6,958 matches
-
imediat îngrețoșați și îl luarăm de-acolo și pe bietul folclorist, care se întristă din ziua aceea și deveni tăcut. Nu ne mai cântă, încetă să mai sufere de soarta frumoaselor cântece pe care le știa, ceva plumburiu i se așternuse pe chip ca o mască urâtă. Îl încurajarăm: dă-l în mă-sa de stârpitură, nu-l mai îngriji, lasă-l să moară. Însă el continuă să-i dea să mănânce cu lingura, însă cu o silă pe chip, ași
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în noi ca o armă supremă împotriva soartei? Valul trecu, intrai în baie, mă uitai în oglindă, îmi spălai cu apă rece trăsăturile strâmbate și ochii turburi și revenii lângă Tasia. Dar ea ghici ceva și o lungă tăcere se așternu. Într-un târziu zise: "De, Victore! Bine-ar fi să vă împăcați! Zic și eu așa, dar cine poate să știe ce se întîmplă între doi inși când rămân singuri?" Și se ridică și plecă. XXIV Iar eu începui să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Mă privește!", "Mda! Cam de cînd?" "Vrei să știi?!" Și se uită la mine cu aerul că nu mă sfătuia să fiu atât de curios. Puteam să am o surpriză. Mă uitai într-o parte și o lungă tăcere se așternu între noi. Știrea nu mă lovi din pricina revelației care îmi cutreieră amintirea ca un șarpe de foc: așadar, acel telefon când o surprinsesem vorbind cu o expresie atât de fericită era exact ceea ce intuisem, cu un bărbat vorbea ea, cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era și el un mare scriitor, avea într-adevar nevoie de lemne și de carne, avea și doi copii, dar..." II Ion Micu tăcu, nu-și duse ideea până la capăt. Suferea vizibil de ceva, o expresie de minus i se așternuse pe chip. Vru să-și aprindă o nouă țigare, dar renunță cu un fel de silă... înțelesei: țigările nu mai aveau gust... "Ascultă Victore, zise, în spitalul ăsta nu se poate bea o cafea ? Eram pe terasă. Mă ridicai, ieșii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Nu fi copil, te rog, e o glumă de-a lui, doar îl cunoști, n-a vrut să te jignească." " Dar nu mă simt jignită", răspunse ea atât de jignită încît se făcu palidă și o mare tristețe i se așternu pe chipul ei care exprima o atât de vie sensibilitate încît cerea parcă o protecție perpetuă pe care într-un mod la fel de perpetuu o respingea, lucru care îi imprimase nu numai în privire, ci și în mișcări o veșnică suferință
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a omenirii, eliberați de credința în Dumnezeu, de chingile unei morale căreia i se supuneau fiindcă știința nu sfâșiase încă vălurile divine care le inspirau vina și teama, ticăloșii se simțeau din ce în ce mai în largul lor și domnia care li se așternea înainte, care li se prepara sub ochii noștri, nu era însoțită de nici un fel de amenințare și formele de ticăloșie începeau să apară pe pământ drept cele mai fascinante spectacole, expresia de jubilațiune a ticăloșiei mai puternică, mai atractivă, mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Și eu m-am gândit și am fost la un moment dat gata să le trimit o scrisoare. Da, dar când m-am așezat la masă s-o scriu, m-a apucat furia. Știi, hârtia pe care trebuie să-ți așterni gândurile... În fine, problema nici măcar nu mai are un caracter acut, fiindcă am reușit duminica trecută s-o văd pe Silvia și să stau de vorbă cu ea vreo jumătate de ceas," "Ei, tresări Ciceo. Îmi pare bine! Cum ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și mă așezai cu ea lângă șofer. "Să știi, îmi zise după vreo oră de mers în tăcere, chestia aia, când te decizi, se poate aranja foarte repede." "Da, zisei, știu că se poate aranja foarte repede." Și tăcerea se așternu iar peste noi, pe care o rupse tot ea, uimindu-se în franțuzește, să nu înțeleagă șoferul cum de poate să stea Silvia cu mine atât de multă vreme liniștită, fără să sporovăiască tot timpul cum face acasă. Te pomenești
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o zi de la sine. Mi se întîmpla chiar să contemplu senin această perspectivă. Dar... Iarăși dar! Era suficient doar să gândesc acest lucru în prezența ei, ca să tresară cu putere și o suferință acută, însoțită de panică, să i se aștearnă pe chip. Ce e cu tine, zicea, cu o îngrijorare care nu mai disimula nimic, cu privirea rătăcind fără sprijin în ochii mei, repetând cu o șoaptă gravă, plină, ca o lovitură de gong: mă auzi, ce e cu tine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vin și banane ne descurcăm." "Bine, hai să stăm! Dar să alegem o coadă mai mică." Nu găsirăm! Ne întoarserăm înapoi la primul magazin unde însă între timp coada sporise. Suzy se așeză fără ezitări. O expresie ciudată i se așternu pe chip, care, însă, observai, nu era numai a ei. Dacă omul este, cel mai adesea, în manifestările lui, expresia trufiei, la o coadă lungă se poate spune că este întruchiparea însăși a răbdării și supunerii. Nici măcar nu mai gândește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
perspective și în chestia catedrei..." (O groază, mai mult de-o grămadă!) "Bine, Clara, o să mă gândesc, văd eu ce fac!...'" Astfel se încheie convorbirea, ca și când nici n-ar fi avut loc, din pricina fostului meu prieten, care lăsase să se aștearnă o tăcere lungă între noi când auzise că vreau să-i aduc ceva să citească. Dacă nu i-ași fi cunoscut bine aceste tăceri, m-ași fi bănuit de suspiciune. Bună era pentru el o lucrare dacă era și publicabilă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pensiilor. Verificam mandatele cu grijă, unul câte unul; căutam să depistez eventualele falsuri, scoțând cu-o pensetă firul de-argint din hârtiile de 500 și 1000 de lei. Nimic nu părea în neregulă. La sfârșit, când peste podeaua depozitului se așternuse o jumătate de metru de corespondență violată și funcționara mea era deja transpirată de spaimă și-emoție, îi desfăceam nasturii mici și albi de la cămașă, trăgeam fermoarul metalic al fustei și, după ce-mi abandonam la rândul meu ținuta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
closetelor. Toate casele și instituțiile prin care treceam sau urma să trec erau controlate la sânge, verificările se efectuau periodic, pe teren, prin „urmărirea comportării în timp a clădirilor“. Aveam cu toții fișele noastre, îndosariați în catastife pe care nu se așternea niciodată praful. Știam de la studenți că, în decembrie ’89, când ușa de la etajul 3 fusese spartă, revoluționarii descoperiseră un dulap cu aparatură de ascultare, zeci de role de magnetofon și-un vraf de dosare legate, cu mențiunea „Secret“ pe coperți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe atât de eficient: Bloteriștii colectau banii populației, plăteau o cotă parte la buget și li se îngăduia să-și stabilească singuri regulile, de la salarii la scheme de joc. Principiul era solid și convingător, nici nu mai trebuia rostit sau așternut pe-o hârtie. Se respecta scrupulos, ca între doi gangsteri de onoare: eu îți aduc bani în buget, cu restul mă lași să fac ce vreau eu. Nu se mai câștiga de mult la categoria I; uneori reportul dura și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-l omor de frică. Dar mă va omorî el mai înainte... acum a izbucnit în râs și zice că delirez; știe că vă scriu.“ Și încă mult, mult asemenea delir conțineau scrisorile. Una dintre ele, cea de-a doua, era așternută pe două coli poștale, scrise mărunt, de format mare. În sfârșit, prințul ieși din parcul întunecos prin care rătăcise mult timp, ca și în ajun. Noaptea luminoasă, străvezie i se păru și mai luminoasă ca de obicei. „Oare chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a 'nălbit barba poate spune cîte-n lună și-n soare despre pretinsele sale merite și prea puțini se vor găsi cari să-i controleze vorbele. "Romînul" ca organ, d-nii Brătianu și Rosetti ca oameni politici au contractat obiceiul de-a așterne în socoteala trecutului tot ce le dorește inima și, făcând meseria aceasta de precupeți de vorbe mari zeci de ani de-a rândul, au ajuns să crează poate ei înșii ceea ce spun. Noi nu ne-am mira - am mai spus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
său la moartea părintelui Snagoveanu! Sărmanul La Bruyere, și pe dânsul l-a chemat în ajutor pentru ca să-l mutileze ca pe împăratul filozof. Se vede că d. Crăciunescu crede că a rupe șase cuvinte dintr-un paragraf și a le așterne pe hârtie este a produce argumente? Se poate pentru plagiatori; noi însă complectăm paragraful citat din Labruyere, chiar abuzând peste măsură de spațiu, sperând că cel puțin acum s-o umili îngîmfatul nostru pedant. Iată ce zice La Bruyere (L
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foarte trist și dezgustător. Acum însă "Romînul" face istorie, și istorie națională. E tocmai ca și când Offenbach ar scrie mitologie greacă, și d-ra Louise Michel Viețile Sfinților. Iată dar ce ne zice "Romînul": Ușor este a zice: d-nii Brătianu și Rosetti aștearnă în socoteala trecutului tot ce le dorește inima. Dar pentru a putea zice aceasta ar trebui ca protivnicii noștri să nu se declare drept coborâtori și apărători ai acelora cari, făcând toate relele, au înnegrit pe toți cei cari se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mijlocie de 80 la procente din constatări, iar nu din evaluări și se știe că evaluările sunt mult mai urcate decât constatările. Noi am luat și am cercetat toate evaluările bugetare și încasările efectuate de la 1862 încoace și le-am așternut în alăturatul tablou anex. no, 1. Avem astfel trei perioade distincte de câte cinci ani fiecare. 1. Period 1862 - 66, epoca înainte de Constituțiunea actuală. 2. Period 1870 - 74, epoca guvernului conservator și 3. Period 1875 - 79, epoca guvernului liberal. Ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuvinte la această întrebare în loc de-a spune lămurit țării într-un mod onest și leal adevărata cauză care l-a silit pe d. Brătianu a se {EminescuOpXII 138} retrage, d. C. A. Rosetti - bănuim că d-sa a scris - așterne un articol lung de patru coloane, plin de contradicțiuni, în care grămădește vorbe peste vorbe, fraze peste fraze, laudă pe d. Brătianu, laudă partidul liberal, atacă opoziția și arată ca cauză a retragerii d-lui I. Brătianu toate cauzele pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mă pricep puțin la scris. În adevăr, nu sunt vorbitor, dar răul nu este așa de mare, fiindcă sunt destui vorbitori, oratori, sirene, pe băncile Adunării și poate chiar pe banca ministerială. Dar, cu toată mâncărimea ce aveam de a așterne un program, m-am stăpânit și nu l-am făcut, și iată pentru ce: în viața mea am avut fericirea ca niciodată nimeni să nu-mi zică că nu crede ceea ce i-am spus; și-mi era teamă ca de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se vor îndrepta; și cu chipul acesta vor deveni utili țării, și ei înșiși se vor simți fericiți de-a avea conștiința împăcată, liniștită. D. prim ministru, voind să arate că se pricepe nițel la scris, simțea mâncărimea de-a așterne un program și de-a promite în el cîte-n lună și-n stele; dar programele s-au cam deocheat. Iată stil de prezident de Consiliu și de discurs program, care desigur va avea onoarea a fi reprodus de presa europeană
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la noi. Ar trebui numai niște mâni vârtoase mocănești cari să știe s-o întrebuințeze. Apară ele în Moldova, apară peste Olt ca-n vremea lui Tudor, nația le-ar primi așternîndu-le flori și covoare pe drumuri, precum i le așternea lui Matei Basarab la intrarea în Târgoviște. Și Matei Basarab, adormitul întru fericire, făcea un uz îmbelșugat de această plantă, distribuind cordoane la Caradalele din zilele lui. Așadar, încă o dată, distinguendum est. Avem de-o parte rasa română, cu trecutul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Tuturor acelora care practică medicina În spiritul științei, artei și carității creștine. ARGUMENT Încercarea de a așterne pe hârtie o serie de gânduri și reflecții legate de activitatea din domeniul practicii medicale efective, ce acoperă aproape două generații, poate fi considerată temerară din mai multe puncte de vedere. Întâi de toate pentru că este un domeniu În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
facă viața omului mai agreabilă, este În fapt ceea ce noi numim civilizația pe care omul și-a creat-o de-a lungul existenței sale pământene. În spatele civilizației materiale pe care noi o trăim și de care ne bucurăm astăzi se așterne un drum istoric pe care omul l-a parcurs de-a lungul a 600.000 de ani, sau altfel spus de-a lungul a 20.000 generații. O metaforă extrem de sugestivă a acestui drum aparține unui sociolog francez care compară
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]