8,468 matches
-
acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Dormi! ... un val de aer umed am adus cu minen casă. Tremurând sa stins văpaia lumânării de pe masă, Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
s-au găsit așezați fără prostire precum chiar și fără cămăși, goi cu pielea în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rohojină. Au arătat că sunt acuma doi ani de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent, fiind provocat de mai multe sesizări. S-au controlat, astfel, toate sectoarele. Din constatările făcute la garderobă s-au văzut că într-însa se găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimasă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciului destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21466 și s-ar fi lăsatu pe uliți acuma cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "De aceia daru Prefectura neavându unde plasa pe niște asemenea nenorociți până la deslegarea nemijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cumpere". Infirmierii (gardienii) erau total necorespunzători, majoritatea lor fiind niște înrăutățiți care au epuizat toate slujbele înainte de a ajunge gardieni ("nu știm care sunt condițiile cerute pentru un bun păzitor de șanțuri, în tot cazul din experiența făcută, căci până acuma în 5 luni am vedut 5 din acești gardiști succedându-se în ospiciu, cred autorizat a conchide că aceste condițiuni sunt departe de a fi identice cu acelea ce se cer unui bun infirmier de ospiciu"). În continuare, raportul menționează
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
are ar fi timpul să stea pe propriile sale picioare, Wittgenstein i-a răspuns: „Nu ești un parazit. Pe paraziți nu-i pot suporta. Nu tu ai cerut asta. Este un dar care îți este oferit cu plăcere. A respinge acuma acest dar nu ar fi altceva decât trufie încăpățânată.“83 Lui Norman Malcolm - care, în lipsa unei susțineri financiare, ar fi trebuit să se întoarcă acasă, în Statele Unite, în vara anului 1939 - i-a dat banii care îi erau necesari pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al clarificării gramaticii expresiilor limbajului. Obiectul clarificării sunt propoziții separate. Multe întrebări și răspunsuri din text privesc clarificarea semnificației unor cuvinte. Se vorbește despre „folosirea corectă“ a cuvintelor. Filozofii păcătuiesc în această privință. „La întrebarea dacă filozofii au spus până acuma întotdeauna nonsensuri s-ar putea răspunde: nu, ei nu au observat însă că folosesc un cuvânt în sensuri cu totul diferite.“66 Propoziția va fi caracterizată, ca și în Tractatus, drept acea expresie a limbajului care este fie adevărată, fie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
după glas dacă omul are ochi albaștri sau negri după ochi, dacă are sufletul albastru sau negru. Îți ghicesc după ploaia ce bate-n fereastră, plaja umedă a mării, iar după zgomotul ușii, dacă a intrat ea, îndelung așteptata (...) Și-acuma hai să-ți ghicesc în ochi, să-ți ghicesc în suflet, să-ți ghicesc viitorul de azi și de mâine. Cu instrumente de comunicare simplisime, obișnuite, cu relaționări ca acestea performanța lui Geo Dumitrescu e de a jongla cu ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
meu). Însă autorul Infernului nu invocă nicicând absurdul, reper fundamental la Jean Paul Sartre; în viziunea teoreticianului existențialist, ființa era "fără rațiune, fără cauză, fără necesitate" (L'Etre et le néant). Nu găsim la acest Ioan Alexandru depresiv ("Poate și acuma-s în pământ") linia sobră a lui Blaga. Expresia nu validează totdeauna ideea. Prozaisme, supărătoare prin insistență, produc denivelări; deliricizat, discursul cedează pasul retoricii conceptuale, demonstrative; utilizarea lesnicioasă a versului liber favorizează adesea redundanța, totuși poetul cu certe disponibilități e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
supreme: Vă privesc semănând praful focului mort Peste alba mea operă și zâmbind vă destăinui Or să vină ninsori mult mai mari după mine Și tot albul din lume va ninge peste voi, Încercați să pricepeți legea lui de pe-acuma, Or să vină uriașe ninsori după noi, Și nu veți avea destulă cenușă, Și copiii de mici învăța-vor să ningă, Și-o să acopere albul slaba voastră tăgadă, Și intra-va pământul în rotirea de stele Ca un astru arzând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi, de ce pretinzi că nu știi ce flanelă, ce seară, ce Ierusalim și așa mai departe? De ce vrei numai s-o pipăi, s-o vezi, să o dezbrac tocmai acuma când nu se mai poate, de ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă, că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști? Se instituie aici o metaforă dezvoltată, un monolog despre iluzie și revers, despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din comun, pentru că și-a trăit-o mai devreme, față de alții. Însuși Eminescu, la vîrsta aceea, și-a dat seama de nașterea lui ca poet în orizontul ipoteștean. Cînd, în decembrie 1865, el scria Din străinătate: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară", natală trebuie înțeleasă pentru el, ca poet, iar cînd după vînzarea Ipoteștiului a scris Trecut-au anii, în una din versiunile notată de Perpessicius cu D2 el se referă la aceeași perioadă de început: "Căci nu m-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apă, la secetă! Să nu se creadă cumva că mai sus e vorba de alt pîrîu. Cu ani mai tîrziu, aflîndu-se îndepărtat de Ipotești, în poezia sa Din străinătate, înainte de alte dorințe, o arată pe aceasta: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrîului de argint, Să văd ce eu atîta iubeam odinioară: A codrului tenebră poetic labirint "(s. n.) Așadar, în lumea copilăriei sale, plină de amăgeli, el a transfigurat natura, ne mai păstrînd aproape nimic din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai câte... Markovic a clipit iar. Și-a scos pe Îndelete ochelarii și s-a uitat la lentile, ca și cum tocmai descoperise că transparența lor era nepotrivită. A Început să le șteargă, gânditor, cu un șervețel de hârtie scos din buzunar. - Acuma văd, a conchis după câteva clipe. Vrei să spui că cine-i câinos n-are cum să nu fie. - Spun că suntem câinoși, n-avem cum să nu fim. Că astea-s regulile jocului. Că inteligența noastră superioară ne face
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
e așaaa dură și intransigentă și-ncearcă... o-nțelegere cu voi știindu-se singură A: nuuu B: nu s-au schimbat lucrurile A: nuuuu [nuu nuu B: tot așaaa zmeu a rămas A: nu nu nu tot așa a rămas. chiar ȘI acuma în starea asta eu încerc IAR tot timpu îi este frică că cineva o fură când lipsește ceva din casă B: da’ bine și de voi se teme voi sunteți [ ai ei pe CIne mai are A: [și ȘTIe și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
faci mișto de mine. deci tu stai așa. da? B: ((rîde)) A: și te uiți încolo. da? B: exact.[da da A: [și cafeluța o ții aici. B: mai jos. A: aici? ((rîde)) B: exact A: ((oftează)) CE faci horia. acuma tu ești horia. CE faci horia. B: bine sofia. A: da’ de CE ești așa dus rău cu sorcova, măi horia? B: păi.. sunt emoționat. A: ești emoționat, horia? Horia, tu ești ândrăgostit? B: puțin. A: de CINE horihahaha: B: ((rîde
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
B: f., 60 de ani, reclamantă C: f., 23 de ani, fiica reclamantei D: m., cca 70 de ani, pîrît E: f., 25 de ani Observații: numai E a știut că se înregistrează. Autorul înregistrării: NIC Autorul transcrierii: CIP A: [acuma: a:cuma: D: [(xxx) A: î: două posibilități. v-a┴ vi le-a spus și dînsu. accepta[ți D: la început [am spus A: [deci a:vând în vedere faptu┴ <R că așa făceam și cu cei cu pământu> au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a:vând în vedere faptu┴ <R că așa făceam și cu cei cu pământu> au apucat deja să-și pună pă pământurile lor↓ <R DAR au căzut la nțelegere ntre ei <IM da’ domle având în vedere că deja ți-ai pus [acuma>> D: [da A: <IM partea as[ta> D: [da +A: <R/IM și nu mai poți să pui nimic↓ ia tu recolta.> D: da B: e [proprietatea noastră A: [așa↓ înțelegeți↑ +B: [<P și n-aveți ce să căutați> A: [deci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pământu ăla. că pământu e al dumneavoastră↓ asta-i clar. E: <P păi [da.> A: [<R dînșii n-au nici o pretenție asupra pământu[lui> D: [da. A: <R au greșit și și-au recunos[cut greșeala> B: [numai::: păi (xxx) A: <R acuma având în vedere bunu[rile.> D: [da’ am recunoscut-o de la început dacă (xx[x) A: [deci acum având în vedere bunurile. D: [da A: [deci oriunde┴ și dacă eu mă duc într-o clădire și am investit ceva în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
moment al deplasării cu autovehiculului în funcție de mediu, caracteristicile vehiculului și posibilitățile individuale, inclusiv motivațional-afective, volitive și în funcție de scopul urmărit. Exemplu: Cei care au permis de conducere de mai multă vreme își pot aminti cum procedau că începători și cum procedează acuma, având X ani de conducere, la întâlnirea cu indicatorul „Cedeaza trecerea”. Începătorul oprește, acordă prioritate și nu traversează intersecția decât dacă în zonă nu circulă nici un vehicul. Altul este modul de comportament al celui cu experiență, acesta va acorda prioritate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
3); țesătură(3); albina (2), bunică(2); de cojoc(2); coș(2); croitoreasă(2); croșetare(2); dureros (2); gămălie(2); isteț(2); împunsătură (2); mac(2); mare(2); masă(2); pericol(2); reparație (2); ureche(2); verde(2); ac; ace; acuma; adună; ajutor; alb; armă; artă; asistent; atent; au; bac; baros; boală; broderie; carul cu fîn; cămașă de cusut; coasă; de cojocul tău; corp ascuțit; croitori; culoare; cusături; pentru cusut; degetar; doare; farmacie; fată; fier; foarfecă; folositor; de gămălie; gămălii; ghimpe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîine (2); niciodată (2); obiectiv (2); oboseală (2); plictiseală (2); plin (2); punct (2); punctual (2); puțin (2); rămîne (2); răul (2); a sta (2); stație (2); suferință (2); școală (2); terminare (2); tot (2); universitate (2); din urmă (2); -; acuma; adevărul; pînă aici; ajuns; a ajuns; aleargă; alerga; cît am; a atinge un scop; apropie; se apropie; azi; bea; bine; binele; biruință; bucurie; bucuros; cale; carieră; ceas; pe centură; cer; cercul; cere; urmînd ceva; chin; ciudat; la colț; conduce; Costinești
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de stat (2); mică (2); obiect (2); obosit (2); plimbare (2); porc (2); rate (2); ruptă (2); scris (2); sta (2); a sta jos (2); de stat (2); stau (2); stilou (2); suport (2); verde (2); vopsea (2); vopsită (2); acuma; afacere; ani; apă; aranjament; așeza; așezat; B.C.R; banca Romei; cu bani; de bani; bară; barcă; beneficii; birocrație; biștari; BNR; buget; bună; bunăstare; bunica; butoi; catedră; ceas; centrală; clar; clădire; client; colegă; colonie; colorată; comerț; compot; conserve; cont; în cont
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nervi (2); nevoie (2); noroc (2); obiect (2); privește (2); răbdare (2); răsfoiește (2); răspuns (2); scotoci (2); sensul (2); soluție (2); soluții (2); telefonul (2); uită (2); unde (2); ușa (2); viață (2); ac; ac în fîn; ace; acu; acuma; aer; afla; aflare; află; aleargă; alimentație; anchetă; animale; are; are nevoie; are nevoie de; arheolog; arheologie; ascuns; de-a v-ați ascunselea; așează; a aștepta; așteptare; atent; aventură; avere; băiat; nu te dai bătut; binele; bucurii; bunătate; buzunar; cadou; calculator
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); facultate (2); frig (2); grăbit (2); harnic (2); hărnicie (2); imediat (2); lumină (2); neașteptat (2); niciodată (2); cu noaptea-n cap (2); obositor (2); prea (2); rău (2); tare (2); ziua (2); în zori (2); 7.00 (2); acuma; acuș; adesea; adorm; aici; ajutător; alarmă; antic; apus; asfințit; atent; atunci; de bine; care; chin; cinci; claritate; confuzie; conștiincios; copii triști; copil; cuminte; curiozitate; curînd; departe; deseară; devreme acasă!; dezgust; 5 dimineața; 7 dimineața; 8 dimineața; duzine; existență; familie; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); niciodată (2); ocoli (2); părere de rău (2); rămîne (2); răzgîndește (2); refuz (2); regretă (2); returna (2); revino (2); rotește (2); a roti (2); sucește (2); șansă (2); a doua șansă (2); a veni (2); abandon; acțiune; nu acuma; să aducă; agitare; aici; ajunge; altă alegere; amețită; amintire; amintiri; așa; atac; back; balet; banca; bicicletă; biserică; brațele; bucuria; bumerang; burta; calea; capăt; de la capăt; casa; călătorie; ceas; ceva; chema; ciudat; cîine; cîrni; clipa; complicat; continuă; copii; corecție; coti; cotitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]