6,259 matches
-
de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
49 alin. (2) și ale art. 51 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 1.063/201/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 703D/2016 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și prin
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
2) și ale art. 51 alin. (1) teza întâi în Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dorian Nae într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația sa împotriva unei hotărâri a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 52 Ghidici, județul Dolj, de respingere a
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
dispozițiile art. 49 alin. (2) și ale art. 51 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. În privința art. 51 din lege, Curtea, analizând motivarea autorului excepției, reține că aceasta vizează doar alin. (1) teza întâi a articolului menționat, prin urmare doar
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
a dispozițiilor art. 49, art. 51 și art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Social Românesc - Filiala Sector 6 prin președinte Frunză Gabriel Mugurel în Dosarul nr. 8.223/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 647 D/2016
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
a dispozițiilor art. 49, art. 51 și art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Social Românesc - Filiala Sector 6 prin președinte Frunză Gabriel Mugurel. 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, faptul că textele criticate încalcă prevederile art. 37 din Constituție care reglementează conținutul dreptului de
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
constituie dispozițiile art. 49, art. 51 și art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 49: "(1) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
că dispozițiile art. 49, art. 51 și art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2016. PREȘEDINTELE CURȚII
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
PCM, 2 pentru UDMR, 2 pentru PNL, 1 pentru PSD , 1 pentru candidatul independent Horia Matiș. Primarul a fost ales în anul 2004 din partea Alianței DA (PNL+PD), iar viceprimarul din partea UDMR. Consiliul local este alcătuit din 15 de consilieri, aleși după cum urmează: 5 din partea UDMR, 5 din partea PSD, 4 din partea DA, 1 din partea PRM.
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
Primăria funcționează în actualul sediu. Primarul municipiului Suceava este Ion Lungu, ales în 2004 din partea PNL, reales în 2008 și apoi în 2012 din partea PD-L. Funcția de viceprimar este ocupată de Lucian Harșovschi (PNL) și Ovidiu Doroftei (PNL), ambii aleși în 2012. Consiliul Local al municipiului Suceava este format din 23 de membri. Consiliul Județean Suceava și Prefectura Suceava își desfășoară activitatea în clădirea monument istoric a Palatului Administrativ, construită între 1903-1904, în centrul orașului. În perioada interbelică, Prefectura Suceava
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale. Președintele Consiliului Județean Suceava este Cătălin Nechifor, ales în 2012 din partea PSD. Funcția de vicepreședinte este ocupată de Ilie Niță (PNL) și Alexandru Rădulescu (PSD), ambii aleși în 2012. Consiliul Județean Suceava este format din 36 de membri. Prefectura este o instituție publică cu personalitate juridică având rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituție, legea administrației publice locale și alte acte normative. Prefectul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
3 din partea PPDD. Primarul Timișoarei, ales în 2012, este Nicolae Robu. Pe 6 iunie 2016 a avut loc un nou scrutin pentru alegerea reprezentanților locali, compunerea consiliului nesuferind modicări majore. În continuare, PNL deține majoritatea cu un număr de 12 aleși. Cele 27 de mandate de consilieri locali ai municipiului Timișoara au fost împartite astfel: PNL - 12 mandate, PSD - 9 mandate, PMP - 2 mandate, UDMR - 2 mandate iar Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - un singur mandat. Pentru prima dată în istoria
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
împăcăciune era scris de preot și semnat de cei trei jurați (și prin punerea degetelor). Satul avea și o magazie de rezervă. Cheile și evidența magaziei erau la preot. Oamenii care călătoreau aveau răvașe scrise și semnate de preot și aleșii satului. Începând cu anul 1829 preotul ținea evidența populației din sat. Lunar evidența era predată zapciului plășii și mai departe Divanului. Pe lângă acestea preotul strângea veniturile pentru dotarea bisericii. Așa au fost organizate și obștile din satele Peretu, Drăgănești și
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
limite spațiale și cuprindea întreaga lume cunoscută. Orice expansiune era justificată prin impunerea credinței creștine asupra tuturor popoarelor. Nu avea limite temporale, finalitatea fiind intrarea imperiului terestru în planul divin. Puterea împăratului era legitimată de Dumnezeu, împăratul fiind reprezentantul și alesul lui Dumnezeu pe pământ. Orice act al împăratului era inspirat de divinitate, fiind un "imitator al gesturilor lui Hristos". Avea ca misiune providențială încredințată de divinitate de a face ca creștinismul să domnească asupra întregului pământ. Împăratul era considerat "un
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Era considerat ca fiind "cel de-al treisprezecelea apostol", având o putere sacră. Împărații bizantini erau reprezentați cu aura specifică sfinților încă din timpul vieții și tot ce dețineau era sacru, de la Palatul Imperial la domeniile imperiale. Deși era considerat "alesul lui Dumnezeu", era ales de senat, armata și poporul imperial. Rolul revenea armatei în perioadele tensionate, ceremonia având loc în tabăra militară din oraș. În cadrul ceremoniei, bizantinii preluau de la romani ridicarea pe scut în mijlocul armatei a celui ales ca împărat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
adaptându-se mereu unor noi condiții. Primul mare stat care (asemenea Armeniei, înaintea lui) și-a fondat existența politică pe principii creștine, Bizanțul a susținut totdeauna ideea misiunii sale providențiale: Imperiul este o emanație a voinței divine iar împăratul este alesul lui Dumnezeu și omologul său pe pământ; ca atare, puterea sa este (de drept) absolută, întrucât are un caracter divin. Religia creștină a fost o componentă fundamentală a Imperiului Roman de Răsărit. Numai sinteza culturii elenistice și a religiei creștine
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
modest meseriaș. Și chiar dacă era vorba de un uzurpator printr-un act de violență, singura condiție era ca un pretendent la tron să fie aclamat de Senat, de armată și de populația Constantinopolului; în care caz, și un uzurpator devenea "alesul lui Dumnezeu", căci voința divinității se exprima tocmai prin această alegere, prin aceste aclamații. Din cei 109 împărați pe care i-a avut Bizanțul, numai 42 au sfârșit cu bine; 12 au fost forțați să abdice, 20 au murit de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
i-a trimis o inspirație eficientă (adică un sistem de factori exteriori în care a putut percepe binele datorită unei iluminări directe asupra sufletului), în timp ce altora le-a negat sau amânat această favoare. Cel care a primit-o este un ales. Încercând să explice această aparentă contradicție, Augustin scrie o epistolă numită "De Diversis quaestionibus ad Simplicianum", în care formulează un răspuns direct, adresat unor călugări care îl întrebaseră asupra problemei. Pe de o parte este neîndoielnic că voința bună există
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
multe căi prin care Dumnezeu ne poate invita la credință și, dintre ele, fiecărui suflet i se potrivesc numai unele. Dumnezeu știe ce formă de invitație va fi acceptată de fiecare suflet, conform dispoziției sale și care va fi respinsă. Aleșii sunt acei oameni cărora Dumnezeu le adresează acea invitație potrivită, adică eficientă. Problema care rămâne este cum anume trebuie să înțelegem această selecție operată de Dumnezeu atunci când unora le adresează invitația potrivită iar altora le-o amână sau pur și
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
gândeau problema în termenii unei egalități de șanse: Dumnezeu predestinează la salvare pe toți oamenii, dându-le tuturor grația, în măsură egală. Libertatea umană este cea care decide dacă unul sau altul dintre indivizi acceptă invitația sau nu, astfel încât numărul aleșilor nu este cunoscut. Un sistem opus este predestinaționismul, pe care semipelagienii îl atribuiau în mod eronat lui Augustin și care spunea că Dumnezeu prestabilește numărul aleșilor și al damnaților; în acest sens, iadul și raiul se vor umple cu oameni
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
care decide dacă unul sau altul dintre indivizi acceptă invitația sau nu, astfel încât numărul aleșilor nu este cunoscut. Un sistem opus este predestinaționismul, pe care semipelagienii îl atribuiau în mod eronat lui Augustin și care spunea că Dumnezeu prestabilește numărul aleșilor și al damnaților; în acest sens, iadul și raiul se vor umple cu oameni care au fost aleși dinainte și care nu pot face nimic pentru a modifica acest destin. Acesta va fi de fapt sistemul lui Calvin. Între aceste
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
și care nu pot face nimic pentru a modifica acest destin. Acesta va fi de fapt sistemul lui Calvin. Între aceste două opinii extreme, Augustin a formulat o poziție ingenioasă prin care afirmă ambele adevăruri în același timp: a) stabilirea aleșilor de către Dumnezeu este reală, gratuită și constituie grația grațiilor, acordată în mod selectiv, dar b) aceasta nu anulează dorința lui Dumnezeu de a salva omenirea integral, lucru care depinde însă de libertatea umană. Aleșii dispun de posibilitatea de a-și
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
adevăruri în același timp: a) stabilirea aleșilor de către Dumnezeu este reală, gratuită și constituie grația grațiilor, acordată în mod selectiv, dar b) aceasta nu anulează dorința lui Dumnezeu de a salva omenirea integral, lucru care depinde însă de libertatea umană. Aleșii dispun de posibilitatea de a-și refuza statutul de aleși, după cum ceilalți oameni dispun de libertatea și puterea de a se ridica prin alegeri proprii la statutul de aleși. Astfel, deși Dumnezeu acordă grația absolută numai unor anumiți oameni (acesta
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
reală, gratuită și constituie grația grațiilor, acordată în mod selectiv, dar b) aceasta nu anulează dorința lui Dumnezeu de a salva omenirea integral, lucru care depinde însă de libertatea umană. Aleșii dispun de posibilitatea de a-și refuza statutul de aleși, după cum ceilalți oameni dispun de libertatea și puterea de a se ridica prin alegeri proprii la statutul de aleși. Astfel, deși Dumnezeu acordă grația absolută numai unor anumiți oameni (acesta fiind, pentru Augustin, misterul cel mai înalt), pe de altă
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
a salva omenirea integral, lucru care depinde însă de libertatea umană. Aleșii dispun de posibilitatea de a-și refuza statutul de aleși, după cum ceilalți oameni dispun de libertatea și puterea de a se ridica prin alegeri proprii la statutul de aleși. Astfel, deși Dumnezeu acordă grația absolută numai unor anumiți oameni (acesta fiind, pentru Augustin, misterul cel mai înalt), pe de altă parte este la fel de adevărat că: a) nici un om nu este privat de libertate; b) nici un om nu este lipsit
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]