16,963 matches
-
lasă prinși în vârtejul vanității și în „jocurile schimbului” (onorarii astronomice pentru conferințe, emisiuni radio și TV; visiting professorships, tiraje lucrative, subvenții de cercetare pentru ei și echipele lor etc.). Nimic nou sub soare nici în privința folosirii „telefonului fără fir” academic: înainte de primele contacte directe ale românilor cu Franța, „duhul cel rău franțozăsc” - temut de oamenii cârmuirii și de ierarhii Bisericii - ajungea în Principate prin intermediari la fel de „creativi”, între care dascălii și logofeții greci, ori ofițerii de diverse neamuri ai armatei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și câteva luni de pușcărie politică. Toate aceste experiențe ale unei reale lupte politice au determinat-o pe distinsa autoare și profesoară să fie destul de sceptică la adresa pretinselor activisme de campus (de multă vreme lipsite de orice risc); pe plan academic, o viață de muncă acerbă și solidă, în răspăr cu tot ce era conservator și mediocru, în spiritul primei generații de la Annales, precum și în spiritul unei mari libertăți intelectuale egalate doar de o permanentă deschidere spre nou, a făcut din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
le pot însă explora aici); singularitatea instituției e dată de coexistența - nu întotdeauna pașnică, din moment ce divergențele de opinie au și mize mari (ce cărți să publice prestigioasa editură, ce noi angajări și titularizări să se facă etc.) - mai multor orientări academice, intelectuale, ideologice, politice. Îndeobște, marile universități sunt saturate la nivelul discursului public de corectitudine politică, în vreme ce liberalii autentici, de stânga sau de dreapta (nu pseudoliberalii de stânga), își cuceresc anevoie pozițiile, trebuind să se afirme pe plan savant dincolo de orice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înăsprească, iar uneori îi transformă în ideologi sectari, la fel de puțin îmbietori ca și adversarii lor4. Grație legăturilor lor franceze - ceea ce am numit cândva, desigur ironic, „filiera franceză” -, gânditori și formatori ca Strauss și Bloom au făcut posibil accesul unei elite academice la marea tradiție filozofico-politică liberală tocquevilliană. Această tradiție a fost după 1945 echivalentul strategic francez al weberianismului, transformat într-un fel de religie laică a științelor sociale din Germania denazificată, aflată în căutare disperată de genealogii intelectuale imposibil sau greu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Tocqueville ca Anti-Marx, destul de forțat, trebuie să fi fost calculat de Aron, care lupta concomitent și pe „frontul” opoziției față de excesele și derapajele gaullismului. Lui Aron și discipolilor săi, apoi discipolilor acestora, trebuie să le mulțumim atât pentru subzistența cunoștințelor academice despre liberalismul tocquevillian într-o sferă publică fascinată de stângismul Rive Gauche, cât și pentru articularea unei valoroase filozofii politice liberale contemporane, teoretic subtilă fără a fi absconsă, mereu preocupată să dea răspunsuri marilor întrebări ale omenirii, dar neuitând să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai cunoscut la noi, unde i s-au tradus și cărțile, prin răutăciosul său articol despre România din New York Review of Books) la John Gray. Toate cele de mai sus sunt cu siguranță utile și cititorilor români familiarizați cu peisajul academic și politic din Statele Unite. Pentru ceilalți, trebuie arătat și mai clar: Lilla trebuie considerat - cum s-a și spus despre el - „inclasabil politic”. Ceea ce-l face inclasabil este, pe lângă tot ce am spus până acum, rigoarea adeziunii sale la fondul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a primit aceeași distincție, pentru teza sa de la Princeton despre doctrinarii francezi; semnalez amănuntul din admirație pentru amicul Crăiuțu, dar și pentru a înregistra ciudățenia comună a celor doi premianți, apropiați de liberalismul clasic și atât de departe de modele academice din domeniul lor, cum ar fi rational choice theory, încă și mai puțin amuzantă decât corectitudinea politică, deși cu siguranță mai puțin instrumentabilă ideologic); New French Thought, volumul colectiv deja menționat; The Legacy of Isaiah Berlin (New York Review Books, New York
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
competitorii interni) la pozițiile stângii procomuniste. Iată un motiv în plus pentru cei care gândesc critic de a saluta abordarea lui Mark Lilla, care sancționează erorile și vinovățiile tuturor, de stânga sau de dreapta. Hegemonia stângii în mediile intelectuale și academice occidentale, vreme de mai multe decenii, ne-a obișnuit cu frecvente diatribe la adresa gânditorilor de dreapta (lato sensu, începând de la centriști și conservatori moderați). Dintre autorii discutați de Lilla, Heidegger și Schmitt se numără desigur printre țintele preferate ale atacurilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la adresa gânditorilor de dreapta (lato sensu, începând de la centriști și conservatori moderați). Dintre autorii discutați de Lilla, Heidegger și Schmitt se numără desigur printre țintele preferate ale atacurilor ideologice de orice nivel, de la articolul de ziar la tomul cu pretenții academice 12. Heideggerizanții de stânga și schmittienii de stânga intervin și ei adesea în dezbatere, iar discuția este departe de a fi tranșată: cât de adânc a fost atașamentul la nazism al fiecăruia dintre cei doi? Ce a fost mai întâi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
postindustrial și postideologic global. Mai rare sunt interpretările critice ale autorilor de stânga discutați de Lilla: Walter Benjamin, Michel Foucault și Jacques Derrida. Acestea sunt capitolele de cel mai mare interes ale cărții, în opinia mea. Intrați în canonul stângii academice, adevărați „idoli ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult extrem de ardent. Astfel, puțini discută sincer deriva lui Walter Benjamin - o derivă tragică, pe fundalul ridicării nazismului, sfârșită prin sinucidere (pe când încerca să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
precum și la întreaga teorie despre sfârșitul istoriei generată în acei ani, ajunsă peste Atlantic prin Leo Strauss, devenită subiect de dezbatere publică grație unui alt straussian (via Allan Bloom, profesorul său la Cornell), Francis Fukuyama, figură de legătură între mediile academice și cele politice. Cea mai bună carte privind protagoniștii discuțiilor despre sfârșitul istoriei - începând cu Spengler, Cournot, Ernst Jünger, Norman O. Brown, Jeremy Rifkin și alții, mai puțin discutați din acest unghi - rămâne cea dată de Lutz Niethammer (cu colaborarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
șocul anilor ’60 (inclusiv în ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în relativism, din postmodernism în constructivism social și din multiculturalism în postcolonialism și corectitudine politică, lumea academică vestică, în special cea nord-americană, s-a separat tot mai net de societate, eșuând în irelevanță. Deși inginerii, medicii, avocații, economiștii, informaticienii și alții continuă să fie evident necesari, utilitatea socială a științelor umane (și chiar sociale, dincolo de iluzia - și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
didactică, la magisteriul lui Allan Bloom. Arătam mai sus că a umblat mult, din universitate în universitate, lucru obișnuit în Statele Unite. Ca și în Europa medievală, când magiștrii erau urmați de discipoli peste tot, construind astfel itinerariile unei neobosite peregrinatio academica și prefigurând formele actuale de networking, Bloom a fost urmat de mulți studenți, în special doctoranzi, de la Cornell la Toronto, apoi de la Toronto la Chicago. La Cornell, unde a ajuns deja perfect articulat, el a avut două experiențe fundamentale. În
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la Weimar și Statele Unite de după anii ’60. În fine, a treia parte a trilogiei este o vastă frescă analitică a universității, cu accent pe originile intelectuale și ideologice europene ale crizei spiritului american (o criză măsurată mai ales în instituțiile academice), pe mutația pernicioasă petrecută în anii ’60, pe consecințele tuturor acestor derive, degringolade și mutații. Să luăm pe rând câteva dintre criticile cele mai radicale formulate de Allan Bloom, pentru a le supune aceluiași examen critic-hermeneutic în spiritul căruia am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care, „spre deosebire de relativismul simplu, propovăduiește nevoia de a crede, subminând totodată acea credință”. Pentru a evidenția mai pregnant criza spiritului american, Bloom întreprinde - o spune chiar el în câteva rânduri - o minuțioasă și adesea extrem de profundă analiză a vocabularului intelectual, academic și public american: „un dicționar explicativ al limbajului actual”. O „arheologie”, ar putea sugera un foucauldian, fiindcă Bloom însuși, în ciuda proastei sale păreri despre postmodernism, a folosit noțiunea, ca și pe aceea de discurs. Voi reveni mai jos cu un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu Socrate. Ca să fim cu adevărat în stare de a ne corecta, avem urgentă nevoie de o „relectură” a tradiției, pentru a despărți binele de rău. Este exact ceea ce propune Bloom în continuare, până la sfârșitul cărții, mobilizându-și tot bagajul academic și existențial, refăcând traseul învățământului superior de la Nietzsche și Heidegger la contemporanii săi. Așa cum am văzut mai înainte, anii ’60 sunt, în opinia autorului, cei care au adus „dezastrul absolut” în universități, tocmai când, grație revirimentului academic și societal din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-și tot bagajul academic și existențial, refăcând traseul învățământului superior de la Nietzsche și Heidegger la contemporanii săi. Așa cum am văzut mai înainte, anii ’60 sunt, în opinia autorului, cei care au adus „dezastrul absolut” în universități, tocmai când, grație revirimentului academic și societal din anii ’50, educația, cultura și știința democrațiilor liberale păreau relansate. „Problema este”, scrie Bloom, „lipsa oricărei unități a științelor și pierderea până și a voinței sau a mijloacelor de a discuta chestiunea”. Ca să luptăm împotriva fragmentării și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al XIX-lea în Țara Românească o reprezintă 25 noiembrie 1859, când, în urma decretului dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Facultatea Științelor Juridice și Politice devine de sine stătătoare în cadrul complexului „Sfântul Sava”, câștigându-și dreptul de a conferi „grade academice”. Conducerea facultății era asigurată de un decan, profesorul C. Bosianu, numit prin decret de către același domnitor, iar corpul profesoral era format din nume de marcă, cum ar fi V. Boerescu sau G. Costa-Foru. Moldova și-a întemeiat învățământul juridic de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ț trebuie avut în vedere faptul că numai prin implementarea unor criterii exigente de acordare a titlurilor didactice se poate reduce diferența dintre calitatea educației și cercetării juridice românești și cea occidentală, ajungându-se astfel la un nivel de pregătire academică în conformitate cu cerințele pieței, creând vizibilitate internațională pentru sistemul educațional românesc” (www.sojust.ro). • Metodologia de predare: „învățământul juridic conține unele disfuncționalități care separă artificial instruirea teoretică de practica juridică. ș...ț Din cauza curriculei universitare actuale, absolvenții de drept nu au
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
3.1. Fișele disciplinelortc "4.3.1. Fișele disciplinelor" În documentele rezervate aplicării Strategiei Universității din București privind construcția Spațiului European al Învățământului Superior (2005) au fost inițiate demersuri specifice pentru reproiectarea curriculară la nivelul ciclurilor de studii/specializărilor/disciplinelor academice. Premisa de la care s-a pornit a fost aceea că abordarea restructurărilor la nivelul celor trei niveluri de studii, licență, masterat și doctorat, nu se poate trata separat, ci doar într-o manieră integrată, sintetică și concomitentă, asigurându-se astfel
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
etc., dinamizând și înviorând cursul acesteia. Rolul motivator al acestor interpelări transformă prelegerea într-o metodă mai activă și mai stimulativă pentru restul auditoriului. Sporește implicit participarea intelectuală a auditoriului. 2. Expunerea-dezbatere poate fi rezultanta unei combinații lesnicioase în plan academic a dezbaterii cu prelegerea, rezultând un hibrid metodologic cu o eficiență sporită atât în plan psihologic, cât și la nivel de conținut. În structura acesteia și în derularea sa, expunerea-dezbatere debutează cu o scurtă expunere făcută de către profesor, când acesta
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cursul (prelegerea) și seminarul. 5.4.1.1. Cursul (prelegerea)tc "5.4.1.1. Cursul (prelegerea)" Din perspectiva unei definiții de lucru putem recurge la următoarea formulare: modalitate de prezentare a unei secvențe de conținut din programa unei discipline academice, sub forma unor serii logice de raționamente și descrieri, în prezența unui auditoriu de nivel intelectual ridicat. Etimologia termenului „prelegere” provine din latinescul legere = „a citi” și prae = „în fața cuiva”, ceea ce ar însemna în traducere liberă „a citi ceva în fața
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
logice de raționamente și descrieri, în prezența unui auditoriu de nivel intelectual ridicat. Etimologia termenului „prelegere” provine din latinescul legere = „a citi” și prae = „în fața cuiva”, ceea ce ar însemna în traducere liberă „a citi ceva în fața cuiva”. În accepțiunea sa academică tradițională de curs universitar, prelegerea constă în prezentarea orală a unei teme, într-o organizare și structurare caracterizate prin densitate, consistență și fluență (Văideanu, 1988). Din punctul de vedere al prelegerii în învățământul universitar, extinderea temporală, densitatea și stilul trebuie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
vedere istoric, seminarul a fost practicat secole de-a rândul și s-a impus în conștiința cadrelor didactice, a studenților și a absolvenților ca o activitate didactică fundamentală și perfectibilă. Perfecționarea structurală și funcțională la care acest tip de activitate academică a fost supusă în ultimele perioade de către exigențele sporite ale mediului universitar, a produs o inovare atât metodologică, dar și organizatorică a seminarului. Accepțiunile date seminarului pot fi extinse de la cele clasice (forme de organizare a activităților didactice universitare) la
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acestea afirm, că pe mine nu mă lasă indiferentă uitarea și eludarea operei realist-socialiste și evidențierea doar a celei realist-socialiste a celor amintiți sau a altora, ejusdem farinae, din țară sau din diaspora. Valoare acestor opere, post-factum de pe oricâte piedestale academice, politice sau culturale este decretată, nu compensează vandalismul cultural din anii 1944-1948. Nici condamnarea la uitare, nici scurtările și amputările axiologice, vreme de Încă un deceniu și mai bine. Știm, așadar, ce s-a pierdut, nu sunt convinsă decât am
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]