8,634 matches
-
Blaj, pe care urma să-l absolve În vara hotărârii noastre. Era o fată liniștită, cu o podoabă capilară foarte bogată, pe care și-o Împletea În una sau două codițe. Mersul sigur, cu privirea drept Înainte, Îi dădea o ținută aparte, fiind considerată de femeile satului, ca o “mândroșcă”, ceea ce nu mă supăra. M-am Înapoiat deci În București cu o mare achiziție sentimentală. Am dat imediat raportul doamnei Vasiliu, domnișoarei dr. Găzdaru și domnului conf. dr. Adameșteanu și am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru multiplicare. Ambele cunoșteau foarte bine legislația și miau fost de un real folos. Provenit dintr-o comună ardeleană cu populație majoritară săsească, Înzestrată În scurgerea vremurilor, cu un simț al ordinii și o disciplină de fier, mi-am impregnat ținuta și comportamentul cu aceste trăsături, fiind destul de rigid În conlucrarea cu oamenii. Am cerut cadrelor didactice să respecte și să impună studenților punctualitatea și ordinea. Nu era ceva nou. De la venirea mea la disciplină am interzis intrarea studenților În sălile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și eleve sau studente, chiar dacă ultimele au devenit tot mai ispititoare și mai agresive. Revenind la rolul decanului, În conformitate cu Regulamentul de desfășurare a activității studenților, am cerut prezența la facultate atât a cadrelor didactice cât și a studenților Într-o ținută decentă, atât a vestimentației cât și a podoabei capilare. Totul a mers normal, până când un cadru didactic și-a lăsat barbă, pentru a fi mai admirat de studente sau a fi mai sexi. Și dacă profesorul vine la facultate cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care ne-a Învățat să dăm studenților de la catedră și ultima noutate din domeniu, căci nu se știe. care dintre ei.o va cuprinde și-i va da o dezvoltare nebănuită. Prof. VIOREL CIUREA (1912-1971) histolog de cea mai Înaltă ținută și apoi morfopatolog din 1951 la efemera dar efervescenta facultate arădeană și din 1956 În Alma mater din Cetatea lui Bucur. Consecvent principiului structuralității, prof. Viorel Ciurea a adâncit Înțelegerea proceselor patologice de la nivel histologic și celular la cel infrastructural
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cei doi copii, nepotul Nelu, Corneluș, eu și Betool Pentru interesul depus În formarea lui ca morfopatolog și micoplasmolog Îl consider cel mai bun doctorand al meu. Trebuie să adaug Însă și unele trăsături comportamentale mai puțin pozitive. Avea o ținută atrăgătoare și deși Însurat, fetele Îl jumuleau de bani. În speranța că Îl liniștesc, l-am obligat să-și aducă În 1981 soția, Betool. A Înscris-o la Școala Populară de Artă și În curând le-a venit primul copil
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Are dealuri cu livezi și podgorii, grădină zoologică, dar și fabrică de rulmenți, de textile, de abrazive. Aici au conlocuit creștinește români, evrei, turci, greci, lipoveni, albanezi, țigani, sârbi etc. Profesorul meu de germană, Hary Zupperman, era un evreu de ținută europeană... Bârladul are o tradiție a școlilor, cum puține orașe în țară, școli animate, încă din secolul al XIX-lea, de dascăli veniți din Transilvania. Din Bârlad a pornit Alexandru Ioan Cuza, dar și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pictorul Nicolae Tonitza, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al comunismului, al cărui nume trebuia rostit cu respect fiindcă furniza, dintr-o dată, credibilitate celor care afirmau că l-au cunoscut. Gheorghe Pricop își amintea despre Ilie Pintilie ca despre un om „plin de dragoste pentru tineret”, muncitor cu „o ținută morală ireproșabilă”, „un om de la care se putea învăța multe”. Un mentor pentru tineretul comunist. „El [Ilie Pintilie - n. ns. - SP] a fost acela care mi-a pus în mână cărți să citesc, care mă muștruluia atunci când mă vedea că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
rudă cu jumătate țara românească: Garbaski, Cialâc, g-ral Robescu, Cămărășescu, Procopie, Casotti, Pencovici etc. etc. și la fiecare îți povestește istoria lui și a neamului său. A fost crescută de starița precedentă, rudă cu Crețenii; de acolo, o demnitate în ținuta ei și maniere frumoase care fac un ciudat contrast cu ignoranța ei totală, în afară de cele bisericești. Când povestea era plină de haz și știa, cu câteva vorbe, să-ți zugrăvească pe cineva de-l vedeai cu ochii și nu-ți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor, își făcea treburile cu ei. mitropolitul atanasie mironescu Am trecut la mitropolitul Atanasie Mironescu, pe care îl cunoșteam înainte de a fi, pe nedrept, catehirisit și care era singurul prelat de atunci demn de tronul mitropolitan. Albise, dar păstra aceeași ținută demnă. Vorbea convins de înfrângerea Centralilor, dar arunca vina intrării noastre premature [în război] pe regină și pe d. Emil Costinescu. Nu se gândise că, de mai zăboveam, revoluția rusă ne condamna la o pasivitate nenorocită. După mai mulți ani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
giorno și servitoarea o rugă să aștepte în salon, căci doamna era încă la masă. Doamna Pherekyde crezu că este vorba de un prânz de familie și adăstă. Când se deschiseră ușile sălii de mâncare și văzu defilarea în mare ținută, rămase încremenită: d-na Triandafil la brațul colonelului german în uniformă, în frac I. Militineu, George Lerescu, Nindi Romalo, d-rele Bilciurescu și altele în rochii decoltate, numai fiica colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
parlament, numai cei doi magistrați au percheziționat, făcându-i mii de scuze. Bineînțeles, nu s-a găsit nimic și de aceea începuseră să vorbească de ascunderea documentelor la rege, dar la Maiestatea Sa nu îndrăzniră [să percheziționeze]. Guvernul, vexat de ținuta indiferentă, până la dispreț, a foștilor miniștri, o taxă de obrăznicie, mai ales când cerură să se publice răspunsul lor deodată cu citațiile în judecată. Singur Ionel a iscălit de primire, [despre] ceilalți s-a spus că lipsesc din Iași - deși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nou în țară, locul îi rămăsese gol și societatea era dezaxată. Își reluă viața obișnuită de lucru, pe de o parte, de primiri pe de alta. D-na Maurojeny, numită mare doamnă de onoare, George Philippescu, mare mareșal, deteră o ținută mai potrivită Curții. Dânsul era un tip de boier vechi, întrunind tradițiile neamului său cu civilizația ce adoptase în călătorii și educația europeană ce primise. Fusese bărbat frumos și era plăcut, admirabil conservat, hazliu, vesel, dar și mușcător și intransigent
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar subțire, avea o înfățișare impozantă, un tact deosebit, o inteligență subtilă și un aer de grande dame, care îi prindea minu nat în rolul ei. Cu toate capriciile și fanteziile reginei, a știut să mențină la Curte o bună ținută și o atmosferă demnă, care se împrăștie repede mai târziu. Avea greutăți cu intimii reginei, dar îi neutraliza pe cât se putea. Unul din cei mai nedisciplinați era secretarul 268 sabina cantacuzino Dall’Orso, bariton excelent și bun violonist; așa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
până la vârsta de [...] ani(Lipsă în text. ), când regele Ferdinand, după aventura principelui Carol și anularea căsătoriei acestuia, se hotărî să-l trimită într-un colegiu din Anglia. Acolo făcu mai multe sporturi decât teze, dar învăță să aibă o ținută elegantă când se afla în lume, lucru la care contribui talia lui înaltă și subțire, precum și frumusețea distinsă ce moștenise de la bunicul său, principele Leopold de Hohenzollern. La moartea tatălui său, reveni și intră în regența de tristă amintire, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mirare a tuturor, peste 1/2 de oră se telefona la Dinu că audiența este acordată. Erau orele 12 și, din întâmplare, se întruniseră acolo. „Cum îndată, dar nu avem vreme să prevenim pe toți semnatarii și nu suntem în ținuta voită.“ „Nu face nimic, regele cere să veniți îndată, astfel cum sunteți.“ La aceeași oră, Gigurtu își constituise ministerul cu Manoilescu, Caracostea și gardiștii. Așteptau la dânsul acasă să fie chemați la Palat pentru depunerea jurământului. Regele, închipuindu-și că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Personalitate de prestigiu, umanist în concepție, teoretician și organizator desăvârșit, Anastasie Fătu se situează printre întemeietorii Școlii românești de medicină. Opera lui, rezistând la examenul sever al timpului, implică o cercetare atentă, constituind, pentru generațiile următoare, un exemplu de înaltă ținută deontologică și cetățenească, Anastasie Fătu înscriindu-se, prin ea, printre clasicii culturii medicale românești. PREMISELE MEDICINII ȘTIINȚIFICE În ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, se înregistrează în Moldova eforturi susținute de legiferare în domeniul igienico-sanitar. În aceeași perioadă s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
științific, activitatea dr. Zosin a ridicat între 1898 și 1904 asistența medicală a bolnavilor de la Neamț la un nivel neatins până atunci. Trecând în revistă foile de observație din ultimul deceniu al Ospiciului, ne impresionează caracterul lor sobru, limbajul evoluat, ținuta modernă a acestor documente. Diagnozele reflectă o concepție nosografică aproape de a noastră, iar descrierile clinice nu diferă de la tablourile pe care le vedem în prezent. În 1905 ultimii bolnavi ai Ospiciului au fost transferați la Socola. S-a încheiat astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
utilizau cămăși mari cu care bolnavele umblau prin curtea mică a Ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave (un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
circulație intensă în lumea medicală, atât în centrul medical ieșean, cât și la celelalte facultăți din țară. A întreținut o neuitată viață de clinică medicală, a impus o gândire clară, un impecabil raționament diagnostic și a reușit să imprime o ținută particulară, de adevărată academie, clinicii sale. Când a plecat la București, în 1953, lăsa în urmă o clinică medicală excelentă, consolidată organizatoric și didactic și un grup de colaboratori de elită. A murit relativ tânăr, în 1960, înscriindu-se printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
A îmbinat o abilitate manuală excepționala cu o rară erudiție. Posedând calități didactice remarcabile, diagnostician desăvârșit, chirurg de o tehnicitate unică, I. Tănăsescu avea o capacitate de muncă deosebită și un rar spirit organizatoric. A creat o școală de înalta ținută, care-i poartă numele. Ca profesor de chirurgie, era de o exigență deosebită, bazată pe exemplul personal. Examinarea bolnavilor și prezentarea cazurilor clinice erau de o claritate magistrală; în sala de operație, măiestria sa proverbială, maniera elegantă cu care rezolva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în toate sectoarele diverse și uneori dificile ale obiectului: arhitectură sanitară, urbanistică, igienă publică, profilaxia marilor epidemii, igienă "agricolă" și chimia pământului. Toate acestea au constituit capitole care au îmbogățit fondul cultural al medicilor. Drept, judicios în opinii, model de ținută academică, a fost printre ultimii mesageri ai portretului clasic al profesorului de elită. ION NICOLAU (1891-1970) Printre cei mai mari profesori de medicină din câți am cunoscut aici, în țară, sau în străinătate, într-o grupă virtuală de "iluștri" l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a înființat o școală de prestigiu; colaboratorii săi (îi amintesc, bineînțeles, doar pe câțiva, doctorii Vană, Buzdugan, Ivan) au onorat activitatea maestrului lor. Lui Grigore Teodorovici i se datorează multe realizări medicale importante: mai întâi cursuri și tratate de o ținută exemplară, care nu s-au perimat, sunt încă vii; el este autorul unor importante studii de istoria patologiei bolilor contagioase, cum sunt, și acestea, încă mai vii decât publicațiile didactice. Este unul dintre principalii ctitori ai Fabricii de antibiotice. Teodorovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al lui Macedonski, și ne-a dus la el într-o după-amiază, nu înainte de a-i anunța telefonic vizita. Am urcat toți trei la primul etaj al unui „bloc vechi“, situat în preajma Foișorului de Foc, poetul primindu-ne ceremonios, în ținută de oraș (costum, cravată), om din alte vremuri prin înfățișare și prin toată comportarea. Înalt, subțire, drept, m-a impresionat prin albul strălucitor al impozantelor mustăți pe care, din fotografia reprodusă de G. Călinescu în Istorie, le știam negre. Cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Puțini scriitori s-au aplecat cu mai multă dragoste și răbdare asupra manuscriselor celor începători, transmițând tinereții entuziasmul său pentru viață și creație. Ședințele «Academiei Bârlădene» — erau adesea pline de tumult, dar Tutoveanu domina exuberanța noastră cu măsura și distincția ținutei lui maioresciene. Învățase la școala parnasiană cultul formei perfecte și ne atrăgea atenția mereu că «arta trebuie să fie îmbrăcată în aur, purpură sau mătase»". (G. G. Ursu. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori. În: Școala bârlădeană, 1972, p.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de artistul Eminescu". Fără îndoială, are dreptate. În acest roman epistolar de iubire, cei doi corespondenți, în speță Eminescu, își dezvăluie inti mitatea, care e una comună oricăror îndrăgostiți ce comunică între ei fără grija înfățișării publice într-o anume ținută, rămânând în neglijeul domestic, dacă nu cumva cobor prea mult grila de observație a confesiunii. Dan C. Mihăilescu ne atrage atenția, în acest sens, tocmai asupra dimensiunii umane sub care trebuie să-l percepem pe Eminescu, văzând aici "încărcarea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]