6,796 matches
-
atunci când s-a convins și el și legionarii că nu sar fi putut altfel. Câte greutăți au fost de întâmpinat și de câtă răbdare a fost nevoie! Adversarul a căutat să-l combată și pe planul intern al Mișcării, favorizând ambiții și scăderi omenești ce nu se puteau ridica la un grad mai înalt de înțelegere legionară. Căpitanul s-a prezentat în fața istoriei românești ca un creator de viață nouă. Pentru aceea a putut să părăsească Mișcarea Cuzistă șl săși clădescă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cât mai multă literatură populară. Există o legătură între F.i. și „Vatra”, care apăruse din ianuarie 1894 până în august 1896, sub redacția lui I. L. Caragiale, I. Slavici și G. Coșbuc. Modestul program al noii reviste reia, nu cu aceleași ambiții, desigur, ceea ce își propuseseră și redactorii de la „Vatra”, iar cei mai mulți colaboratori de la „Vatra”, inclusiv I. L. Caragiale și G. Coșbuc, continuă să fie prezenți și în F.i. Caragiale și-a tipărit aici o bună parte din producția literară a anilor
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
FOAIA SOCIETĂȚII „RENAȘTEREA”, revistă literară și științifică apărută la București, bilunar, între 1 ianuarie și 15 august 1874. Rezultat al strădaniilor și ambițiilor unui grup de tineri literați bucureșteni, foaia era salutată cu entuziasm de Al. Macedonski, acesta văzând în apariția revistei un bun prilej de a cere oficialității sprijinirea „tinerei generații”, din care, bineînțeles, făcea parte și el. Scopul publicației, declarat într-
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
De altfel, G. este considerat unul dintre cei mai importanți poeți nouăzeciști, alături de Ioan Es. Pop și Daniel Bănulescu. În cărțile următoare, net inferioare estetic, facile, cu tușe de vulgaritate gratuită, autorul adoptă poza unui scandalos poet socio-erotic, care are ambiția de a scrie un „memorial” al plăcerilor limbii române. Erotica sa este fundamental una livrescă, parodică, autoironică, amuzat-ceremonioasă; iubita este chiar limba, textul, poemul, iar desfrânarea este una lingvistică. Poetul se dedă unui spectacol de limbaj livresc-licențios, argotic, vulgar (o
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
văd în Cronică de familie o replică la Romanul Comăneștenilor (Duiliu Zamfirescu) și, în genere, la proza sentimentală despre lumea aristocrației românești (de la N. Filimon la Mihail Sadoveanu și Mateiu I. Caragiale). Faptele epice pot fi judecate și așa, însă ambițiile și posibilitățile epice ale lui D. sunt de altă natură. El i-a citit, se vede clar, pe realiștii secolului al XIX-lea, dar îl știe bine și pe Marcel Proust, așa încât „balzacianismul” de care s-a vorbit în cazul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
nici un fel viața familiei. Este ipostaza banală a fiului cuminte și înțelept, respectuos față de părinți, solidar cu frații săi. El își asumă rolul de a fi cronicarul onest al familiei provinciale și de a nota, în niște memorii lipsite de ambiții literare, evenimentele prin care trec în timpul războiului o Medee de la Dunăre și cei patru fii ai săi. E de reținut însă și cel mai tânăr dintre acești adolescenți, Cristian, băiatul preferat al posesivei mame freudiene. Ea îl iubește cu o
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
o poezie „involuntară”, scrisă de un scripteur uzând de tehnica plagiatului, a dicteului automat și a hazardului obiectiv. Scriitorul-artist de talent și vocație, omul de litere cedează locul scriitorului-receptacol, scriitorului-nescriitor („Nu-mi fac o meserie din scris și n-am ambiții literare”, declara Tzara), pentru care poemul se scrie urmând rețeta: „Luați un jurnal/ Luați un foarfece/ Alegeți în acest jurnal un articol de lungimea pe care doriți s-o dați poemului dvs./ Decupați articolul/ Decupați apoi fiecare cuvânt/ puneți totul
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
din Golești, trecând apoi la școala luterană din București și urmând cursurile gimnaziale (1873-1875) la Institutul de băieți al lui V.A. Urechia. Trimis la studii în Franța, la Liceul „Louis le Grand” (1876-1880), el e un elev lipsit de ambiție, ratând bacalaureatul din cauza „discursului latin”. Revenit în București în 1881, este numit atașat supranumerar la Ministerul Afacerilor Străine, pentru ca din anul următor să fie atașat de legație la Roma (1882) și Bruxelles (1883-1884). Promitea o bună carieră, însă după moartea
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
surprinzătoare, „bătrânul” de legendă de mai târziu se înfățișează deocamdată ca un june cu un caracter incert, răscolit de patimi contrarii - când îmboldit de delicate, cavalerești sentimente amoroase, când răvășit de „viziuni de mărire”, turmentat de elanuri tulburi, în care ambiția lui nestăpânită hrănește bezmeticia sedițiunii și declanșează excitația subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul lui Român Gruie, și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
de film porno cînd cuplul se află În clubul eșanjist 2 + 2, Împreună cu un altul, de culoare, iar bărbații Își deapănă viața În timpul unei felații „prestate” fiecăruia de partenera celuilalt. Houellebecq scîrbește cititorul, În mod conștient Însă, avînd ca argument ambiția de a reda nefaradat caracterul infect al bărbatului occidental versus cel altruist al femeii. Procedeul s-ar putea numi hiperrealism sau “realism imediat”. Este ceea ce au Încercat două televiziuni franceze de curînd: să descurajeze fumatul difuzînd imagini cu un bolnav
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reluată”, observă un critic (Gilles Anquetil, Le Nouvel Observateur, 27 VIII-2 IX 1998), pentru a purta cu ea un flux rapid de imagini private, o poveste underground, un spirit de frondă, preluate toate pe filieră americană. La o privire atentă, ambițiile literaturii minimaliste sînt mult mai mari decît miza demonstrată de romane ca Un soir au club, 2001 (locul 3 În top 20 al celor mai bune cărți franceze pe 2002, alcătuit la fiecare sfîrșit de an de revista Lire), În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sunt doctorul Comes - suferind de leucemie, confruntat cu iminența morții pretimpurii - și activistul de partid Jerca. Romanului i s-a reproșat finalul, neplauzibil, construit după o formulă „șablonardă” (Ov. S. Crohmălniceanu), cu tentă politizat „polițistă”. Romanul Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o familie ardeleană ai cărei membri, de vârste și condiții diferite, asigură plauzibil joncțiunea dintre diferitele medii detaliat prezentate (săteni, târgoveți nevoiași sau înstăriți, industriași și comercianți, militari, profesori
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
, Ion (16.XI.1948, Găgești, j. Vrancea), gazetar și prozator. Născut într-o familie de țărani săraci, C. cunoaște de mic umilințele, ambiția de a le depăși, cultul muncii și prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în gazetărie
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
ultim are înscris pe copertă anii 1957-1958. Primul număr, din ianuarie 1951, se deschide cu un Cuvânt înainte: „Foaia aceasta nu este organul unui determinat grup politic și nu are tendințe sectare. Cu atât mai puțin apare ca să susțină interesele, ambiția ori ideologia vreunui ins sau vreunui comitet. Cei care fac sacrificiul să o scrie și să o răspândească înțeleg să o pună întreagă în serviciul românismului. Ca atare, colaboratorii ei - permanenți sau vremelnici - se vor călăuzi statornic de cele trei
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
parte din „țară”, înțeleg că de turci, „într-alt chip nu [se] vor putea izbăvi [...], numai cu bărbăția să rădice sabie asupra vrăjmașilor”, „nevoindu-se [...] foarte tare pentru creștini” (deci pentru întreaga Europă). Sigismund Báthory, în pofida promisiunilor, acționează mereu nesăbuit. Ambițiile lui se rotesc în jurul încercării de a-l face pe Mihai „să fie mai mic și ascultătoriu de poruncile lui și să-i oprească țara cu tot venitul” și, chiar în ajunul luptei de la Călugăreni, îi stă gândul la nuntă
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
și b) Înlocuiți-i repede pe cei care nu le valorifică. θ Spectatorii nu apar În cartea recordurilor. θ Nu vă luați responsabilitatea pentru problemele altora. θ Nici un superior nu vă poate acorda autoritate. θ Să se știe că aveți ambiție, nu că sunteți ambițioși. θ Spiritul de decizie va fi Întotdeauna prețuit, pentru că aproape toată lumea este lipsită de el. θ Instaurați un sistem de semnături pe toate documentele care semnalează situații și evenimente importante, Înainte ca ele să se producă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Laboratoarele Wang (procesoare de text) și firma Apple (computere). Nu toate strategiile de acest tip tind să creeze o afacere mare. De exemplu, 3M Company și Johnson & Johnson caută inovații pentru a menține Întreprinderi mijlocii; acestea Însă domină piețele respective. Ambiția este Încorporată În această strategie de la bun Început, iar firmele aspiră la crearea unui proces nou, total diferit și neconvențional, a unei noi industrii sau a unei noi piețe; din acest motiv, de multe ori, acest succes revine „intrușilor” și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Viața cotidiană din Întreprinderi este profund afectată de aceste caracteristici. Prin urmare, salariatul din Întreprinderea românească este marcat de anumite concepții, asupra cărora ar trebui acționat pentru a se putea realiza o schimbare de fond În economia românească: o slabă ambiție pentru avansarea În carieră și preferința pentru un superior În vârstă și specialist În activitatea pe care o conduce; preferința pentru marile Întreprinderi; tendința de a evita concurența Între salariați și preferința pentru decizii luate În grup; rezistența la schimbare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
le lipsește o anume sobrietate, acestea rămân, totuși, marcate de autoritatea modelului, care poate fi identificat în proza lui I.Al. Brătescu-Voinești. Când își ia ca punct de plecare istoria, prozatorul dă unele pagini frumoase, cu parfum cronicăresc, dar în pofida ambițiilor, romanul Săraca țară a Moldovei... este o realizare modestă. Dintre piesele de teatru (rămase în cea mai mare parte în manuscris), i-au fost reprezentate și publicate drama Ardealul (1919) și Femeia care s-a vândut (1929). SCRIERI: Doamna elegantă
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
cogitațiile sale „răzgândirea”. Cu alte cuvinte, gândind cu mintea lui, caută să nu calce pe urmele unor „sentințe consacrate”. Eseistica, de suflu scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor cugetători iluștri. Cu o obstinată ambiție a disocierii, luând în discuție noțiuni cum ar fi adevărul, libertatea, fericirea, absurdul, răul și binele, viața și moartea, C. se bizuie în aceste exerciții de reflexivitate pe bunul-simț (Proze pentru anul inimii, 1934, Zaruri, 1936, Casă pe nisip, 1937
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
poetic. Împreună cu Mihu Dragomir, va folosi și pseudonimul Const. Adam, în anii ’50 (în „Viața românească”). În 1948, divorțează de Vladimir Colin și se căsătorește cu Al. I. Ștefănescu, activist politic în domeniul cultural, devenit scriitor la îndemnurile și, din ambițiile soției, director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Prin el, C. a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru scurtă vreme la Radiodifuziune și ca redactor-șef adjunct la „Urzica
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
tipul de personalitate cu totul singulară pe care îl reprezintă C. Inteligentă, cultivată, foarte senzuală, C. are de înfruntat handicapul înfățișării sale: „Este o femeie a cărei viață a fost condiționată, limpede și categoric, de conștiința imperfecțiunii fizice, precum și de ambiția de a se revanșa asupra naturii” (Al. Mirodan). Ea însăși mărturisea a fi devenit o ființă „alterată, neutră, nepereche” - în termenii lui Ion Barbu. Privită cu un ochi neutru însă, înfățișarea poetei nu e nici respingătoare, nici grotescă: finețea liniilor
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
rogersiană este un organism ce funcționează la cote maxime și, datorită conștiinței de sine ce îi străbate experiența de la un capăt la altul, este o personalitate la cote maxime. Idealul educațional propus de Rogers este similar celui renascentist - dar fără ambițiile „titaniste” ale aceluia. Nu cumva acest ideal ar putea fi adaptat, în cel de-al treilea mileniu creștin, de întreaga umanitate. 8.7. Implicații practicetc "8.7. Implicații practice" Merită menționate și numeroasele implicații practice ale acestei viziuni pe care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]