însă a fost refuzat politicos, ceea ce nu a afectat însă relațiile dintre cele două state. În următorii ani, relațiile dintre Brâncoveanu și unchii săi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
lui Brâncoveanu pentru repunerea lui Mihai Cantacuzino în funcție, însă a fost refuzat politicos, ceea ce nu a afectat însă relațiile dintre cele două state. În următorii ani, relațiile dintre Brâncoveanu și unchii săi au rămas foarte proaste: în timp ce Mihai cerea țarului asigurări pentru azil, stolnicul Constantin era retras de la curte la moșiile sale. În primăvara lui 1707, atât Brâncoveanu cât și Antioh Cantemir au primit firman de la sultan, prin care li se cerea să participe în foarte scurt timp în persoană
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
lui 1709, domnul a trebuit să apeleze la veniturile sale proprii, la marii boieri, la bresle și la preoți. O dată cu defectarea lui Mazepa, legăturile cu Rusia au fost afectate. Au trebuit reluate prin noul hatman al Ucrainei, Scoropadski, rămas credincios țarului. Victoria de la Poltava a rușilor împotriva suedezilor și lipsa de reacție a turcilor au fost noi impulsuri pentru țările aflate sub suzeranitatea otomană. Brâncoveanu a încheiat în 1709 o înțelegere secretă cu țarul, care prevedea că domnul muntean avea să
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
noul hatman al Ucrainei, Scoropadski, rămas credincios țarului. Victoria de la Poltava a rușilor împotriva suedezilor și lipsa de reacție a turcilor au fost noi impulsuri pentru țările aflate sub suzeranitatea otomană. Brâncoveanu a încheiat în 1709 o înțelegere secretă cu țarul, care prevedea că domnul muntean avea să strângă o oaste balcanică de 30.000 de oameni și avea să alimenteze armata rusă în timpul războiului acesteia cu turcii; înțelegerea intra în vigoare în momentul intrării în țară a trupelor. Țara Românească
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
a-l supraveghea pe Brâncoveanu, Cantemir pregătea de fapt propria defectare. În mai 1711, armata turcească condusă de vizir a părăsit Adrianopolul; către capătul lunii trupele rusești au intrat în Moldova, și Cantemir și-a proclamat public trecerea de partea țarului, ceea ce a alienat mai toți boierii țării, dar a entuziasmat populația, domnul moldovean reușind să recruteze 17.000 de voluntari. Dar dacă moldovenii aveau la graniță armata rusă aliată, situația în Țara Românească era complet diferită: linia Dunării era complet
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
că a pornit la 18 mai din București. Când a ajuns la Gherghița, a primit ordin să se oprească, tăbărând la Albești, gura Urlaților. Prin Hrisant Notara, marele vizir i-a incredințat domnului Țării Românești să medieze între el și țar (vezi în caseta de la dreapta textul aferent din cronica oficială). Brâncoveanu l-a trimis la Iași pe Gheorghe Castriotul, mai degrabă pentru sondarea situației, întrucât țarul Petru cel Mare nu a primit cu bucurie solia. A fost luat prin surprindere
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Notara, marele vizir i-a incredințat domnului Țării Românești să medieze între el și țar (vezi în caseta de la dreapta textul aferent din cronica oficială). Brâncoveanu l-a trimis la Iași pe Gheorghe Castriotul, mai degrabă pentru sondarea situației, întrucât țarul Petru cel Mare nu a primit cu bucurie solia. A fost luat prin surprindere când Toma Cantacuzino (marele spătar, deci conducătorul armatei) a fugit din tabără împreună cu o parte din trupe, pentru a se alătura țarului. Conform lui Del Chiaro
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
pentru sondarea situației, întrucât țarul Petru cel Mare nu a primit cu bucurie solia. A fost luat prin surprindere când Toma Cantacuzino (marele spătar, deci conducătorul armatei) a fugit din tabără împreună cu o parte din trupe, pentru a se alătura țarului. Conform lui Del Chiaro, Brâncoveanu a izbucnit în plâns la aflarea veștii. Ajuns la Iași, Toma Cantacuzino a fost primit bine de țar, pe lângă care a urzit intrigi împotriva lui Brâncoveanu, și a călăuzit armata condusă de generalul Rönne care
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
spătar, deci conducătorul armatei) a fugit din tabără împreună cu o parte din trupe, pentru a se alătura țarului. Conform lui Del Chiaro, Brâncoveanu a izbucnit în plâns la aflarea veștii. Ajuns la Iași, Toma Cantacuzino a fost primit bine de țar, pe lângă care a urzit intrigi împotriva lui Brâncoveanu, și a călăuzit armata condusă de generalul Rönne care a asediat cetatea Brăilei. Grosul armatei ruse s-a confruntat cu turcii la Stănilești, fiind învinsă, astfel că la 21 iulie s-a
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
a asediat cetatea Brăilei. Grosul armatei ruse s-a confruntat cu turcii la Stănilești, fiind învinsă, astfel că la 21 iulie s-a încheiat un armistițiu. Ziarele occidentale au atribuit o mare parte din vină voievodului muntean, însă relațiile cu țarul au fost reluate și au fost strânse între 1712-1713. În perioada următoare, Brâncoveanu s-a concentrat să satisfacă cererile turcilor, deși a depus plângeri pentru micșorarea lor, a confiscat averile lui Toma Cantacuzino și ale însoțitorilor săi pe motiv de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
reprezentanțele principale în Moscova. În această capitală se află un număr impresionant de muzee, printre care: Galeria de Artă „Tretiakov”, Muzeul de Artă „A. S. Pușkin”, Muzeul Central „V. I. Lenin”, Muzeul Oriental al Culturii, Palatul cu Fațete din Kremlin, Tezaurul Țarilor din Kremlin, catedralele din Kremlin și biserica „Vasili Blajenâi” din Piața Roșie. Expoziția Realizărilor Economice include 72 de pavilioane care se ocupă cu industria, agricultura, știința și cultura. O altă importantă instituție din Moscova este Grădina Botanică a Academiei Științei
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
și biserica a fost sfințită ca una ortodoxă, Catedrala Sf. Nicolae, dărâmată de Sovietici în 1965 și reclădită după independență. În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, este anexată de către imperiului Rus. La 19 aprilie 1818, țarul Alexandru I trecând de la Hotin spre Chișinău, în apropiere de Bălți, a primit veste despre nașterea nepotului său Alexandru al II-lea, fiul Marelui Duce Nicolae și moștenitorul tronului. În aceeași zi la 7 dimineața, într-o mică biserică, un
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Caloian, au cerut împăratului Isaac al II-lea Anghelos, dreptul de a primi ca soldă o parte din impozitele locale (pronoia). Refuzul si jignirile împăratului au dus la o revoltă în Bulgaria împotriva Imperiului Bizantin. Conducătorul noului stat a fost Țarul Petru al II-lea. Anul următor, bizantinii vor fi forțați să recunoască independența noului „Țarat al bulgarilor, vlahilor și grecilor” cu capitala la Târnovo, care avea controlul asupra regiunii de la nord de Munții Balcani. În 1190, Petru va renunța la
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
va renunța la tron în favoarea fratelui său Asan, un conducător politic mult mai bun, care reușește prin forță militară să apere independența statului său. Acesta însă este ucis în 1195 de niște boieri care conspirau împotriva sa, iar Petru redevine țar, dar pentru scurt timp, pentru că rivalii săi îl vor ucide și pe el doar un an mai târziu. In 1197, vlahul ("vlachos to genos") Dobromir Chrysus, ajuns comandant militar în regiunea din Macedonia cuprinsă între râurile Strymon și Vardar s-
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
și Vardar s-a răsculat împotriva împăratului Alexios Angelos și a reușit să respingă armatele trimise împotriva sa. După tratativele de pace, împăratul a recunoscut autonomia lui Chrysus în Macedonia Caloian, fratele mai mic al lui Petru și Asan, devine țar, se înțelege la pace cu grecii (1201) și face niște incursiuni militare împotriva sârbilor și ungurilor, apoi ocupă întreagă Macedonia, dar este ucis în bătălia pentru Salonic. Ulterior în istoria acestui stat, compozanta vlahică dispare treptat în favoarea compozantei bulgare, cu excepția
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau. După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, "Dragomir al Turciei", pentru serviciile oferite generalilor ruși în tratative cu Turcia, dobândește învoirea țarului rus de a se stabili cu traiul în una din localitățile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la principesa Dolgorughi moșia cu palatul ce-i aparțineau și se stabilește cu familia la Hîncești. În anii 1880 în Hîncești erau 5.098
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
asistată de "Sf. Clement" de la Ohrid și "Naum" din Preslav, în secolul al IX-lea și începutul secolului al X-lea. Multe mănăstiri și biserici au fost construite în oraș. În secolul al X-lea, Monastiri a fost sub conducerea țarului "Samuil" din Bulgaria. El a construit un castel în oraș, folosit mai târziu de către succesorul său, "Gavril Radomir" Bulgaria. Orașul este menționat în mai multe surse medievale. "Cronica lui Ioan Skylitzes" din secolul al XI-lea menționează că împăratul "Vasile
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]