60,912 matches
-
oarecare dezamăgire urma negricioasa de pe antebraț - doar ceva mai mare ca buricul unui deget - si încerca săinsiste, insă bătrânul îl întrerupse autoritar: — Am zis că ajunge. Îmi cunosc meseria. La vreo două sute de metri de colibă bătrânului, Tapú Tetuanúi se așeza pe nisipul plajei și, sprijinindu-și cotul de genunchi, privi încă o dată urmele pe care le lașaseră dinții de mistreț. Într-adevăr, nu era cine știe ce, doar ceva mai mult decât o schiță, însă când tatuajul va fi complet, îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
apă și că nimic nu te-ar împiedica să străbați distanță de numai un kilometru ce separă plajă de reciful de corali, care aici se află mai aproape decât în orice alt punct al insulei. Intra în apă și se așeza pe nisipul grunjos, format prin măcinarea, pește secole, a coralilor, si, ținând mâna în sus, așa cum îi spusese bătrânul kahuna, lasă că minutele să se scurgă în timp ce soarele cobora la orizont, iar inima - dupa vorba venerabilului sau maestru Hiro Tavaeárii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dă dreptul să-i ceri și ei să se hotărască la fel de repede. Uită-te la penisul tău, când e excitat: e drept, tare, aproape strălucitor. Uită-te apoi la sexul unei femei: e întunecos, misterios și plin de ascunzișuri. Îi așeza cu afecțiune palmă pe creștet. Tot la fel, sentimentele lor sunt mult mai complexe, de aceea este nevoie de mai mult timp pentru a-și dezvălui secretele. Dar atunci când ajung să ia o hotărâre, de cele mai multe ori este cea corectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acest caz, cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla este să aleagă pe altcineva. Dragostea care aduce pe lume copii și care ține o viață întreagă este mai presus de marimea penisurilor sau de valoarea perlelor. Cand se așeza pe rogojina din verandă colibei mentorului sau, Tapú Tetuanúi sfârșea aproape de fiecare dată prin a recunoaște înțelepciunea învățăturilor sale, urmându-i de cele mai multe ori sfaturile, însă când se știa, ca acum, atât de aproape de casă iubitei lui, încât aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
apropierea lor. Din fericire, cănd ajunse pe creasta Punta Rofau, noaptea deja se lașase, iar pe cer își făcuseră apariția primele stele. Acesta era momentul în care orice băiat polinezian care dorea să ajungă ceva în viața trebuia să se așeze într-un loc cu cer senin și să-și dedice câteva ore studiului stelelor, încercând să memoreze locul pe care îl ocupă acestea în fiecare moment, în trecerea lor pe bolta întunecată a cerului. Tapú Tetuanúi n-avea cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-i explice, ca acela era cerul cel mai înțesat de stele din câte există. Însă acesta era adevărul. În comparație cu cerul Pacificului de Sud, cel al emisferei nordice pare un desert fără pic de farmec. La puțin timp după ce s-a așezat pe creasta, deasupra capului lui Tapú Tetuanúi străluceau milioane și milioane de mici stele, atât de clare și de compacte, încât multe dintre ele formau aglomerații uriașe, care puteau fi perfect deosebite unele de celelalte, ce reprezentau galaxii ușor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să-l tatueze, dat fiind că nici un kahuna experimentat nu acceptă clienți decât în perioada octombrie-ianuarie, nu din superstiție, ci fiindcă în această perioadă rănile se infectează mult mai puțin. — Din cauza muștelor, îi explicase băiatului maestrul sau, Hiro Tavaeárii. Se așază deasupra inciziilor și deseori le infectează, depunându-și ouăle în ele. De aceea, perioada potrivită pentru tatuat începe din octombrie, când vin ploile, iar muștele și țânțarii dispar aproape în întregime. Îl trase afectuos de o ureche. Ai răbdare! adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
piatră încinsă. Avem nevoie de el viu. După ce patru războinici îl scoaseră cu greu din Marae pe rânitul care se zbătea într-un efort zadarnic de a se elibera, vârstnicul maestru al lui Tapú Tetuanúi îi făcu semn să se așeze, împreună cu Chimé din Farepíti și Vetéa Pitó, toți trei mândri nevoie mare. Ați fost foarte curajoși, spuse. Și mi-ați amintit o lecție pe care-o uitasem: în clipele dificile, trebuie acceptat și cel mai neînsemnat ajutor, trebuie ascultat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Că premiu pentru efortul vostru, vă permit să asistați la deliberările Consiliului. Dar nu sunt decât niște copii!... încerca să protesteze Roonuí-Roonuí, însă o privire severă și autoritara a regentului îl făcu să tacă. Puțin după aceea, Hiro Tavaeárii se așeza la picioarele tronului, pe care nu-l putea ocupa - într-un viitor apropiat - decât prințesa Anuanúa, si, după ce-i analiza cu atenție pe toți cei prezenți, începu cu o voce gravă: Suntem o mică și pașnică insula, căreia anii îndelungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
facă util. Pentru cele două carene alese opt trunchiuri de tamanú, pe care le avea de pesteun an în uscătorie, la umbră, pentru că soarele tropical să nu degradeze această materie primă prețioasă, si, după ce le ciopli pe una din laturi, așeza pe suprafața plana jar de aito, care se consumă încet și arde lemnul puțin câte puțin. Douăzeci de copii supravegheau focul zi și noapte, suflând în jar atunci când era pe punctul să se stingă sau acoperind cu o piatră flăcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ocrotească această navă, în care un intreg popor își pusese speranțele, însă, pentru a reuși, fiecare dintre membrii săi trebuia să-și pună tot sufletul în munca pe care o făcea, ajutându-l, astfel, pe zeu să realizeze acest lucru. Așezați la umbră palmierilor, pe nisipul alb al plajei, bătrânii își petreceau timpul împletind curele din fibră de cocotier și dovedeau atâta îndemânare și atâta sârguința, încât obțineau, cu mijloace atât de primitive, funii care nu erau cu nimic mai slabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
deosebească. Doar Miti Matái cunoaște toate stelele cu numele lor și poate să-ți arate drumul lor pe cer. Îl admiri prea mult pe Miti Matái și asta ar putea să te facă să suferi mai tarziu,îl certă Maiana, așezându-se pe nisip și privindu-l în ochi. Palmierii cei mai înalți dau de obicei fructe amare. — Da, dar laptele nucilor amare ține cel mai bine de sete, replică el. Eu nu tânjesc după nuci dulci și nici după munci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
replică el. Eu nu tânjesc după nuci dulci și nici după munci ușoare.Eu visez să devin Mare Navigator și să descopăr ce se gaseste dincolo de Al Patrulea Cerc. —O sa ma mărit cu tine, îi șopti dulce față, în timp ce se așeza pe coapsele lui. O spusese fără să se gândească prea mult, dar cu toate acestea noaptea următoare făcu dragoste cu Vetéa Pitó, iar Tapú Tetuanúi se convinse că, până când Miti Matái nu-l va accepta că discipol, iar tatăl Maianei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acestui popor de sălbatici. Atât Miti Matái, cât și Roonuí-Roonuí și cei mai înțelepți bătrâni din insula își petreceau cea mai mare parte a zilei analizând, în cele mai mici detalii, fiecare dintre acele desene oribile, scop pentru care îl așezaseră pe proprietarul lor în mijlocul marelui Marae, care încă nu fusese reparat, cu mâinile legate de o bârnă și cu picioarele de doi bolovăni, astfel încât să se poată apropia oricât de mult de el și să se poată învârți în jurul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acest lucru. — E neliniștit, spuse. Cred că suntem pe drumul cel bun. La ce distanță ar putea fi insula vulcanică de locul lui de origine? Miti Matái cugeta câteva clipe și, în cele din urmă, întinse mâna către pieptul barbarului, așezându-i degetul mare pe buric. Departe, răspunse într-un sfârșit. Probabil că în Al Doilea Cerc, dacă într-adevăr buricul reprezintă insula lui. — Asta reprezintă, interveni bătrânul kahuna, care era unul dintre cei care-și petreceau ore lungi studiind corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dacă o văd trei ore mai tarziu, voi trage concluzia că se întoarce la cuib, ceea ce-nseamnă că, la cel mult cincizeci de mile către sud, se ridică o insulă. —Știi bine teoria, recunoscu Navigatorul-Căpitan, făcându-i semn să se așeze în fața lui. Dar nu trebuie să uiți că teoria contează probabil cel mai puțin atunci când te afli în mijlocul oceanului. Ceea ce contează cu adevărat este intuiția și mai ales curajul de a înfrunta pericolele. Ești sigur că ai acest curaj? — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care rămăseseră în Marae, începură să chiuie de bucurie, îmbrățișându-se, îmbrâncindu-se și trântindu-se prin nisip ca niște copii neastâmpărați. Am reusit! Am reusit! strigau întruna. De-acuma suntem bărbați! Când reușiră în sfârșit să se liniștească, se așezară roată, privindu-se fericiți, dar nevenindu-le încă să creadă că era adevărat. —O să mergem!... exclama până la urmă Tapú Tetuanúi, ca și cum încă ar mai fi fost în tranșă. Vă imaginați? Cea mai grozavă expediție care s-a organizat vreodată, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pericol viața a treizeci de oameni lansând navă la apă fără să le asigure protecția atotputernicului și răzbunătorului zeu Tané. Am să mă gândesc, spuse în cele din urmă. Mâine am să anunț decizia mea. Petrecu o noapte de veghe, așezat în pridvorul colibei lui, privind laguna, deasupra căreia strălucea o lună imensă, care conferea peisajului un aspect aproape magic. A doua zi, cănd Consiliul se reuni din nou în jurul lui, se întoarse către Miti Matái și-l întreba cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
tine. —Doar pentru mine? — Mă tem pentru toți, răspunse cu sinceritate. Pe vasul ăla vor călători trei oameni pe care eu îi iubesc, la care se adaugă unchiul meu, doi veri și majoritatea celor mai buni prieteni ai mei... Se așeza pe nisip, uitându-se la lună, care tocmai se ivea la orizont. O să trebuiască să ne rugăm mult când o să fiți pe mare, adaugă. Mult. —E frumoasă luna, spuse Tapú Tetuanúi, după o lungă tăcere. Foarte frumoasă. O sa ma gandesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
siluete a imensei nave, care se legăna ușor pe apele lagunei. Era într-adevăr o autentică opera de artă, iar Tevé Salmón avea toate motivele să se simtă mândru. Ceva mai tarziu, Marele Maestru Constructor se urcă pe navă și așeza în mijlocul ei o nucăde cocos, care nu se rostogoli nici spre babord, nici spre tribord, nici spre prova, nici spre pupă, semn că vasul era perfect echilibrat. Cum era posibil ca un om să realizeze un asemenea miracol fără planuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
inspecție, lua vâsla cea mare, care avea să folosească și drept cârma, si i-o oferi lui Miti Matái. Prin acest simplu gest dădea de înțeles că, din acel moment, responsabilitatea navei trece asupra lui. Navigatorul-Căpitan al insulei Bora Bora așeza vâsla pe punte, îngenunche în dreptul ei, se aplecă până când o atinse cu fruntea și apoi o fixă la locul ei, ținând-o cu mâinile lui puternice. Făcu un semn discret și cei mai buni zece oameni ai lui se urcară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ascunde bucuria, si le vorbi cu o voce gravă: —Bora Bora pune în mâinile voastre soarta celor mai curajoși fii ai ei, care vor înfrunta pericole nebănuite în Al Cincilea Cerc... Le făcu semn să îngenuncheze în fața lui și le așeza, pe rând, mâinile pe cap. Și voi veți trece prin aceleași pericole și, în plus, veți avea o misiune dificilă de îndeplinit: să alungați nostalgia și să risipiți amărăciunea despărțirii de cei dragi. De aceea, va trebui să uitați viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
proaspete, căci Miti Matái ordonase să se consume cât mai multe fructe și legume, acesta fiind cel mai bun mijloc de a-și păstra echipajul sănătos. În timp ce băiatul mânca, Vahíne Tiaré îi taie o nucă de cocos, iar apoi se așeza pe vine în fața lui, zâmbindu-i, si zise: —Maiana mi-a cerut să am grijă în mod special de voi. De toți trei. —De toți trei? —De toți trei, sublinie ea, si adaugă cu un nou zâmbet: Știai că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
expediției și îi ceru bătrânului kahuna să înceapă să tatueze acest lucru pe Omul-Întoarcere. Astfel că, în aceeași zi, Vetéa Pitó, tremurând tot, era întins pe puntea Mararei și, după ce îi strânse în jurul lui pe toți membrii expediției, Miti Matái așeza cu fermitate degetul pe buricul băiatului, spunând: —Vreau să vă fie foarte clar, în cazul că mi se va întâmpla ceva, că vom începe tatuajele de întoarcere pornind de la această insulă, care se găsește la unsprezece zile spre nordvest de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pe care-l putem face este să nu lăsăm nici o urmă a trecerii noastre. După ce dădu aceste indicații, închise la loc vasul care conținea restul de venin de Nohú, îl lega de o scândură, puse lângă vas o găină, si așeza scândura, cu grijă, pe apă. Pentru ce faci asta? întreba Tapú Tetuanúi. Când rechinul va reveni la suprafață, dacă o va face, primul lucru care îi va atrage atenția va fi găinațul și agitația găinii, spuse. Se va învârți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]